Sensibilitatea nou-nascutului
Gradul de dezvoltare al analizatorilor nou-nascutului prezinta o importanta
majora, pe aceasta bazandu-se procesul echilibrarii si adaptarii organismului
la conditiile noului mediu.
5.2.1. Gustul
Este bine dezvoltat la nou-nascut, 959h74j avand in vedere faptul ca structural s-a
maturat mult inainte de nastere (Bradley R.M., 1972) si foarte multe studii au
pus in evidenta faptul ca nou-nascutii pot discrimina intre gusturile de baza
(dulce, amar, sarat, acru). Unele studii au aratat ca nou-nascutul suge
continuu, cu pauze mai putine, sau, din contra, suptul incetineste, iar
cercetatorii au relationat ritmul suptului cu placerea sau neplacerea produsa
de gustul mancarii.
Alte cercetari au pus in evidenta schimbari in expresia fetei, care indica
faptul ca imediat dupa nastere nou-nascutii pot diferentia gusturile de baza.
Expresiile faciale ca forme bazale ale comunicarii umane par sa fie un echipament
deja compus la nastere, astfel incat abilitatea non-verbala implicata ii face
pe nou-nascuti sa-si poata comunica preferintele celorlalti (Reese, H.W. and
Lipsitt, L.P., 1979).
5.2.2. Mirosul*
Analizatorul olfactiv este la nastere la fel de bine dezvoltat ca si
analizatorul gustativ, astfel incat nou-nascutul este capabil sa faca diferenta
intre mirosuri. La stimuli olfactivi puternici, chiar si prematurii sunt
capabili de raspuns la mirosurile neplacute prin cresterea parametrilor de
activitate si a ritmului respirator. Mirosurile neplacute sunt insotite si de
expresiile faciale distincte foarte asema-natoare expresiilor manifestate de
adult, fapt ce arata cel putin cateva preferinte in ce priveste mirosurile,
acestea fiind innascute. Experimente realizate cu nou-nascuti expusi simultan
mirosului sanului matern si mirosului unei mame straine au aratat ca inca din a
sasea zi de la nastere ei intorc capul semnificativ de mai multe ori catre
sanul propriei mame (Mac Farlane, 1975).
Recunoasterea olfactiva apare la copiii hraniti la san care au experienta
contactului cu pielea mamei. Copiii hraniti doar cu biberonul nu sunt capabili
sa diferentieze mirosul mamei de cel al unei persoane straine (Cernoch si
Porter, 1985). Toate cercetarile indica faptul ca mirosul este printre primele
simturi prin care copiii recunosc si isi exprima preferinta pentru mama sau
persoana care-i ingrijeste in mod constant. (Gratiela Sion, 2006)
5.2.3. Auzul*
Dezvoltarea anatomica a aparatului auditiv incepe de timpuriu in stadiul
embrionar si este aproape completa la nastere. Urechea nounas-cutului este
invadata la nastere de lichid amniotic, care se resoarbe din urechea medie abia
dupa doua saptamani de la nastere. Lichidul amniotic obtureaza transmiterea
sunetelor, actionand ca un izolator fonic, dar experientele au aratat ca la
trei saptamani copilul roteste capul spre sursa sunetului.
Vocea umana este un stimul mai important pentru copilul nou nascut, astfel ca
la 2-3 luni este capabil sa diferen-tieze intonatia vocii si se linisteste cand
ii vorbeste mama. Preferinta nou-nascutului pentru vocea mamei a fost pusa in
evidenta inca de la 3 zile de la nastere (DeCasper si Fifer, 1980).
Reprezentativitatea la vocea mamei a copilului nou-nascut sta la baza
recomandarilor facute de a vorbi copilului chiar de la nastere. Acest tip de
interactiune mama-copil stimuleaza, pe de o parte, achizi-tia limbajului, iar
pe de alta parte, creste legatura emotional-afectiva intre cei doi.
5.2.4. Vederea*
Aparatul vizual este mai putin dezvoltat decat celelalte sisteme senzoriale.
Retina, tesutul nervos al ochiului, responsabila de captarea luminii si
transformarea ei in semnale nervoase pe care le transmite creierului, nu este
complet dezvoltata la nastere. Celulele conice si celulele bastonase
(responsabile pentru vederea colorata, respectiv vederea monocroma) sunt
celulele prin care se constitue vederea. Corneea (aria din centrul retinei unde
imaginile sunt focalizate) are celule conice mai putine, conducand la o
acuitate vizuala mai redusa. Vederea functioneaza inca din prima zi de la
nastere, dar distanta si dimensiunile sunt treptat apreciate. Aparatul vizual
se maturizeaza rapid in primele luni de la nastere, astfel ca la trei luni de
la nastere capacitatea de focalizare pe obiecte aflate la variate distante
devine apropiata de cea a adultului (Banks, 1980). Acuitatea vizuala se
dezvolta insa pe o perioada mai lunga de timp. (Gratiela Sion, 2006)
La o luna de la nastere incepe secretia lacrimogena.
5.2.5. Perceptia
Distanta este realizata cu ajutorul auzului, cat si al vederii. Dezvoltarea ei
ajuta la intelegerea "reliefului', spatiului inconjurator si ghideaza
activitatea motorie. Un experiment dezvoltat de Gibson si Walk (1960) a aratat
ca perceptia adancimii este constituita in acelasi timp cu capacitatea de a se
misca independent.
