STIMULARE COGNITIVA
NOTA DE PREZENTARE
Procesul construirii personalitatii incepe imediat dupa nastere si continua toata viata.Uneori acest proces indelungat , complex poate fi perturbat deviat de o serie de factori,inregistrind stagnari si retardari ,decurgand cu perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonica si chiar haotica.Ne referim la situatiile complexe impuse de o serie de o serie de deficiente:intelectuale ,senzoriale ,motrice,asociate care pot surveni chiar de la nastere sau intr-un anumit moment al existentei conducand la dificultati de invatare si adaptare ,probabilitatea de structurare a unor personalitati imature ,dizarmonice crescand cu gradul deficientei.
Educatia cognitiva a copilului cu DSP este necesara si specifica. Universul acestuia trebu 444g67e ie descompus in in termeni de experienta interindividuala printr-un proces de directionari care sa duca la achizitii de comportamente de invatare satisfacatoare.
In consecinta, structurarea proceselor de cunoastere constituie un modul complex si dominant, caruia ii urmeaza dezvoltarea cognitiva si invatarea instrumentala, intr-un parcurs diferit de invatarea copilului obisnuit.
Ca sa inceapa sa inteleaga sensul lucrurilor din jurul sau, un copil cu deficiente severe trebuie sa perceapa informatii relevante din mediu, iar apoi sa le foloseasca in situatii curente de viata. Multi dintre copiii cu dizabilitati intampina dificultati, fie la receptarea informatiilor, fie la recunoasterea si folosirea lor ulterioara. Antrenamentul de gandire consuma un timp indelungat la acesti copii, dar este esential pentru dezvoltarea unei autonomii ulterioare reale
Pentru a adopta o atitudine de autodepasire in plan scolar , psihosocial si cultural , elevul deficient mintal este stimulat printr-o metodologie speciala sa –si insuseasca ,,cultura instrumentala ,,(citit-scris , socotit ) ca etapa indispensabila in procesul de patrundere in lumea valorilor de ordin cognitiv , moral , estetic etc
Cultura instrumentala este completata si amplificata prin parcurgerea materiilor specifice ariilor curriculare din planul de invatamant , la care se adauga disciplinele optionale , astfel incat scoala sa vina in intampinarea intereselor de cunoastere ale elevului , sa dezvolte disponibilitatile sale de cunoastere , sa-l orienteze in mediul social si informational , atat de complex si de vast , ce caracterizeaza lumea de azi .
Copilul cu D.S.P. este dezorientat , actioneaza haotic , face adesea crize de furie pentru ca nu este inarmat cu deprinderi/abilitati care sa-i permita un raspuns adecvat in contexte diferite. Dupa cum observam exista toate premisele pentru a-l considera « candidat » la o personalitate imatura psihologic si social.
Intr-adevar, daca e sa pornim de la ideea ca activitatea este modul esential de existenta al omului si al psihicului sau, este cea care conduce la sedimentari si cristalizari psihice la aparitia unor structuri relativ invariante pare a fi logic faptul ca orice actiune bine structurata care decurge dintr-una anterioara si deschide calea catre o alta , poate fi de un real folos pentru un psihic in plin proces de formare si structurare.
Activitatile din programul de dupa amiaza sustinute de invatatorii-educatori si profesorii -educatori din cadrul scolilor speciale ,constituie o oportunitate pentru ducerea la indeplinire a unor obiective majore privind terapia compensarea elevilor cu DSP .
Acordarea de sanse egale si elevilor cu deficienta mintala denota faptul ca societatea noastra promoveaza valorile democratice si umaniste , valori identificabile in politica scolara de integrare a elevilor cu deficiente in cadrul invatamantului public .
Elevul cu deficienta mintala nu este segregat , ci instruit si educat alaturi de elevul normal ,este pus in situatia de a intra in contact social , de a schimba informatii , de a se compara si de a tinde catre personalitatea elevului normal din punct de vedere intelectual chiar daca aceasta distanta este colosala in cazulcopiilor cu deficiente severe /asociate .
Elevul deficient mintal trebuie sa atinga un nivel minim de cultura generala , sa dovedeasca minime capacitati de receptare , intelegere si comunicare a informatiilor cu semnificarie culturala .
Stimularea cognitiva trebuie sa adauge sprijinirii dezvoltarii proceselor cunoasterii elemente de genul : spatiu cultural (national si universal , domeniul literaturii , artelor , geografic etc ) sau timp istoric , social , casnic etc care safaciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul sau, diminuandu-i deficienta .
Construirea realului la copil necesita si aceasta dimensiune culturala fara de care personalitatea sa nu se poate structura si organiza . Finalitatea educationala vizeaza individul cat mai armonios integrat spatiului si timpului sau socio-cultural, astfel - orice interventie intreprindem trebuie circumscrisa acestui deziderat. Personalitatea constituita este expresia acestei multiple conjugari de factori, unde doar educatia este bine structurata si intentionala, principiile sale de actiune fiind formative si corective.
CICLUL PRIMAR
1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul ambiant.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Exersarea propriilor simturi pentru a observa si a investiga mediul inconjurator |
Exercitii de detectare, identificare, discriminare a surselor de stimulare, a obiectelor si fiintelor cu care vine in contact. Exercitii de identificare a partilor corpului propriu si ale partenerului . Exercitii de miscare cu partile corpului propriu . Exercitii de stimulare si integrare senzoriala . Exercitii de identificare, discriminare a formelor, culorilor, marimilor, sunetelor, vocilor, mirosurilor, gusturilor, texturilor, temperaturilor etc |
|
Orientarea spatio-temporala in mediul obisnuit |
Exercitii de identificare a locului unde se afla . Exercitii de identificare a 4-5 pozitii in spatiul proxim (prin raportare la propriul corp ). Exercitii de identificare a momentelor zilei prin raportare la propria activitate . |
|
Formarea unor scheme de conduita implicate in operatii actiuni, simple . |
Exercitii de manipulare a obiectelor cu diverse forme, marimi, culori etc Exercitii de coordonare oculo-manuala ; verbalizarea pasilor (sau utilizarea limbajului mimico-gestual unde este cazul ) Exercitii de miscare realizate cu ajutor, dupa model (reproduse prin imitatii ) implicate in realizarea unor actiuni, activitati, simple; verbalizarea pasilor (sau utilizarea limbajuluimimico-gestual unde este cazul ) |
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea formarii unor comportamente independente.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Memorarea unor date ,fapte si evenimente etc exersate |
Exercitii de denumire a partilor corpului, a momentelor zilei, a pozitiilor spatiale (sus/jos, fata /spate ). Exercitii de denumire a formelor marimilor culorilor, sunetelor, vocilor, texturilor, temperaturilor etc Exercitii de repetare a unor cuvinte, propozitii, poezii foarte scurte. |
|
Intelegerea sirului logic din cadrul unei actiuni simple |
Exercitii de verbalizare/imitare a miscarilor si operatiilor unei actiuni |
|
Rezolvarea de probleme cotidiene simple |
Exercitii pentru : perceptia, recunoasterea si identificarea problemelor, de exemplu obtinerea jucariei care se afla intr-un loc inaccesibil gandirea: descompunerea problemei in elemente mai simple, de exemplu pregatirea mesei care presupune mai multe etape planificarea modului de rezolvare a problemei actiune: reamintirea si reproducerea modului in care o problema a fost rezolvata anterior evaluare: evaluarea modului in care a functionat planul de actiune, dar si schimbarea planului initial, daca este cazul. Un exemplu simplu de rezolvare de problema in situatii cotidiene: mentinerea curateniei in sala de clasa sau acasa. |
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru munca.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Manipularea si identificarea obiectelor instrumentelor si materialelor folosite in activitati |
Exercitii de miscare cu partile corpului propriu. Exercitii de coordonare oculo-manuala Exersarea gesturilor manuale fundamentale. Exercitii de diferentiere si folosire a obiectelor in functie de utilitatea lor. |
|
Coordonarea unor scheme de conduita cu un scop precis |
Exercitii practice pentru insusirea unor actiuni simple si coordonarea lor verbalizarea pasilor necesari. Exercitii practice pentru elaborarea unor produse. |
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Cristalizarea constiintei de sine |
Exercitii pentru : Constientizarea corpului propriu prin identificarea, denumirea sau indicarea prin gesturi a partilor corpului propriu Recunoasterea persoanelor apropiate (membrii familiei, prieteni, personal de ingrijire) Cunoasterea functiilor de baza ale diferitelor parti ale corpului (auz, vaz, miscare, miros, gust, pipait). Constientizarea senzatiilor de durere, foame, sete, frig, cald si denumirea lor sau indicarea prin semne Exercitii de identificare si denumire a numelui propriu, a numelor membrilor familei, a le colegilor, prietenilor etc. |
|
Trezirea interesului pentru mediul natural, scolar, social. |
Exercitii de identificare si exersare a formelor de salut, a formulelor de adresare corecta, a formulelor pentru exprimarea a trairilor, emotiilor, sentimentelor |
|
Reproducerea diferentiata si exersarea miscarilor implicate in autoservire |
Exercitii de imbracat/dezbracat cu verbalizarea pasilor Exercitii pentru igiena personala, pentru auto-hranire etc cu verbalizarea pasilor (sau utilizarea limbajului mimico-gestual unde este cazul ) Exercitii pentru - antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reactiilor motrice; controlul emotional in situatii noi, necunoscute experimentarea si controlul sentimentelor de esec, de pierde, de frustrare evitarea comportamentelor de auto-mutilare evitarea stimulilor care perturba derularea unei actiuni in bune conditii evitarea comportamentelor agresive sau emotional extreme |
|
Auto-control emotional si comportamental |
CICLUL SECUNDAR
1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul ambiant.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Integrarea perceptiva a informatiilor receptate din mediul in care se afla copilul |
Exercitii de operare cu stimulii senzoriali , cu obiecte din mediu etc Exercitii de stimulare si integrare perceptiva. Exercitii de organizare spatio temporala. Exercitii de operare cu forme, culori, marimi, sunete, voci, mirosuri, gusturi, texturi, temperaturi etc Exercitii de manipulare a obiectelor cu diverse forme, marimi, culori etc |
|
Organizarea spatio-temporala |
Exercitii pentru Intuirea spatiului distinct de timp (aici- acolo, acum- apoi) Exercitii de descriere, exercitii demonstrative Formulare de raspunsuri adecvate la intrebari Jocuri de rol. Desfasurarea de actiuni independente in spatii mai largi (traseul casa –scoala in curtea scolii ). |
|
Reproducerea planurilor de actiune pe o tema data |
Exercitii de coordonare a operatiilor, actiunilor intr-o insiruire logica astfel incat sa conduca la desfasurarea unei activitati /la obtinerea unui produs. |
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea formarii unor comportamente independente.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Reactualizarea unor date, fapte si evenimente in functie de solicitari |
Exercitii de analiza a miscarilor pe care le face Exercitii de miscarea care solicita precizie, echilibru, aprecierea distantelor Exercitii de redare din memorie a unor informatii, a unor actiuni Efectuarea unor desene, scheme, din memorie |
|
Intelegerea sirului logic din cadrul unei activitati situatii |
Exercitii pentru reprezentarea mintala a actiunilor .Exercitii pentru stabilirea mintala a scopului, planului actiunii, activitatii |
|
Rezolvarea de probleme (inclusiv cotidiene |
Exercitii pentru a sti cum sa rezolve probleme cotidiene, pentru a aplica cunostintele asimilate in situatii concrete de viata |
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru munca.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Dezvoltarea deprinderilor de a combina materiale si a folosi instrumente pentru realizarea unui produs . |
Exercitii de miscare cu partile corpului propriu. Exercitii coordonare dinamica generala Exercitii de coordonare statica Exercitii de coordonare oculo-manuala Exersarea gesturilor manuale fundamentale. Exercitii de diferentiere si folosire a obiectelor in functie de utilitatea lor. |
|
Constientizarea operatiilor si actiunilor implicate in realizarea independenta a unor produse finite |
Exercitii practice pentru derularea unor activitati; verbalizarea acestora Exercitii practice pentru elaborarea unor produse; verbalizarea acestora |
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.
|
Obiective de referinta |
Exemple de activitati de invatare |
|
Structurarea constiintei de sine |
Discutarea documentelor personale jocuri de rol . |
|
Contientizarea si dezvoltarea unor conduite sociale adecvate . |
Exercitii pentru comunicarea unor experiente personale, a unor evenimente. Jocuri de rol pentru stimularea nevoii de apartenenta la grup Exercitii pentru formarea unui comportament imitativ pozitiv Jocuri de rol pentru dezvoltarea unor relatii sociale, de exemplu atentia si toleranta fata de ceilalti, empatia, impartasirea sentimentelor, realizarea unui echilibru intre a asculta si a raspunde etc. castigarea si mentinerea atentiei celor din jur, atunci cand copilul doreste sa ia parte la activitatile de grup adoptarea si acceptarea unor roluri in grup recunoasterea si acceptarea regulilor de grup recunoasterea si respectarea unui scop comun in activitatile de grup, de exemplu atunci cand copiii pregatesc o serbare. Discutii pe teme cum sunt : -cultura -gustul intre da si nu -ce are valoare si ce nu are valoare - ce modele (personale sau artistice sau fictive (personaje din literatura, filme etc) trebuie sa urmez si ce nu trebuie sa urmez -violenta – nonviolenta -drogul , moarte alba -comportamente problema: - agresiune / automutilare - moda si bunul gust - comunicarea preferintelor si a optiunilor alegerea activitatilor de timp liber implicarea in organizarea acestor activitati alegerea, evaluarea, interpretarea informatiilor din media. |
|
Dezvoltarea unor scheme de conduita cu implicatii in autoservire. |
Exercitii de imbracat dezbracat Exercitii pentru igiena personala, pentru auto-hranire etc Exercitii de fixare a actiunilor prin verbalizare Exercitii pentru derularea cotidiana a unor proceduri medicale deprinderea unor reguli de actiune si comportament in grup deprinderea unor activitati cotidiene (pregatirea mesei, cumparaturile etc) intelegerea modului de alimentatie dietetic, acolo unde este cazul folosirea obiectelor casnice (aspirator, cuptor cu microunde etc) |
|
Autoevaluarea unor conduite, activitati |
Exercitii de analiza a unor produse proprii sau ale celorlalti, a unor activitati Exercitii de redare verbala, de descriere a impresiilor, concluziilor Discutii in grup pe o tema data |
CONTINUTURI
CICLU PRIMAR
I Organizarea perceptiv- motrica
folosirea vazului (fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor, urmarirea detaliilor)
folosirea auzului (ascultarea, raspunsul la un anumit sunet)
folosirea perceptiei tactile (recunoasterea texturilor, a grosimilor, a consistentei materialelor)
coordonarea perceptiva (vazul si auzul, tactul si gustul etc)
Integrare senzoriala
Insusire schema –corporala
Orientare spatio-temporala
II Organizarea operational-cognitiva
explorarea si manipularea obiectelor, care il ajuta pe copil sa inteleaga si sa aplice ideea de permanenta a obiectului
recunoasterea, predictia si interpretarea unor scheme si modele de situatii cotidiene (succesiunea unor momente ale zilei, recunoasterea semnificatiei clopotelului in pauza etc.)
compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor si a imaginilor
III Comportament cognitiv
Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite
Adecvarea situationala a mesajului verbal
Intelegerea smnificatiei unor gesturi –actiuni
Exprimarea adecvata a unor trairi
Verbalizarea unor operatii ,actiuni
Elemente de prelexie /pregrafie
Elemente de lexie si grafie
Elemente de calcul elementar
Rezolvarea de probleme simple (inclusiv probleme cotidiene )
Operatii/ actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete
Operatii/ actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale
CONTINUTURI
CICLU SECUNDAR
I Organizarea perceptiv- motrica
-Integrare senzorial –perceptiva
-Organizare spatio-temporala
-Organizare schema corporala
-Rationament perceptiv
II Organizarea operational-cognitiva
analiza si sinteza elementelor
predictia, anticiparea evenimentelor
rememorarea informatiilor sau a rezultatelor actiunilor
intelegerea cauzelor si efectului
realizarea conexiunilor intre obiecte, evenimente si rezultatele actiunilor
III Comportament cognitiv
Intelegerea relatiilor cauza –efect
Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite/citite
Intelegerea sirului logic din cadrul unor unor actiuni –evenimente
Redarea verbala a etapelor unor activitati –evenimente .
-Insusirea si automatizare achizitiilor fundamentale citit –scris –calcul
-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete
-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale
SUGESTII METODICE
Invatatorul –educator si profesorul educator trebuie sa utilizeze tehnicile de flexibilizare cognitiva pentru a valorifica la maxim potentialul de cunoastere al elevului D.S.P dar si valentele educatiei pentru valori, adevarate cai de deschidere catre valorile culturii nationale si universale catre mediul inconjurator natural, cultural si tehnologic, catre cunoasterea de catre elevi a valorilor care intemeiaza normele sociale, relatiile interpersonale si comportamentele sociale dezirabile
Cognitia combina mai multe procese mentale corelate: perceptia si reprezentarea, memoria, limbajul, gandirea si rationamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de baza este de a forma la copiii cu dizabilitati severe posibilitatea de a “sti cum” sa reactioneze in situatii cotidiene de viata, dar si de a le imbogati sfera generala de informatii si cunostinte.
Activitatile educational terapeutice vor tine cont de achizitiile elevilor din programul de dimineata si vor avea menirea de a pune copilul sa le exerseze in contexte diferite initial cat mai familiale in cadrul unor teme ca de ex” Eu si familia mea” „ La cumparaturi cu colegii mei”etc. Consideram foarte important faptul de a organiza activitatile din cadrul temelor cu legatura intre ele in sensul ca dupa o activitate cum ar fi „Ne pregatim pentru teatru „ sa urmeze o alta precum „ Ne pregatim pentru circ” astfel incat elevul sa aiba prilejul sa foloseasca o serie de informatii din prima tema ( ca de exemplu ne cumparam bilete, ne pregatim masina etc), dar totodata sa poata face si diferentieri intre ceea ce vizionam la teatru si ceea ce vizionam la circ. Este foarte important ca operatiile , actiunile, activitatile desfasurate sa fie bine exersate inainte de a trece la operatii, actiuni, activitati noi astfel incat sa se obtina modificari durabile in plan cognitiv. La un anumit interval este indicat sa se desfasoare „activitati integratoare”in sensul ca elevul sa reia toate activitatile desfasurate anterior, la un alt nivel ca de exemplu: in cadrul unei teme precum „ La cumparaturi” elevii vor trebui sa stie sa foloseasca formule de adresare, sa descrie anumite produse, sa stie sa le faca reclama, sa stie sa citeasca o lista de marfuri, sa completeze chitante, sa completeze biletele cu preturi,sa calculeze banii, sa exerseze diverse gesturi, etc. In felul acesta avem certitudinea ca achizitiile scolare ale elevilor isi gasesc expresia in comportamente adecvate.care sa le permita adaptarea. In cadrul unei activitati de obicei este indicat sa se vizeze obiective operationale desprinse din toate obiectivele cadru.
Este necesar ca elevii sa – si foloseasca concomitent toate simturile, sa se urmareasca stimularea perceptiva, integrarea perceptiva, formarea rationamentului perceptiv verigi importante pentru trecerea spre cognitiv si logic. Este bine ca activitatile sa fie alese de asa natura incat sa antreneze din punct de vedere afectiv subiectii.
In continuare vom arata cum se poate raporta invatatorul educator si profesorul educator la diversele discipline din programul diminetii pentru a –si eficientiza munca si a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative si lasa loc fiecarui cadru didactic sa-si organizeze cat mai creativ munca.
Matematica. Continutul invatarii sa vizeze fapte si circumstante (situatii) care au semnificatie in viata cotidiana. De exemplu : sa compare cantitatile folosind masuri si greutati, sa stie sa foloseasca banii si sa-si organizeze timpul . In activitatile cotidiene, practice de viata sa invete sa compare, sa clasifice, sa adune, sa scada, sa inmulteasca, sa imparta. Sa achizitioneze deprinderi aritmetice prin manipularea cantitatilor si numerelor in mod gradual, dezvoltand intelegerea onor relatii si algoritmi de calcul elementar. Educatorul sa selecteze procedeele si alte metode de invatare care sa structureze perceptivitatea vizuala si capacitatile tactil - kinestezice. Activitatile educatorului sa fie adaptate nivelului individual si de varsta al elevului (clasei de elevi) sub raportul intelegerii limbajului si intelegerii acestuia (acestora).
Geometrie. Activitatile educatorului trebuie sa se axeze pe perceptia mediului inconjurator pentru dezvoltarea capacitatilor de diferentiere si orientare spatiala (de exemplu, recunoasterea figurilor si formelor geometrice) si sa urmareasca la elevul cu C.E.S formarea abilitatilor in detectarea relatiilor spatiale, a distantelor. De asemenea trebuie sa intareasca prin activitatile de cunoastere formarea si dezvoltarea unor abilitati practice de masurare si de calculare a lungimilor si suprafetelor de diverse forme geometrice (in clasa, curtea scolii, gradina etc).
Stiintele naturii
Biologie
Este extrem de utila pentru copiii cu dizabilitati severe cunoasterea plantelor,
a mediului in care se dezvolta ele, a ciclului lor de viata, a modului lor de ingrijire. Nu trebuie uitat ca multi dintre copii pot invata relativ usor sa lucreze in domeniul horticulturii.
Varietatea plantelor si animalelor, explorarea lor, ii ajuta pe copii sa constientizeze diferentele dintre aspectele lumii inconjuratoare, sa recunoasca similaritati, sa poata grupa sau clasifica.
Educatorul trebuie sa aiba in vedere ca un obiectiv important in activitatile de cunoastere este sa dezvolte la elevul cu C.E.S relatii emotionale adecvate cu privire la plante si animale sa-l invete sa respecte orice inseamna viata. Se va insista si pe rolul acestora in viata lor. Astfel ca elevii vor fi antrenati in ingrijirea plantelor din clasa si curtea scolii in organizarea „ coltului viu”.
Anatomia si fiziologia omului Se va urmari cunoasterea partilor corpului si a functiilor principalelor organe si in special a regulilor de igiena corporala pentru prevenirea imbolnavirilor.
Fizico – chimice
Cunostintele si intelegerea obiectelor si a materiei incepe de la explorarea
acestora cu ajutorul simturilor. Copilul va putea astfel sa sorteze si sa clasifice materialele sau obiectele, sa recunoasca asemanarile si deosebirile dintre ele, sa le numeasca, sa descrie proprietatile lor caracteristice.
Copiii trrebuie sa pusi in situatia de a experimenta schimbarile pe care materialele le pot suferi: de forma, volum, stare (ex. inghetarea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea zaharului in apa etc.). Trebuie sa inteleaga diferentele dintre schimbarile reversibile si ireversibile ale materiei.
Majoritatea copiilor cu dizabilitati severe pot intelege fenomene fizice simple (rolul electricitatii, al magnetismului, fenomenele meteorologice). Ei trebuie sa fie capabili sa anticipe si sa isi organizeze actiunile in functie de derularea unor astfel de fenomene. Copiilor li se vor explica notiuni simple legate de lumina si intuneric, de particularitatile pamantului, ale soarelui, ale altor corpuri ceresti.
Educatorul trebuie sa prezinte clar anumite fenomene fizice (exemplu: transformarile fizice ale apei) si fenomene chimice (exemplu: observarea rolului oxigenului in mentinerea arderii) insistand pe aspecte de poluare a mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De asemenea trebuie familiarizat cu o serie de cunostinte cu privire la curentul electric, cu privire la pericolele pe care le implica si la modalitatile de prevenire a unor fenomene nedorite.
Se vor intreprinde activitati care sa sublinieze importanta unor substante chimice precum sarea de bucatarie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc.
Geografie Educatorul trebuie sa creeze situatii de explorare a mediului geografic apropiat (plimbari in cartier etc) si sa descrie elementele cu semnificatie geografic intalnite (atat fizice cit si economice). Sa utilizeze jocuri de orientare pe harta si sa imagineze localizari geografice care sa fie reprezentate prin simbolurile geografice adecvate.
Istorie Educatorul trebuie sa-l familiarizeze pe elevul cu D.M cu conditiile si modul de viata ale oamenilor in diferite epoci istorice astfel incat acesta sa sesizeze evolutia istorica sub aspect social, economic, politic, cultural, stiintifico-tehnic etc sa o raporteze la epoca actuala. Se pot realiza prin jocuri de rol, prin vizionarea unor piese de teatru.
Educatie civica Educatorul trebuie sa organizeze vizitarea unor institutii publice (Posta, Primarie, C.E.C etc) si sa puna elevii in situatii specifice in care acestia sa exerseze comportamente sociale adecvate (cum sunt : intocmirea unei cereri, completarea unei scrisori recomandate).
Educatie religioasa Educatorul trebuie sa valorifice cunostintele de religie prin organizarea unor serbari in care elevii sa cante, sa recite, sa spuna rugaciuni etc. Sentimentele religioase sa fie racordate la educatia morala si la adoptarea de catre elevi a unor comportamente de respect si toleranta fata de cei din jur.
Tehnologii Este indicat ca educatorul sa organizeze vizitarea unor ateliere, intreprinderi etc pentru ca elevii sa ia contact direct cu specificul meseriilor pentru care vor opta la terminarea scolii. Se va pune accent pe indeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au vazut in atelierele respective.Totodata este foarte important sa se desfasoare activitati practic-aplicative.
EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE APLICATIVE
1 Corpul uman
2 Familia
3 Scoala
4 Orasul
5
6 Reguli de circulatie
7 Reguli igienico sanitare
8 Reguli de comportare civilizata
9 Meserii unelte
10 Evenimente festive
11 Excursii, vizionari de spectacole
12 Formulare cu destinatie oficiala
13 Povestiri, poezii
|
