Statistica psihologica si prelucrarea informatizata a datelor - anul I, semestrul 1 (restanta)
Titlul referatului: Scale de masura si statistici
Cuprins:
1. Scale nominala
a) Alcatuirea unei scale nominale
b) Operatii asupra categoriilor unei scale nominale
c) Statistici la nivelul u 222h79c nei scale nominale
2. Scala ordinala
a) Alcatuirea unei scale ordinala
b) Prezentarea datelor ordinale
c) Operatii asupra scalelor ordinale
d) Statistici la nivelul u 222h79c nei scale ordinale
3. Scale de interval
a) Alcatuirea unei scale de interval
b) Prezentarea datelor de interval
c) Statistici pentru date de interval
4. Scala de raport sau scala de proportii
5.Bibliografie
1. Scale nominala
Este cunoscuta si sub denumirile de scala calitativa ,categoriala sau de clasificare.
Este cel mai simplu tip de scala si presupune doar diferentierea calitativa a fenomenelor si a obiectelor masurate.
a)Alcatuirea unei scale nominale
Scala adecvata constituie, in acest caz,pentru variabilele calitative,cea nominala.Pentru a alcatui o asemenea scala se procedeaza la inventarierea cat mai completa a intregului evantai de caracteristici posibile.
Un exemplu banal este scala nominala utilizata in stabilirea tipurilor temperamentale:
Ø -coleric
Ø -sangvinic
Ø -melancolic
Ø -flegmatic
In operatiunea de culegere si prelucrare a datelor se utilizeaza frecvent codificarea datelor.
Prin codificare intelegem transformarea unei multimi de obiecte,date,itemi,dintr-o forma sistematica de prezentare in alta forma sistematica de prezentare.
Codificarea la scala nominala poate fi numerica,alfabetica,alfanumerica si chiar pictografica.
Codurile utilizate in scala nominala trebuie considerate simple simboluri,avand unica proprietate de a fi diferite intre ele,ceea ce permite discriminarea categoriilor.Intre categoriile unei scale nominale nu exista relatie de ierarhie,ordinea prenzatarii lor fiind indiferenta.
Utilizarea codificarii poate creea iluzia unei ierarhii,dar aceasta este doar o iluzie,utilizata uneori iscopuri de manipulare.
Histrograma este cea reprezentare grafica in care o serie de date este figurata intr-un sistem de referinta bi-sau tridimensional,prin dreptunghiuri de inaltimi proportionate cu valorile elementare ale seriei.
b)Operatii asupra categoriilor unei scale nominale
Asupra categoriilor unei scale nominale se pot efectua doua mari operatii: gruparea si rafinarea.
Prin grupare intelegem acea operatie prin care din doua sau mai multe categorii se obtine o singura categorie ,care va purta o eticheta noua,distincta de celelalte.
Prin rafinare intelegem operatia prin care dintr-o categorie se obtin doua sau mai multe categorii noi,distinct etichetate.(m>n).
Prin gruparea excesiva se va produce automat o pierdere de informatii primare,in timp ce rafinarea excesiva va duce la o acumulare de amanunte care creeaza greutatii in perceptia esentei problemei studiate.
c) Statistici la nivelul u 222h79c nei scale nominale
Valoare avand rol de concentrare a informatiei,calculata pe baza datelor esantionului este numita rezumat statistic sau statistica.Valoarea mod este cea mai fracventa observatie dintr-o distributie,categoria cu efectivul cel mai mare.
Putem preciza acum ca rezumatele statistice se divid in doua categorii:-statistici privind tendinta centrala si statistici privind imprastierea datelor.Valoarea mod este o statistica de tendinta centrala,singura suportata de scale nominale.
Indicele de variatie calitativa este utilizat totusi doar pentru scale nominale cu relativ putine categorii.
Scala ordinala
Sunt cunoscute si sub numele de scale de ordine ,scale de rang ,scale ierarhice.Permite ordonarea observatiilor,persoanelor,situatiilor de la mic la mare,de la simplu la complex,de le putin la mai mult.
In cazul scalelor ordinale se poate stabili ierarhia a „n” gradatii ale valabilei ,dar nu se precizeaza valoare diferentei dintre doua gradatii.
a)Alcatuirea unei scale ordinala
Crearea unei scale ordinale presupune ,cu prioritate,stabilirea unei relatii de ordine intre volorile posibile ale variabilei studiate.
Scala stabila de aceasta cuprinde ,in ordine:
Ø -nevoi fiziologice
Ø nevoi de securitate
Ø nevoi sociale,de apartenenta la un grup
Ø nevoi de stima ,de a fi apreciat de altii
Ø nevoi de a se realiza,de a concretiza prin acte si performante, potentialul de talente si cunostinte pe care o persoana crede ca le poseda.
b)Prezentarea datelor ordinale
Prezentarea lor sub forma bruta nu poate comunica aproape nimic,mai ales in cazul unui numar restrans de categorii.
Simbolurile care se distribuie categoriilor scalei ordinale nu vor mai fi doar diferite,simple etichete,ci ordonari sau simboluri ordonate.
c)Operatii asupra scalelor ordinale
Operatiile introduse pentru scale nominale isi pastreaza valabilitatea ,cu precizarea ca noile scale obtinute prin condensare sau rafinare sa fie gradate dupa regulile unei scale ordinale.
O scala ordinala poate suporta orice trasformare monotona .
Se observa ca, prin intermediul acestor trasformari monotone ,numerele obtinute pot alcatui gradatiile unei scale ordinale.
d)Statistici la nivelul u 222h79c nei scale ordinale
Rezumarea statistica a unei distributii de date ordinale utilizeaza toate statisticile definite pentru scala nominala cu completari de interpretare impuse de natura scalei ordinale.In afara acestora ,se definesc statistici noi,unele dintre ele fiind doar prefigurarea simplificata a unor indicatori adecvati pentru scala de intervale.
Mediana este notata cu Me,definita drept acea categorie a scalei de masura care imparte observatiile in doua jumatati:jumatatea dintre observatii sunt clasate sub categoria mediana.
Scale de intervale
Are o complexitate mai mare,in comparatie cu scala ordinala,oferita de propietatea ca are sens luarea in considerare a distantelor dintre categoriile scalei.
Operatia de masurare a observatiilor pe o scala de intervale determina cantitatea exacta de caracteristica existenta in observatii.
Scala de intervale ofera,pe langa ordinea categoriilor,distanta dintre categorii.
a)Alcatuirea unei scale de intervale
Realizarea unei scale de intervale presupune parcurgerea mai multor etape.
In primul rand este necesar sa se fixeze o operatie experimentala care face posibila definirea a ceea ce se intelege cand cineva spune ca distanta sau diferenta dintre doua aspecte cercetate este egala cu distanta dintre alte doua aspecte.
b)Prezentarea datelor de intervale
Colectiile de date obtinute in cadrul scale de intervale sunt mult mai nuantate decat cele de la scalele nominale sau ordinale.
Intervalele definite nu acopera in intregime domeniul datelor,din acest motiv ,trebuie sa se defineasca alte limite,cre sa permita clasarea fiecarei observatii din domeniul luat in considerare.Numim limite exacte ale unui interval acele valori pentru care valorile intermediare apartin,prin rotunjire,intervalului avut in vedere.
Este posibila si ordinea inversa de stabilire a limitelor: mai intai se stabilesc limitele exacte si apoi cele de rapoarte.
c)Statistici pentru date de intervale
Scala de intervale fiind mai complexa decat scalele discrete,datele masurate pe asemenea scale pot suporta cele mai sofisticate tehnici statistice.Dupa logica generala a prelucrarilor statistice descriptive si pentru datele continue sunt urmarite aspectele privind concentrarea valorilor si gradul de imprastiere a valorilor.
Datorita volumului important de informatii se vor prezenta doar indicatorii de tendinta centrala.
d) Indicatorii de tendinta centrala
Calculul indicatorilor rezumativi pentru o distributie de date continue este influentat de modul de prezentare a datelor.In prezentarea fiecarui indicator static se vor preciza limitele de aplicare si interpretatare in functie de gruparea datelor.
Valoarea mod
-definitia este aceeasi cu cea indusa la date nominale sau ordinale dar in cazul datelor negrupate,valoarea mod se defineste ca fiind valoarea cea mai frecventa.
In cazul datelor grupate ,valoarea mod se defineste ca fiind centrul intervalului care are frecventa maxima,dar daca datele sunt reprezentate sub forma de histrograma,valoarea mod este centrul intervalului reprezentat prin dreptungiul de inaltime maxima.
Mediana
-introdusa ca punctul de mijloc al distributiei de valori ,aceasta poate fi determinata ,in cazul datelor negrupate.
In cazul datelor grupate se va determina mai intai intervalul median adica intervalul care contine mediana,prin urmare, intervalul median este intervalul care contine observatia din mijlocul seriei ordonate si poate fi identificat din sirul frecventelor cumulate drept interval a carui frecventa cumulata depaseste jumatatea numarului de observatii.
Media aritmetica
-este cea mai utilizata valoare rezumativa pentru caracterizarea tendintei centrale a datelor si este punctul de echilibru al distributiei care joaca rolul de centru de greutate al datelor.
Media si Mediana sunt cele mai utilizate statistici prin care se estimeaza tendinta centrala a unei distributii.Pentru distributiile perfect simetrice ,valorile celor doi sunt indentice iar pentru distributiile asimetrice media tinde sa se plaseze catre valorile extreme in timp ce mediana ramane mai apropiata de ramura”scurta” a distributiei .
Folosirea mediei in cercetarea psihologica este frecventa itrei tipuri de situatii dintre care unele pot fi rezolvate si prin luarea in considerare a medianei sau valorii mod:
-situarea unei observatii intr-o distributie.
-compararea unui grup de observatii cu un alt grup
-situatia in care observatiile au fost supuse la una sau mai multe surse de variatie sistematica.
Scala de raport sau scala de proportii
Aceasta scala de masura poseda ca note distincte existenta unei origini naturale si prezentarea clara a semnificatiei de masura ,ceea ca face posibila comparerea raporturilor dintre gradatiile scalei.
Scala de raport a fost denumita scala de interval cu origine rationala.Aceste scale sunt putin utilizate in psihologie ,deoarece majoritatea marimilor nu-i satisfac axiomele de baza.
Pe scala de raport ,numerele ofera nu numai informatii asupra ordinii d rang a obiectelor si a marimii relative a diferentelor,ci si despre relatiile rapoartelor.
Tendinta de a construi scale de raport in psihologie a cunoscut diferite forme care sau clasificat astfel:
Ø -metode de apreciere a rapoartelor
Ø -metode de producere a rapoartelor
Ø metode de apreciere a marimilor
Ø -metode de producere a marimilor
5.Bibliografie
Statistica Aplicata in Psihologie - Valentin Clocotici, Aurel Stan. Editura:Polirom. Colectia: Colegium
|
