TENDINTE IN EVOLUTIA POPULATIEI

TENDINTE IN EVOLUTIA POPULATIEI

5.1. EVOLUTIA SPORULUI NATURAL

Evolutiile demografice reflecta influenta factorilor socio-economici asupra populatiei si familiei. Din 1991 ne confruntam cu fenomenul de scadere a numarului populatiei totale. Daca la inceputul anilor ′90 numai trei tari europene (Bulgaria, Germania si Ungaria) prezentau sporuri naturale negative, in anul 2000 numarul tarilor a crescut la 17, printre ele numarandu-se si Romania.

Romania, alaturi de Estonia, Georgia, Lituania, Moldova si Ucraina, a inregistrat valori negative atat pentru sporul natural cat si pentru cel migratoriu. (INS, Informatii Statistice Operative, 2003). Spre deosebire de tarile Occidentale, unde e compensata scaderea sporului natural prin incurajarea imigratiei, in Romania, unde emigratia depaseste imigratia, diminuarea volumului populatiei este vizibila.

Sa dam cateva exemple in continuare, cu scop comparativ:

Sporul natural in anul 2003: SUA 6,0; Bosnia si Hertegovina 2,0; Slovacia 0; Polonia 0; Republica Ceha -2,0; Republica Moldova -2,0; Romania -2,5; Ungaria -4,0; Bulgaria -5,0; Ucraina -7,0; Federatia Rusa -7,0. (Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, Miscarea naturala a populatiei, in 2003, pag. 785). Observam ca evolutia acestui indicator in tara noastra este asemanatoare cu cea a tarilor vecine sau care au parcurs etape istorice asemanatoare (foste tari comuniste).

In 2003, desi s-a inregistrat in UE un spor natural pozitiv (+0,04%), majoritatea noilor tari membre au inregistrat scaderi ale populatiei.

Figura nr. 7. Evolutia natalitatii, mortalitatii si a sporului natural al populatiei

Sursa: Romania in cifre, 2005, pag. 9

Observam din grafic scaderea natalitatii romanesti in anii ’90 si cresterea mortalitatii, ducand la un spor natural negativ tot mai accentuat; diferenta este mare comparativ cu anii ’80.

La nivel national, sporul natural a avut anumite oscilatii, inregistrand urmatoarele valori:

in anul 1990, sporul natural a fost de 3,0‰,

in anul 1993, sporul natural a fost de -0,6‰ (negativ),

in anul 1996, sporul natural a fost de -2,5‰,

in anul 1999, sporul natural a fost de -1,4‰,

in anul 2000, sporul natural a fost de -0,9‰,

in anul 2001, sporul natural a fost de -1,8‰.

In anul 2004, sporul natu 545c23f ral este caracterizat de o oarecare imbunatatire, fiind de -1,9‰, comparativ cu -2,5‰ in 2003 si -2,7‰ in 2002 (Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 55; pentru anul 2004, Romania in cifre, 2005); rata mortalitatii a fost de 12,4‰ in anul 2002, 12,3‰ in 2003 (INS, Informatii statistice, nr. 4, 2003) si 11,9‰ in 2004 (Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 28), scazand usor, in timp ce natalitatea a crescut in aceasta perioada.

Deoarece nu avem date definitive pentru ultimii doi ani, voi reda mai jos cativa indicatori, printre care si sporul natural, inregistrati in cateva luni (febr. 2005 – febr. 2006): 

Tabelul nr. 22

Miscarea naturala a populatiei

Rate (la 1000 locuitori)

Sursa: Buletin Statistic Lunar, nr. 2, 2006, pag. 107

Observam ca sporul natural continua sa fie negativ, atat pe parcursul anului 2005, cat si la inceputul anului 2006, cu exceptia lunilor iulie-septembrie, cunos-cute ca fiind cu o natalitate mai accentuata si mortalitate mai redusa comparativ cu restul lunilor.

In anul 2003, sporul natural in mediul urban era de -1,0 iar in mediul rural era de -4,2; in anul 2004, sporul natu 545c23f ral a avut in continuare valori negative in ambele medii de rezidenta, iar valoarea din rural a fost in continuare mult mai scazuta decat cea din urban.

Tabelul nr. 23

Sporul natural, pe medii, in anul 2004

Sursa: Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 12

Mortalitatea este mult mai mare in mediul rural decat in cel urban (pentru anul 2002 se inregistreaza o rata a mortalitatii de 9,8 in mediul urban si 15,3 in mediul rural; in anul 2003 se inregistreaza o rata a mortalitatii putin mai scazuta, de 9,7 in mediul urban si 15,2 in mediul rural, conform datelor INS, Informatii statistice, nr. 4, 2003).

Am amintit deja faptul ca, desi rata natalitatii este mai mare in rural decat in urban, aceasta incepe sa scada in acest spatiu in ultimii ani, determinand accentuarea sporului natural negativ, dar principala cauza a discrepantei amintite mai sus este aceea ca populatia rurala este profund imbatranita, tinerii preferand sa migreze la oras. Totusi, fata de anii precedenti, in 2004 numarul judetelor cu un spor natural pozitiv a crescut.

Sa ne indreptam atentia catre zona de Nord-Vest a tarii:

Tabelul nr. 24

Sporul natural in zona de Nord-Vest a tarii, in 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004, pag. 551, Miscarea naturala a populatiei, pe medii, in zona de Nord-Vest a Romaniei, 2003; rate (la 1000 locuitori)

In aceasta zona de dezvoltare sporul natural negativ este mai putin accentuat decat la nivel national; exceleaza in sens negativ judetele Cluj (-3,7), Salaj (-3,4), Bihor (-3,3) si Satu Mare (-3,2); situatia este mai buna in judetul Maramures, unde natalitatea se apropie mai mult de mortalitate, desi sporul natural ramane inca negativ (-0,9); singura exceptie este judetul Bistrita-Nasaud, cu un spor natural pozitiv, de 1,2.

In judetul Satu Mare, in trimestrul I al anului 2004, sporul natural era de -5,5 (iar la nivel national era de -4,1) aspect datorat si ratei mortalitatii destul de ridicate, de 16,2 fata de cea inregistrata la nivel national 13,8 (2004, Informatii statistice, nr. 1, INS). 

5.2. DURATA MEDIE A VIETII

Un alt aspect asupra caruia trebuie sa ne indreptam atentia, avand in vedere influenta acestuia asupra evolutiei demografice, este durata medie a vietii, care creste odata cu modernizarea societatii. Oamenii traiesc mai mult in zilele noastre si se preconizeaza cresterea duratei medii de viata in viitor, datorita evolutiei nivelului de trai, modernizarii si progresului extraordinar din domeniul medical, adoptarii unui stil de viata mai sanatos, cresterii nivelului educatiei sanitare si modernizarii conditiilor economico-sociale.

Daca calitatea asistentei medicale si accesul la serviciile de sanatate cunosc imbunatatiri, reducerea mortalitatii pe varste si cresterea duratei medii a vietii au evolutiile dorite. Devine un obiectiv si o preocupare a oamenilor moderni (nu doar a gerontologilor) pastrarea sanatatii si prelungirea vietii.

Reducerea semnificativa a populatiei tinere, imbatranirea populatiei, modificarile la nivelul structurii pe varste a populatiei active, procesul continuu de maturizare a populatiei in varsta de munca au efecte asupra sistemului de sanatate si de asigurari sociale, fiind necesara adoptarea unor noi modalitati de abordare a acestor realitati.

Populatia tarii a imbatranit si a sporit presiunea segmentului varstnic asupra populatiei ocupate. Nu acceptam neaparat ipoteza ca o imbunatatire a situatiei economice si sociale va duce la o redresare a demograficului in ansamblu; nu scaderea in sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste. Interventia, daca putem vorbi despre asa ceva, trebuie sa se indrepte inspre diminuarea degradarii structurilor viitoare ale populatiei.

Tabelul nr. 25

Durata medie a vietii pe sexe, in perioada 1990 – 2004

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2004, INS, pag. 76; Situatia demografica a Romaniei in anul 2004, 2005, pag. 37

In general, durata medie a vietii in tara noastra este putin peste 71 de ani, dar se remarca unele diferente semnificative intre cele doua sexe, in sensul ca durata medie a vietii la femei este mai mare cu peste 7 ani decat cea a barbatilor; sociologii au constatat ca peste tot in lume femeile traiesc mai mult decat barbatii, datorita unor caracteristici de gen care determina unele particularitati privind mortalitatea celor doua sexe; desi incidenta mortalitatii influenteaza mult viata de familie si constituirea familiei reconstituite, nu voi insista asupra acestui indicator foarte mult.

Durata medie de viata a populatiei din urban a fost superioara celei din rural cu 1,81 ani, in crestere fata de anii anteriori. Pentru ambele sexe durata medie a vietii este mai mare in urban fata de rural, diferentele fiind mai accentuate pentru populatia masculina (1,95 ani), fata de cea feminina (1,29 ani).

Tabelul nr.

Durata medie a vietii, pe sexe, in judetul Satu Mare

Sursa: Statistica teritoriala, 2005, pag. 68

Intre anii 1998 – 2003, in judetul Satu Mare, la care fac referire pentru ca reprezinta locul de desfasurare al cercetarii, s-a inregistrat mai degraba mentinerea acestui indicator putin peste 67 de ani, cu aproximativ patru ani mai putin decat media la nivel national (pentru ambele sexe), aspect datorat in principal ratei ridicate a mortalitatii la nivelul acestui judet. Aceasta din urma poate fi explicata de: deficiente ale sistemului sanitar la nivel judetean, performantele medicale scazute (multi oameni se trateaza in alte orase, cum ar fi Baia Mare, Cluj sau Budapesta, chiar daca costul financiar este mai mare, lipsindu-le increderea in serviciile medicale locale), lipsa unor programe de educatie sanitara destinate populatiei (mai ales in mediul rural), mentalitatile depasite privind necesitatea controalelor medicale periodice, vizitele la medic fiind uneori prea tarzii, dar nu in ultimul rand saracia sistemului sanitar.

Durata medie a vietii, ca indicator al calitatii vietii, inregistreaza valori superioare in mediul urban la majoritatea grupelor de varsta; sa analizam in continuare cateva date din diverse zone, mai mult sau mai putin invecinate:

Tabelul nr. 27

Durata medie a vietii

Sursa: Human Development Report, 2005, pag. 219 – 222; pentru ultimele doua coloane pag. 299 – 302

Constatam ca:

la americani speranta de viata este mult peste cea a tarilor din Europa de Est, atat la femei, cat si la barbati;

in toate tarile amintite, speranta de viata la femei este mai mare decat la barbati, diferentele cele mai mari inregistrandu-se in Federatia Rusa (femeile traiesc mai mult decat barbatii cu 13,1 ani), Ucraina (12,2 ani), Ungaria (8,2 ani) si Polonia (8,1 ani); diferentele cele mai mici intre sperantele de viata ale celor doua sexe se inregistreaza in SUA (femeile traiesc mai mult decat barbatii cu 5,4 ani), Albania (5,7 ani) si Cehia (6,4 ani);

speranta de viata cea mai scazuta din aceasta zona a Europei este in Federatia Rusa, de 65,3 ani;

speranta de viata cea mai ridicata din aceasta zona a Europei este in Slovenia (76,4 ani), Cehia (75,6 ani) si Polonia (74,3 ani); urmeaza, in ordine descrescatoare: Slovacia, Albania, Ungaria, Bulgaria, Romania, Moldova, Ucraina si Federatia Rusa;

analizand situatia femeilor, speranta de viata cea mai mare din aceasta zona o intalnim in Slovenia (80,0 ani), Cehia (78,7 ani), Polonia (78,4 ani) si Slovacia (77,9 ani), iar cea mai mica in Moldova (71,3 ani), in Federatia Rusa (72,1 ani) si in Ucraina (72,3 ani);

analizand situatia barbatilor, speranta de viata cea mai mare din acest spatiu este in Slovenia (72,7 ani), Cehia (72,3 ani) si Albania (71,0 ani), iar cea mai mica in Federatia Rusa (59,0 ani), Ucraina (60,1 ani) si Moldova (63,9 ani).