Simptome somatice care reflecta starea psihica
Stressul psihosocial care produce conflict si necesita adesea un raspuns adaptativ se poate manifesta sub forma de simptome de afectiune organica. Tulburarea emotionala este adesesa exagerata sau negata de pacient 424d38e si, uneori, de medic. Cauza si mecanismul de aparitie a simptomului poate fi destul de evidenta - de ex., anxietatea si fenomenele mediate adrenergic (prin descarcare de adrenalina de catre sistemul nervos simpatic), cum ar fi tahicardia si transpiratia. Cu toate acestea, mecanismele sunt deseori neclare, desi īn general se considera ca este vorba de actiune directa tensionala (cum ar fi tensiunea musculara crescuta) sau prin intermediul unui proces de conversie.
Conversia = procesul inconstient de transformare a unui conflict psihic si a anxietatii īn simptom somatic = a fost legata traditional de comportamentul isteric (histrionic). Īn medicina generala conversia trebuie privita separat; ea exista la ambele sexe si la pacienti cu orice tip de personalitate. Este prezenta īn fiecare zil aglomerata la dispensarele obisnuite, dar este putin īnteleasa si rareori recunoscuta de medic. Īn conjsecinta, un astfel de pacient este supus unor teste multiple, incomode, scumpe si uneori periculoase, pentru investigarea unor afectiuni organice incerte presupuse.
Practic, orice simptom poate deveni un simptom de conversie. Cel mai frecvent este durerea (de ex. Durerea faciala atipica, cefaleea vaga, disconfortul abdominal fara o localizare precisa, durerea de spate, durerea de gāt, disuria, dispareunia, dismenoreea). Bolnavii pot selecta inconstient un simptom, deoarece el este o metafora pentru conditia lor psihosociala: un pacient are o durere toracica dupa ce a fost respins de persoana iubita ("inima ranita"), un altul care simte ca greutatile sale sunt prea dificil de suportat are dureri de spate (ex. cu pacienta care a facut un compromis iertāndu-si partenerul de infidelitate si care reclama cvasipermanent dureri la nivelul muschilor paravertebrali - "inconstient se acuza ca l-a iertat, ca nu are coloana vertebrala spre a se descurca singura; īsi reproseaza propria dependenta). Invers, pacientii pot īmprumuta un simptom de la alta persoana: studentii de la medicina ce īsi i magineaza ca au toate bolile celor pe care īi trateaza, cei ce se prezinta la medic pentru dureri īn piept dupa ce o ruda a vut un infarct (creste receptivitatea pentru stimuli interoceptivi anterior neutri). Un al treilea grup de pacienti este reprezentat de cei ce au avut īnainte simptomul produs de o cauza organica (de ex. o fractura dureroasa, durere precordiala, hernie de disc), dar care cauza s-a vindecat; īn timpul unui stress psihosocial simptomul reapare sau persista dupa tratament adecvat, sub forma psihogena (conversie) = metasimulare (mecanismul e inconstient, ca si la disimulare).
Isteria īn masa = varianta de conversie = un grup de persoane devine brusc preocupat de o problema, cum ar fi otravirea alimentelor, substantele toxice din aer; cei īn cauza dezvolta simtome care le imita pe cele ale celor care au imaginat primii problema. Isteria īn masa apare cel mai frecvent la copiii preadolescenti sau la adolescenti, care devin bolnavi la scoala, dar poate sa apara si īn alte situatii (fenomenul social este cel de contagiune informationala). Desi poate fi spectaculoasa si greu de diagnosticat initial, ea devine de obicei evidenta si are efecte benigne.
Anxietatea si depresia (ca simptome, mai putin ca sindroame) sunt provocate de obicei de solicitarea psihologica si se pot exprima ca localizare īn orice zona a corpului. Diagnostucul nu este dificil daca manifestarile sunt polimorfe, iar pacientul nu īsi ascunde suferinta psihologica si teama. Devine dificil atunci cānd este implicat un singur organ sau sistem, iar bolnavul nu martutiseste tulburarile emotionale. Aceste cazuri sunt prezentate adeseea drept depresie mascata. Disforia si simptomele de depresie precum insomnia, lipsa de īncredere īn propria persoana, lentoarea psihomotorie si atitudinea pesimista sunt frecvente. Pacientul poate sa nege depresia sau poate fi constient de prezenta ei (sau a anxietatii), dar poate sa sustina insistent ca acestea sunt secundare unei boli somatice neidentificate.
|
