Scurt dictionar psihanaliza

Scurt dictionar psihanaliza

Act ratat - actiune a subiectului al carei scop urmarit constient nu este atins, aparent din cauza neatentiei sau întâmplarii. Actul ratat reprezinta, ca si visele si simptomul nevrotic o formatiune de com­promis între dorintele inconstiente ale subiectului si instantele care le interzic

Ambivalenta - manifestarea de catre subiect a unor sentimente si atitudini opuse, pozi 424t193e tive si negative, fata de acelasi obiect

Angoasa - termen ce desemneaza o stare de anxietate, de panica generata de faptul ca subiectul este invadat de un aflux de excitatii ce depasesc capacitatea sa de elaborare. Aceasta stare poate fi însotita si de reactii somatice ca tahicardie, transpiratii, senzatie de sufocare etc.

Asociere libera - metoda specifica tratamentului psihanalitic care consta în exprimarea de catre subiect a oricaror gânduri care îi vin în minte spontan sau legate de o anumita reprezentare, un anumit cuvânt, vis, simptom etc.

Atentie liber flotanta - element ce tine de tehnica psihanalitica si care se refera la modul în care analistul se raporteaza la discursul pacientului. Acest mod de ascultare presupune ca analistul sa lase deoparte orice elemente ce tin atât de propria subiectivitate: valori proprii, alegeri personale, prejudecati, cât si de experienta practica si cunostintele teoretice acumulate. Nu trebuie acordata o atentie spe­ciala nici unui element din discursul pacientului, elementele încarcate de afect, care tin de conflictele inconstiente ale acestuia, relevându-se pe baza asocierilor sale libere. Astfel, va fi favorizata comunicarea de la inconstient la inconstient

Autoerotism - faza precoce din dezvoltarea psihoafectiva a copilului în care subiectul obtine satisfacerea prin propriul sau corp. fara raportarea la o alta persoana. Din punct de vedere pulsional. satisfacerea se obtine prin activarea unei pulsiuni partiale specifice zonei erogene active în functie de stadiul de dezvoltare în care se afla subiectul

Bisexualitate - prezenta simultan, atât a tendintelor sexuale masculine, cât si a celor feminine la nivel inconstient. Ea reprezinta o etapa în dezvoltarea oricarui individ normal, genereaza conflicte legate de diferenta dintre sexe ce trebuie depasite pentru ca subiectul sa fie capabil sa-si asume propriul sex

Clivaj - se refera la separarea obiectului în doua entitati opuse care coexista la nivelul psihismului, obiect bun si obiect rau. Obiectul va fi perceput fie ca fiind exclusiv bun, fie ca fiind exclusiv rau. Individul nu poate percepe coexistenta ambelor aspecte simultan la nivelul obiectului. Clivajul este caracteristic unui mod de functionare psihica specific pozitiei paranoid-schizoide, reprezentând un mod de aparare fata de angoasa din acest stadiu

Compulsie - tendinta, imposibil de reprimat, de a efectua un anumit act sau o succesiune de acte sau de a rula în minte o succesiune de idei. Actele sau ideile compulsive apar ca o încercare de a diminua angoasa, subiectul simtindu-se însa constrâns de o forta interioara sa actioneze sau sa gândeasca astfel. Ca simptom, compulsia este caracteristica nevrozei obsesionale

Condensare - proces primar, specific functionarii nivelului inconstient al psihismului prin care o anumita reprezentare exprima mai multe lanturi asociative de reprezentari, fiind astfel investita cu energiile specifice reprezentarilor respective. Energiile acestea vor fî condensate în aceasta unica reprezentare

Conflict psihic - interactiunea dintre tendinte interne opuse ca scop. Conflicte pot aparea între diferitele instante psihice, între pulsiuni, între dorinte si interdictii si pot fi constiente sau inconstiente

Contrainvestire - investirea cu energie psihica a anumitor reprezentari care se opun constientizarii dorintelor inconstiente. Acest proces este legat de procesul refularii în sensul ca mentinerea în incon­stient a unei reprezentari refulate se realizeaza prin deplasarea energiei psihice specifice reprezentarii respective asupra unei reprezentari care sa se opuna trecerii în constiinta a reprezentarii refulate

Contratransfer - sentimentele, atitudinile pe care analistul le manifesta fata de pacient si fata de transferul acestuia si care au la baza reactii de natura inconstienta. Initial, tehnica psihanalitica presupunea reducerea pâna la anulare a manifestarilor contratransfe-rentiale, actualmente însa se considera ca ele sunt un instrument esential în sondarea inconstientului pacientului, comunicarea de la inconstient la inconstient fiind de fapt singura comunicare autentica

Continut latent - semnificatiile inconstiente ale viselor, simpto-melor, la care se ajunge prin interpretarea pe baza asocierilor libere ale subiectului. Continutul latent se refera la dorinte, tendinte refulate

Conversie - exprimarea unui conflict ce apartine psihismului în plan somatic, prin simptome motorii sau senzoriale. Acest proces are loc prin transformarea energiei psihice în energie a proceselor soma­tice. Conversia reprezinta mecanismul specific formarii simptomelor în isterie

Deplasare - proces primar, specific functionarii nivelului inconstient, prin care energia psihica atasata unei reprezentari este transferata unei alte reprezentari. Pentru a avea loc acest proces este necesar ca cele doua reprezentari sa fie legate printr-un lant asociativ

Dezinvestire - mecanism prin care energia psihica atasata unei reprezentari este separata de aceasta. Acest mecanism tine de latura economica a functionarii psihice. Este prezent în special în cadrul refularii, proces prin care reprezentarea este împinsa în inconstient, iar energia psihica este detasata de aceasta

Dinamic - mod de descriere a functionarii psihismului, specific psihanalizei, conform caruia fenomenele psihice presupun o anumita evolutie temporala, fiind rezultatul interactiunilor dintre forte psihice de diferite intensitati si orientari, forte ce pot intra in conflict sau se pot compune având acelasi sens. Aceste forte, precum si interactiunea dintre ele pot fi constiente sau inconstiente

Economic - mod de descriere a functionarii psihismului, specific psihanalizei, conform caruia orice fenomen psihic presupune o dimen­siune energetica, mai exact o deplasare de energie psihica si o crestere sau diminuare a acesteia. Fortele psihice, ce stau la baza fenomenelor psihice conform perspectivei dinamice, sunt caracterizate de o anumita cantitate de energie psihica, care poate creste sau se poate diminua

Elaborare psihica - proces prin care aparatul psihic integreaza excitatiile ce apar din surse interne sau externe, prin conectarea lor la lanturile asociative existente. Acest proces are ca scop mentinerea tensiunii psihice la un nivel constant, pentru a preveni acumularea de excitatii ce poate avea un efect patogen

Energie legata - stare în care se afla energia psihica în pro­cesele secundare, care caracterizeaza functionarea psihica la nivel constient. Energia nu se poate descarca liber, ci doar legându-se de o anumita reprezentare, astfel încât satisfacerea este amânata si controlata

Energie libera - stare în care se afla energia psihica în pro­cesele primare, care caracterizeaza functionarea psihica la nivel incon­stient. Energia este numita libera, deoarece ea circula fara a se atasa vreunei reprezentari anume, folosindu-se de orice reprezentare pentru a se descarca

Eu ideal - structura psihica ce intra în componenta Supraeului, care contine exigente ce tin de idealul de atotputernicie narcisica. Este în mare parte inconstient si îsi are originile în narcisismul infantil

Fantasma - reprezentare care simbolizeaza satisfacerea unei dorinte mai mult sau mai putin constiente, sub o forma mai mult sau mai putin deformata de mecanismele de aparare

Fixatie - reprezinta atât atasarea libidoului de anumite persoane sau imagouri, precum si persistenta la nivel psihic a unui mod de functionare specific unuia dintre stadiile de dezvoltare psihoafectiva. Fixatia poate fi manifesta sau latenta, ca potential ce poate fi activat

Forcludere - mecanism de aparare care consta în respingerea continuturilor psihice inacceptabile pentru Eu în afara psihismului si proiectarea lor asupra realitatii externe. Acest mecanism sta la baza genezei tulburarilor de tip psihotic, a fenomenelor halucinatorii. Ter­menul este introdus de Jacques Lacan pornind de la mecanismul de respingere a realitatii pe care Freud îl descrie în legatura cu psihozele. Este un mecanism opus refularii, în sensul ca reprezentarile inaccep­tabile pentru Eu nu sunt împinse în inconstient ca în cazul refularii, ci sunt suprimate din psihism, subiectul având certitudinea ca vin din exterior. Realitatea va fi astfel perceputa delirant, iar continutul psihic va fi perceput ca venind din realitate

Formare de simptom - proces prin care, în urma unei succe­siuni de fenomene ce tin de dinamica si economia psihica, apar mani­festari psihice de tipul simptomului nevrotic ce pot duce la instituirea nevrozei. Exista o serie de factori care joaca un rol în forma simpto­mului: factori economici constitutionali, factori ce tin de realitate, cu frustrarile pe care aceasta le impune, factori ce tin de apararile specifice fiecarui individ si de punctele de fixatie în dezvoltarea psihoafectiva

Frustrare - refuzul satisfacerii pulsionale din motive obiective sau subiective. Frustrarea apare în absenta gratificarii pulsionale, mai exact în absenta descarcarii tensiunii generate de actualizarea unei nevoi. Cauzele frustrarii pot fi externe si, anume, absenta obiectului care corespunde nevoii actualizate, sau interne, interzicerea de catre

exigentele interne a satisfacerii respective. Frustrarea reprezinta unul din factorii care contribuie la instalarea tulburarilor nevrotice

Idealul Eului - structura psihica ce intra în componenta Supraeului, care se refera la modele interiorizate, preluate din idea­lurile colective la care subiectul se raporteaza permanent, mai mult sau mai putin constient

Instanta - termen ce defineste elemente ce intra în structura aparatului psihic. Freud considera ca aparatul psihic este constituit din trei instante: sinele, Eul si Supraeul. Termenul este introdus de Freud în Interpretarea visului în comparatie cu tribunalele care judeca ceea ce este sau nu acceptabil

Introiectie - transferarea simbolica, la nivel psihic, a informa­tiilor (obiecte, calitati si comportamente specifice obiectelor) din exterior în interiorul psihismului

Investire - atasarea unei anumite cantitati de energie psihica de un element din cadrul psihismului, reprezentare sau structura psihica. Este un termen ce tine de economia psihica, dinamica investirilor si dezinvestirilor, precum si circulatia energiei psihice între reprezentari stând la baza fenomenelor psihice

Libido, energie libidinala - energie psihica generata de puls-iunile sexuale, corespondentul în psihism al energiei sexuale soma­tice. Initial, Freud diferentia libidoul de energia specifica pulsiunilor ce vizeaza autoconservarea. Ulterior, el a considerat ca si pulsiunile de autoconservare ar fi de natura libidinala. Libidoul devine astfel ener­gia psihica specifica pulsiunii de viata, opunându-se destrudoului. energia psihica specifica pulsiunii de moarte

Limita, caz limita, structura limita - tulburare psihica caracte­rizata de simptome cu aspect nevrotic, care însa mascheaza structuri de tip psihotic. Tulburarea se situeaza la limita dintre nevroza si psihoza si poate cuprinde si manifestari de tip psihopat, pervers, delincvent

Masochism - stare în care subiectul îsi obtine satisfactia prin intermediul suferintei. Aceasta stare poate fi regasita fie în cadrul perversiunilor sexuale, fie într-o forma desexualizata în care subiectul cauta inconstient sa se pedepseasca. Freud vorbeste de asemenea despre masochism primar, o stare initiala în care pulsiunea de viata este legata de pulsiunea de moarte, ele fiind dirijate asupra subiectului

Mecanisme de aparare - diferite tipuri de procese psihice care au ca scop mentinerea unui echilibru în economia psihica a jridividului. Aceste procese psihice actioneaza inconstient si sunt

utilizate de Eu pentru a înlatura starea de tensiune psihica. Tipul de aparare utilizat la un moment dat de un subiect depinde de stadiul de dezvoltare psihoafectiva la care exista fixatie. Principalele tipuri de aparare sunt: refularea, regresia, formatiunea reactionala, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia, întoarcerea asupra propriei persoane, transformarea în contrar, sublimarea

Metoda cathartica - metoda folosita de Freud la începutul practicii sale terapeutice, care avea ca scop ca subiectul sa-si reamin­teasca si sa retraiasca afecte provocate de evenimente traumatice prin care a trecut, afecte care nu au fost descarcate la momentul respectiv, devenind astfel patogen. Freud considera ca se realizeaza astfel o curatire a psihicului (catharsis)

Narcisism - etapa precoce din dezvoltarea psihoafectiva a copi­lului, în care întreaga energie libidinala este investita asupra propriei persoane. în aceasta etapa, copilul nu poate lega libidoul de realitatea externa si de obiecte, deoarece el nu poate face diferenta între sine si lumea externa. Freud vorbeste si despre o stare de narcisism secundar, stare în care subiectul regreseaza la narcisismul secundar prin retragerea asupra Eului a libidoului investit în obiecte

Neutralitate - atitudine specifica analistului prin care acesta nu trebuie, în ascultarea discursului pacientului, sa se lase influentat de valorile personale, de consideratiile teoretice sau de experienta sa clinica. Astfel, descifrarea semnificatiei inconstiente a celor relatate de pacient va fi autentica si va duce la dezvaluirea conflictului ce sta la baza nevrozei. Neutralitatea se refera si la atitudinea psihanalistului fata de reactiile transferentiale ale pacientului carora nu trebuie sa le raspunda în plan constient, ci sa favorizeze integrarea lor în nevroza de transfer pentru a putea fi rezolvate

Nevroza - tulburare psihica al carei specific îl constituie faptul ca subiectul este constient ca are o serie de simptome mai mult sau mai putin invalidante si încearca sa depaseasca starea în care se afla. Geneza acestui tip de tulburare consta în conflictele psihice din copilarie care au dus la aparitia unui compromis patogen între dorinta si interzicerea ei. Nevrozele sunt de mai multe tipuri: nevroza isterica, nevroza fobica, nevroza obsesionala

Nevroza actuala - tip de nevroza de care Freud vorbeste în prima parte a teoriei sale asupra tulburarilor psihice. Pentru prima data acest termen apare în 1898 în Sexualitatea în etiologia nevrozelor, ca opus psihonevrozelor. Freud considera ca, spre deosebire de psihonevroze,

nevroza actuala nu-si are originea în conflictele infantile, ci în acumularea de excitatii de origine sexuala în urma frustrarilor la care individul este supus în prezent în ceea ce priveste satisfactia sexuala. Aceste excitatii se vor descarca direct pe cale somatica, fara mediere psihica. Manifestarile simptomatice sunt de ordin somatic: fatigabi-litate, diferite algii. insomnie. în aceasta categorie Freud includea ne­vroza de angoasa, neurastenia si ipohondria. In perioada contem­porana aceasta categorie nosografica nu mai este luata în considerare, fiind înlocuita de tulburarile psihosomatice

Nevroza de angoasa - tulburare nevrotica, pe care Freud a descris-o în categoria nevrozelor actuale, al carei specific consta în predominarea angoasei, fie sub forma a ceea ce numim astazi anxie­tate generalizata, fie sub forma atacurilor de panica

Nevroza de caracter - tulburare de tip nevrotic al carei specific consta în trasaturi de caracter sau organizare de tip patologic a personalitatii. Aceasta nevroza nu se manifesta prin simptome fata de care subiectul se detaseaza resimtindu-le ca straine de personalitatea sa, Eul fiind în acord cu comportamentele patologice. Apararea fata de conflictul inconstient nu se va manifesta în simptome nevrotice, ci prin trasaturi de caracter, mecanismul de aparare predilect fiind formatiunea reactionala

Obiect - acest termen desemneaza în psihanaliza tot ceea ce difera de subiectul care simte, percepe, se raporteaza la exterior. El poate desemna atât o persoana, cât si un obiect material, real sau fantasmat

Perlaborare - travaliu psihic prin care subiectul integreaza o anumita interpretare, interpretare care se refera în special la o rezis­tenta. Acest travaliu presupune nu doar o acceptare pur intelectuala a interpretarii, ci trairea si rezonanta afectiva a acesteia. In urma perlaborarii, rezistenta este surmontata

Perversiune - categorie nosografica prin care se desemneaza un comportament sexual deviant prin care se poate obtine placerea sexuala: fetisism, travestism

Proces primar - tip de proces psihic caracteristic nivelului inconstient de functionare psihica. Specific acestui tip de proces este faptul ca energia psihica circula liber, nefiind legata de o reprezentare anume. Procesele primare sunt: deplasarea si condensarea

Proces secundar - tip de proces psihic specific nivelului preconstient-constient de functionare psihica. Specific acestui tip de proces este faptul ca energia psihica circula doar atasata (legata) unei

anumite reprezentari. Procesele secundare sunt: atentia, gândirea, memoria voluntara, vointa

Psihoza - tulburare psihica al carei specific îl constituie faptul ca perceptia realitatii este perturbata, subiectul nefacând diferenta între realitatea psihica si cea externa. Ca simptomatologie acest lucru poate fi manifest, prin prezenta perceptiilor delirante sau poate exista sub forma latenta, ca structura mascata de simptome de tip nevrotic. Mecanismul care sta la baza psihozei presupune mai multe etape: mai întâi aparitia unei rupturi între Eu si realitate, ceea ce face ca Eul sa ajunga sub stapânirea Sinelui, apoi încercarea Eului de a reface legatura cu realitatea, încercare esuata ce are drept rezultat construirea unei realitatii conforma cu dorintele inconstiente, care apare sub forma delirului sau halucinatiilor. Mecanismul de respingere sau refuz al realitatii este reluat de Lacan în explicarea psihozei prin termenul de forcludere. în categoria psihozelor intra actualmente: schizofrenia, paranoia, psihoza maniaco-depresiva

Pulsiune - termen care desemneaza un proces aflat la granita dintre psihic si somatic, reprezentând o tensiune resimtita la nivel psihic, având însa origine somatica. Freud face diferenta dintre pulsiune, specifica omului si instinct, specific animalelor. Pulsiunea, spre deosebire de instinct, nu are modalitati predeterminate, fixate ereditar, de satisfacere, nu are un obiect precis, acesta poate fi variabil sau un anumit scop, pot exista scopuri multiple. Energia pulsionala poate fi considerata sursa energiei psihice

Pulsiune partiala - forma pe^care o ia pulsiunea sexuala în dezvoltarea afectiva a individului. în fiecare stadiu de dezvoltare psihoafectiva este activat un anumit tip de pulsiune partiala, ce devine apoi element component al organizarii sexuale mature. în fiecare stadiu, pulsiunea partiala are o sursa specifica, un scop specific, un anumit obiect prin care se obtine satisfactia pulsionala. Pulsiunile partiale sunt: orala, anala, uretrala

Realitate psihica - termen ce desemneaza modul în care subiectul resimte si interpreteaza evenimentele din exterior sau trairile proprii. Acest mod de interpretare are pentru subiect valoare de realitate obiectiva, desi el are la baza conflicte si dorinte inconstiente. Geneza tulburarilor psihice, nevrotice, psihotice sau de alt tip are la baza realitatea psihica a individului. Iar vindecarea consta în elabo­rarea conflictelor ce au generat realitatea psihica si corelarea lor cu realitatea obiectiva

Refulare - mecanism de aparare a Eului prin care anumite continuturi psihice (reprezentari, amintiri, imagini, idei) sunt împinse

în inconstient. Refularea reprezinta mecanismul care sta la baza con­stituirii tulburarilor nevrotice. Refularea afecteaza doar reprezentarile, nu si afectele aferente lor, adica energia psihica cu care ele sunt investite. Astfel, o consecinta a refularii este faptul ca aceasta energie psihica ramâne libera si trebuie sa gaseasca o cale de a se descarca

Regresie - proces ce desemneaza întoarcerea subiectului la o etapa anterioara din dezvoltarea sa. Regresia poate avea drept conse­cinta activarea unor moduri de organizare psihoafectiva, relatii de obiect, moduri de exprimare si de comportament specifice unui stadiu de dezvoltare psihoafectiva anterior, în principal acolo unde exista puncte de fixatie

Relatie de obiect - modul în care subiectul se raporteaza la realitatea exterioara si la persoanele cu care interactioneaza. Termenul obiect se refera la faptul ca persoana sau realitatea cu care subiectul interactioneaza constituie obiect al pulsiunii, iar subiectul o va percepe diferit, în functie de etapa de evolutie în care se afla

Rezistenta - termen ce desemneaza actiuni, gânduri sau trairi ale subiectului prin care acesta respinge interpretarile ce pot duce la constientizarea fantasmelor si dorintelor inconstiente. Rezistenta are la baza punerea în functiune a mecanismelor de aparare a Eului. In trata­mentul psihanalitic, rezistenta are un rol esential. Prin analizarea apa­rarilor, rezistenta este depasita si se poate trece la un nou nivel al analizei

Stadiul oglinzii - faza de dezvoltare descrisa de Jacques Lacan. prin care trece copilul între 6-18 luni. în aceasta faza se formeaza o prima imagine a propriului corp prin identificare cu celalalt. în acest stadiu se pun bazele Eului potrivit lui Lacan

Sublimare - proces psihic inconstient prin care scopul pulsional este înlocuit cu un scop desexualizat, social dezirabil

Transfer - proces prin care dorintele, fantasmele si conflictele inconstiente se actualizeaza în relatie cu anumite obiecte, investite afectiv. Tratamentul psihanalitic favorizeaza acest proces în scopul evidentierii tendintei la repetitie a unor scenarii inconstiente si constientizarii acestora

Trauma - reactie afectiva a subiectului fata de un eveniment, care depaseste capacitatea de elaborare psihica a subiectului. Trauma este rezultatul faptului ca subiectul se afla în incapacitate de a gasi un raspuns adecvat si ca apare perturbarea echilibrului psihoafectiv

Zona erogena - regiune somatica care devine, în functie de etapa de dezvoltare psihoafectiva a individului, sursa pulsionala 106

Bibliografie

Anzieu D., Le corps de l'oeuvre, Gallimard, 1981

Bratescu G., Freud si psihanaliza în România, Humanitas.
Bucuresti, 1994

Bydlowski M., Psihanaliza maternitatii, Editura Trei. 1998

Dewald P.. The supportive and active psxchotherapies, Jason
Aronson inc New Jersey, 1994

Freud A., Normal si patologic la copil. Editura Fundatiei
Generatia, 2002

Freud A., Eul si mecanismele de aparare. Editura Fundatiei
Generatia, 2002

Freud S., Eseuri de psihanaliza aplicata, Editura Trei, 1999

Freud S., Nevroza la copil, Editura Trei, 2000

Freud S.. Psihologia inconstientului. Editura Trei, 2000

Freud S., Studii despre societate si religie, Editura Trei. 2000

Freud S., Inhibitie, simptom, angoasa, Editura Trei. 2001

Freud S., Studii despre sexualitate, Editura Trei, 2001

Freud S.. Nevroza, psihoza, perversiune. Editura Trei, 2002

Freud S., Comicul si umorul, Editura Trei, 2002

Freud S., Introducere în psihanaliza, EDP, 1990

Kafka J. S., Realitati multiple în psihanaliza, Editura Trei, 1999

Kogan I., Strigatul copiilor muti, Editura Trei, 2001

Kottler J., Brown R., Introduction to therapeutic counseling,
Brooks Cole Publishing Company, 1996

Laplanche L, Pontalis J.B.. Vocabularul psihanalizei, Humanitas,
Bucuresti, 1994

Lebovici S., McDougall J., Dialog cu Sammy - Un caz de psihoza
infantila. Editura Fundatiei Generatia, 2002

Manzano L, Palacio Espasa F., Zilkha N., Scenariile narcisice ale
parentalitatii. Editura Fundatiei Generatia, 2002

McDougall 1, Theatres du corps, Gallimard, 1989

De Mijolla A., Psychanalyse, PUF Paris, 1996

De Mijolla A., Shentoub S.A., Pour une psychanalyse de
l'alcoolisme, Payot, 1981

Papadima E., Psihanaliza si psihoterapie psihanalitica. Editura
Jurnalul Literar, 2003

Rosenberg B., Masochismul mortifer si masochismul gardian al
vietii. Editura Trei, 1999