TESTUL OMULETULUI

TESTUL OMULEŢULUI

CONSEMNE sI CONDIŢII DE APLICARE

Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Fiecare subiect primeste o cutie cu sapte creioane colorate: albastru , verde, rosu, galben, violet, cafeniu, negru, precum si un creion negru, o radiera si o coala de hârtie (21 x 29,5) asezata vertical.

Consemnul "Pe aceasta coala de hârtie vei desena un omulet cât poti tu de frumos, daca vrei poti sa-l colorezi."

Este important sa se respecte textul consemnului. Studiile experimentale au aratat ca modificari în aparenta fara importanta a consemnului antreneaza transformari importante în realizarea desenelor. De exemplu, simpla adaugare la consemnul "deseneaza un omulet" a cuvântului "sau o persoana", pentru a face consemnul mai putin infantil, a determinat la copii de peste 11 ani realizarea unui numar mare de busturi si a cresterii frecventei de aparitie a personajelor de sex feminin. Se stie (Machover) ca un consemn vag în ceea ce priveste sexul personajului care trebuie desenat determina, de obicei, desenarea unui personaj de acelasi sex cu cel al desenatorului.

Subiectul va fi lasat sa deseneze cum doreste, fara sa i se acorde ajutor si fara sa fie formulate critici, aprecieri sau sugestii. Pot fi stimulati copiii nehotarâti, fiind încurajati cu formule de tipul: "Foarte bine, continua." Daca copilul pune întrebari în ceea ce priveste maniera în care trebuie executat desenul i se va raspunde: "Fa (procedeaza) cum doresti, cum ai chef sa faci."

Subiectul va fi lasat liber în ceea ce priveste alegerea amplasarii desenului, a dimensiunilor sale, a schimbarii pozitiei foii, a sexului personajului desenat, a folosirii liniei, a adaugarii unor elemente în plus fata de tema enuntata, a culorilor folosite sau a refuzului de a colora desenul, alegerea spontana a tuturor acestor caracteristici având semnificatia sa.

EsANTIONUL

Studiul de etalonare a cuprins 626 de copii "normali", 371 de fete si 255 de baieti de vârsta cuprinsa între 3 ani si 12 ani si 11 luni. Acest esantion a servit pentru constituirea "Scalei de maturitate". S-a realizat un studiu comparativ al protocoalelor din esantionul de etalonare cu 232 de protocoale provenite de la copii, care prezentau tulburari de ordin afectiv sau intelectual. Protocolul fiecarui copil a cuprins pe lânga desenul omuletului informatii privind nivelul familial, nivelul sanatatii, rezultatele testului de inteligenta WISC, a altor teste de personalitate.

În total studiul a cuprins 858 de cazuri.

Categoriile de vârsta au fost constituite pornind de la data nasterii subiectilor. Astfel, fiecare categorie cuprinde copii de la vârsta de "x" ani si 0 luni pâna la vârsta de "x" ani si 11 luni. Cifrele obtinute în tabelele cu etaloane se refera la media dintre cele doua vârste, adica la vârsta de "x" ani si 6 luni.

FIDELITATEA sI VALIDITATEA DESENULUI OMULEŢULUI

Cercetarile privind fidelitatea testului au prezentat rezultate favorabile. Machover considera desenul omuletului o veritabila semnatura personala. A. Abraham confirma identitatea desenelor efectuate de acelasi subiect dupa un interval cuprins între o luna si doi ani. Atunci când desenele difera, se constata schimbari importante intervenite în personalitatea desenatorului. Trasaturile variabile ale desenelor consecutive indica caracterul instabil al trasaturii corespondente în personalitatea autorului.

Studiul validitatii s-a efectuat prin confruntarea rezultatelor testului omuletului cu cele provenite de la alte teste proiective. Desenul omuletului s-a dovedit a fi sensibil chiar si la schimbari discrete în personalitatea desenatorului, cum ar fi cele din timpul unei psihoterapii.

Desenul omuletului executat spontan, în joc, are o validitate mai redusa decât desenul efectuat în situatia de testare.

Atunci când desenul este executat individual se recomanda notarea modului în care procedeaza copilul: cu ce parte a corpului începe, ce parti sunt sterse si apoi refacute, daca lucreaza "rational" sau impulsiv, condus de o inspiratie de moment. Pot fi notate si comentariile spontane ale copilului.

CONSTITUIREA SCALEI DE MATURITATE

F. Goodenough a stabilit 51 de itemi conform carora poate fi cotat desenul omuletului, totalul obtinut servind drept baza pentru constituirea unei scale de dezvoltare. Printre criticile aduse acestei variante de cotare, cea mai importanta se refera la faptul ca sunt privilegiati copiii minutiosi, cei care executa desenul cu multe detalii.

Pentru alcatuirea prezentei scale a fost retinut un numar foarte mare de semne particulare ale desenelor provenite de la esantionul de etalonare (aproximativ doua sute de semne), pentru care s-a calculat frecventa de aparitie în functie de vârsta subiectilor. În acest fel au putut fi stabilite urmatoarele categorii de semne:

1. Un mare numar de semne care apar sporadic la toate vârstele si a caror frecventa de aparitie nu se ridica la un nivel semnificativ si nici nu se mentine la acelasi nivel. Aceste semne au fost denumite semne sporadice.

2. Semne ale caror frecventa de aparitie creste constant odata cu vârsta, atingând un nivel semnificativ (fixat arbitrar la 75% din subiectii celor doua populatii, m 19419d38t asculine si feminine) si se mentine la acest nivel. Aceste semne au fost denumite semne evolutive.

Pentru constituirea "Scalei de maturitate" au fost retinute numai "semnele evolutive". Au fost excluse din scala semnele dificil de apreciat (cotarea lor a variat în functie de examinator). Astfel ca în final au fost retinuti 70 de itemi.

Pentru a scoate în evidenta importanta pe care o acorda subiectii unor aspecte distincte în reprezentarea omuletului, scala globala a fost subdivizata în trei scale partiale:

1. Scala "capul", care cuprinde 23 de itemi;

2. Scala "schema corporala", care cuprinde 33 de itemi;

3. Scala "îmbracaminte", care cuprinde 14 itemi.

A patra scala nu constituie o scala distincta, pentru ca itemii corespunzatori figureaza în celelalte trei scale partiale si se refera la folosirea culorii.

Lista cu cei 70 de itemi, care reprezinta "semnele evolutive" figureaza în foaia de cotare. Literele dintre paranteze (B sau F acompaniate de o cifra) indica la ce vârsta, pentru baieti si fete semnul atinge frecventa de 75% din populatie. De exemplu, F4 arata ca 75% din desenele fetelor de 4 ani contin semnul evolutiv respectiv.

COTAREA

Pentru cotarea si analiza desenului omuletului este comod sa se utilizeze foaia de cotare. Se înseamna pe foaia de cotarea itemii prezenti în desenul considerat. Se atribuie un punct pentru fiecare item prezent.

Se obtin astfel cinci note brute:

1. Nota C , reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "cap";

2. Nota S, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "schema corporala";

3. Nota V, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "îmbracaminte";

4. Nota T (totala), reprezinta nota C + nota S + nota V;

5. Nota L (culoare), se vor numara itemii reusiti, care se refera la folosirea culorii, din întreaga lista de itemi.

Notele brute obtinute vor fi raportate la etalon.

Daca desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, în procesul de cotare nu se va putea tine cont de normele descrise mai sus. În acest caz va fi luata în consideratie numai nota C (itemii scalei "capul").

Mai jos sunt prezentate doua tipuri de etalon, care permit atât clasarea copilului în raport cu normele vârstei sale cât si aprecierea nivelului sau de maturitate.

ETALONUL ÎN QUARTILE (în functie de vârsta reala a copilului)

Ţinând cont de sexul subiectului, se va cauta în tabelul corespunzator pe linia, din dreptul vârstei sale reale, nota bruta obtinuta de acesta. Daca nota bruta se situeaza între Q1 si Q3, interval în care se gasesc 50% din subiectii normali, se va putea concluziona ca subiectul se încadreaza în norma. Îl vom considera usor superior mediei, daca rezultatul va fi superior medianei Q2 si usor sub medie, daca rezultatul se situeaza usor sub mediana. Deasupra lui Q3 se situeaza 25% din copii, cei care sunt în avans fata de vârsta lor, iar sub Q1 se situeaza 25% din copii, care sunt în retard. Se va indica pe foaia de cotare quartilul în care se situeaza rezultatul subiectului examinat. Se va proceda astfel pentru fiecare din cele patru note brute obtinute de subiect.

ETALONUL PENTRU VÂRSTA DE MATURITATE

Etalonul în quartile nu ofera suficiente precizari pentru copiii în avans sau în retard fata de vârsta lor reala, adica pentru cei a caror note se situeaza la extreme. Pentru a aprecia importanta avansului sau a retardului va fi utilizat etalonul în ani maturitate. Acest etalon este constituit din note de maturitate medie, calculate pentru fiecare vârsta reala. Pentru a obtine vârsta de maturitate a unui subiect se va cauta pe linia corespunzatoare notei brute partiale (de exemplu: în dreptul lui C) nota care se apropie cel mai mult de cea obtinuta de subiect. Vârsta de maturitate a subiectului va corespunde vârstei indicate deasupra notei brute a subiectului (cap de coloana). Daca nota obtinuta de subiect se situeaza între doua note ale scalei, vom obtine o vârsta intermediara. De exemplu, o nota totala de 16 puncte pentru baieti, care se situeaza între nota 10 (care corespunde vârstei de maturitate de 4 1/2 ani) si nota 22 (care corespunde vârstei de maturitate de 5 1/2 ani), poate fi considerata corespunzatoare vârstei de 5 ani. Comparând vârsta de maturitate cu vârsta reala a subiectului se poate vedea cu cât este copilul în avans sau în retard.

Se poate, de asemenea, calcula un "coeficient de maturitate" folosind formula clasica pentru Coeficientul de Inteligenta:

Vârsta de maturitate x 100 = coeficient de maturitate

Vârsta reala

Conform acestei formule, un coeficient de maturitate mai mare de 100 caracterizeaza avansul copilului, un coeficient mai mic de 100 caracterizeaza retardul copilului. Sunt prezentate mai jos date pentru interpretarea calitativa a coeficientului de maturitate.

Coeficientul de maturitate permite o comparare a acestuia cu coeficientul de inteligenta obtinut de acelasi subiect în urma aplicarii unor teste de inteligenta.

TABELELE CU ETALOANE

A. ETALONUL ÎN QUARTILE (functie de vârsta reala)

BĂIEŢI

BĂIEŢI

FETE

FETE

B. ETALONUL PENTRU VÂRSTA DE MATURITATE

BĂIEŢI

FETE

EVOLUŢIA DESENULUI ÎN FUNCŢIE DE SEXUL SUBIECŢILOR

Primele încercari de a desena un omulet pot fi caracterizate ca fiind "intentii grafice" nereusite. Desenul copiii de doi ani si a unui numar mare dintre copiii de trei ani reprezinta doar o mâzgalitura informa, în cadrul careia, în ciuda afirmatiilor desenatorului ca ar fi un omulet, este imposibil de identificat o schema, chiar si rudimentara, a corpului uman.

De la trei ani, ceva mai multi de 50% din copii, baieti si fete, sunt capabili sa deseneze un omulet "identificabil", adesea de tip "mormoloc" (membrele desenate direct din cap) sau manifestând o anumita divizare a desenului, diferite parti ale corpului nu sunt unite între ele.

Astfel ca, cotarile pentru Scala de Maturitate pot fi facute abia de la vârsta de 4 ani.

Evolutia desenului nu are loc identic pentru cele doua sexe. În foaia de cotare este indicat în paranteze la ce vârsta este atinsa frecventa de 75% pentru cei 70 de itemi ai Scalei de Maturitate pentru baieti si fete.

CRITERII DE COTARE

1.CAPUL

1. Prezenta capului (F.B.4) - Este reprezentat, de obicei, sub forma de cerc mai mult sau mai putin regulat.

2. Prezenta ochilor (F.B.4) - Ochii pot fi indicati printr-un punct sau cu ajutorul a mai multe detalii.

3. Prezenta gurii (F.5, B.6) - Poate fi indicata printr-un punct, linie orizontala sau mai detaliata.

4. Prezenta nasului (F.B.5) - Poate fi indicat printr-o linie verticala, un cerc, doua puncte sau mai detaliat.

5. Prezenta parului (F.6, B.11) - Poate fi reprezentat prin linii sau hasurari, dar de culori realiste: negru, maro, galben.

6. Culoare realista a fondului fetei (F.7, B.6) - Fondul fetei trebuie sa fie necolorat, sau colorat în roz, conturul fetei în ambele cazuri trebuie sa fie executat cu creion negru. Culoarea ochilor, a gurii sau a altor trasaturi poate fi nerealist.

7. Culoare realista a ochilor (F.7, B.6) - Culorile admise sunt negru, maro, bleu, verde. Este putin important daca copilul coloreaza irisul sau întreg globul.

8. Culoare realista a gurii (F.7, B.6) - Conturul gurii trebuie sa fie executat cu creion negru (fara sa fie colorata în interior) sau cu creion rosu (poate fi colorat în interior).

9. Forma ovala a ochilor (F 8) - Ochii trebuie sa fie desenati din doua linii sau hasurati, dar alungiti orizontal (fig. 1).

10. Cel putin doua detalii ale ochilor (F.8) - Acestea pot fi: genele, sprâncenele, irisul, pupila sau pleoapele.

11. Culoare realista a întregii fete (F.9, B.10) - Conturul fetei trebuie sa fie executat cu creion negru, fondul fetei roz sau necolorat, nici o alta trasatura a fetei nu trebuie sa fie nerealist colorata, cum ar fi: nas rosu, ochi violeti gene verzi, etc. Ochii pot fi verzi, bleu, maro, negri, gura fara sa fie colorata sau colorata în rosu.

12. Forma evoluata a gurii (F.9, B.9) - Gura trebuie sa fie desenata din doua linii si sa aiba o forma ovala (fig. 2).

13. Distanta corecta dintre ochi (F.10) - Centrul ochilor trebuie sa împarta fata în trei parti aproximativ egale (fig. 4).

14. Plasarea corecta în înaltime a ochilor (F.11, B.12) - Ochii trebuie sa fie plasati în jumatatea de sus a fetei (fig. 4).

15. Forma evoluata a nasului (F.11) - A se consulta figura 3.

16. Forma evoluata sau "coafata" a parului (F.11) - Parul trebuie sa fie reprezentat ca încadrând capul prin exterior, fara transparenta sau cu o coafura speciala (fig. 5).

17. Culoare realista a nasului (F.11,B.10) - Conturul sau linia nasului trebui sa fie de culoare neagra.

18. Cel putin trei detalii ale ochilor (F.12) - A se vedea lista detaliilor ochilor de la itemul 10.

19. Prezenta pupilelor (F.B.12).

20. Prezenta sprâncenelor (F.12).

21. Culoarea rosie a gurii (F.12).

22. "Coafura" speciala a parului (F.12) - Poate fi o tunsoare scurta, tip periuta, parul împletit în cozi, sau bucle clar indicate.

23. Plasarea corecta în înaltime a ochilor si distanta corecta între ochi (F.12) - A se vedea itemii 13 si 14. Cele doua criterii trebuie sa fie cumulate.

Fig. 1  OCHII forma simpla

forma evoluata

Fig. 2  GURA forma simpla

forma evoluata

Fig. 3  NASUL forma simpla

forma evoluata

forma foarte evoluata

Fig. 4  AMPLASAREA

CORECTĂ A

OCHILOR

în înaltime distanta în înaltime

dintre ochi si distanta

dintre ochi

Fig. 5  PĂRUL

forma simpla

forma evoluata

2. SCHEMA CORPORALĂ

1. Omulet identificabil (F.B.4) - Trebuie sa fie prezente câteva elemente ale corpului sau ale capului si acestea sa formeze un întreg, sa nu fie dispersate.

2. Desen "orientat" în pagina (F.B.4) - Omuletul trebuie sa fie centrat în pagina, fie pe înaltimea, fie pe lungimea paginii, sa nu fie desenat prea sus sau prea jos pe pagina.

3. Cel putin doua detalii ale corpului (F.4, B.5) - Printre acestea trebuie sa fie prezente: capul, ochii, gura, parul, corpul, picioarele.

4. Trunchi prezent (F.4, B.5) - Acesta poate fi reprezentat printr-o linie sau o figura geometrica, cum ar fi un cerc, un oval, un patrat, un dreptunghi sau triunghi sau desigur poate fi reprezentat într-o forma mai evoluata.

5. Bratele prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.

6. Picioare prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.

7. Brate atasate de trunchi (F. B.5) - Bratele sa nu fie atasate de cap, gât, picioare, ci de trunchi, chiar daca nu sunt plasate adecvat sau sunt plasate la limita dintre trunchi si cap, în cazul în care lipseste gâtul.

8. Picioare atasate de trunchi (F B.5) - Picioarele sa nu fie atasate de cap, ci de trunchi, chiar daca nepotrivit plasate.

9. Prezenta labelor picioarelor (F.B.5) - Acestea pot fi reprezentate printr-o simpla linie situata într-un unghi cu piciorul sau printr-un cerc în continuarea piciorului sau într-o maniera mai evoluata: din doua linii, încaltamintea desenata etc.

10. Forma alungita a trunchiului (F.6, B.5) - Trunchiul trebuie sa fie mai mult lung decât lat (înaltimea trunchiului mai mare decât latimea). Poate fi desenat cu o linie, un oval, un dreptunghi sau de o forma mai supla.

11. Brate desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.

12. Picioare desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.

13. Întreg conturul desenului în creion negru (F.7, B.6) - Se refera la liniile exterioare ale desenului: ale capului, trunchiului, membrelor. Într-un anumit sens, omuletul trebuie sa fie mai întâi "desenat" si apoi "colorat".

14. Prezenta degetelor (F.B.7) - Degetele pot fi indicate prin simple linii. Numarul degetelor nu se ia în consideratie.

15. Proportii bune ale bratelor (F.7, B.9) - Raportul trunchi/brate trebuie sa fie între 1,25 si 2, adica trunchiul trebuie sa fie mai lung decât bratele de aproximativ doua ori.

16. Trunchi "suplu" (F.8, B.9) - Trunchiul nu mai trebuie sa aiba o forma geometrica (cerc, oval, patrat, dreptunghi, triunghi) ci linii mai putin schematice, mai apropiate de realitate.

17. Gât prezent (F.8, B.11) - Poate fi reprezentat printr-o linie sau prin doua.

18. Proportii bune ale picioarelor (F.8, B.11) - Raportul trunchi/picioare trebuie sa fie între 0.75 si 1.25, adica picioarele trebuie sa masoare cel putin trei sferturi din lungimea trunchiului, dar sa nu fie mai lungi de o data si un sfert.

19. Brate atasate de trunchi la locul potrivit (F.8, B.11) - Bratele trebuie sa fie atasate sub gât, daca acesta exista, sau la limita dintre cap si trunchi, în partea de sus a trunchiului, daca omuletul nu are gât. Nu este necesara prezenta umerilor.

20. Forma "supla" a picioarelor (F.8, B.11) - Picioarele desenate din doua linii sa nu fie sub forma unor bastoane întepenite, rigide sau cioturi schematice. Sa fie prezenta o anumita suplete a liniilor.

21. Gât "suplu" (F.9, B.11) - Linia gâtului continua cu linia trunchiului, chiar daca umerii nu sunt prezenti (fig. 6), nu exista unghiuri ascutite.

22. Sex identificabil (F.B.9) - Prezenta pantalonilor nu este suficienta, pentru ca si fetele poarta pantaloni, nici coafura nu este un semn clar, uneori baietii au codite. De obicei, sexul personajului desenat poate fi stabilit cu ajutorul urmatoarelor elemente: o palarie masculina, mustati, barba, tigara, cravata, arma, etc. Daca nu se poate decide, itemul nu se coteaza.

23. Culoare realista a mâinilor (F.9, B.8) - Degetele sau mâinile pot fi roz (nu rosii) sau necolorate, nu neaparat de acelasi fond cu fata.

24. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar (F. 9) - La vârste mai mici picioarele sunt atasate de trunchi lasându-se un spatiu mai mic sau mai mare între ele. Acest spatiu nu trebuie sa existe (fig. 8).

25. Cinci degete sau degetul mare detasat de restul degetelor reprezentate global (F.10, B.11).

26. Prezenta umerilor (F.10, B. 9) - Trebuie sa existe un unghi sau rotunjiri reprezentând umerii în locul de îmbinare a bratelor cu trunchiul.

27. Proportii bune ale capului (F.10, B.12) - Înaltimea trunchiului sa fie de cel putin o data si jumatate mai mare decât cea a capului. Raportul trunchi/cap trebuie sa fie între 1,50 si 2,75.

28. Vârsta identificabila (F.B.10) - Vârsta omuletului este reprezentata în mod manifest fie printr-un detaliu al fetei: barba, mustatile, ridurile, fie printr-un detaliu vestimentar sau un obiect, cum ar fi: pipa, jucarii, diferite unelte. Omuletul poate reprezenta un copil, un adult sau un batrân.

29. Prezenta palmelor (F.B.10) - Trebuie sa existe un spatiu între manseta si degete. Este obligatorie prezenta degetelor.

30. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.10) - Pantalonul trebuie sa continue pâna la linia taliei, fara sa existe linie de demarcatie între trunchi si picioare (fig.9).

31. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.11) - Linia bratelor continua cu cea a trunchiului.

32. Pozitia corecta a labelor picioarelor (F.11, B.10) - În raport cu picioarele labele trebuie sa fie reprezentate în perspectiva, adica vârfurile sa fie mai mult sau mai putin departate simetric. Daca omuletul este desenat din fata, cele doua labe ale picioarelor nu trebuie sa fie întoarse în aceeasi directie. Nu se coteaza pozitia strict verticala a labelor, în continuarea picioarelor. Trebuie sa fie cât de cât respectata perspectiva: labe mai mult late decât lungi. Daca omuletul este desenat în profil, cele doua labe ale picioarelor trebuie din contra sa fie întoarse în aceeasi parte ca si restul corpului.

33. Culoare realista si identica a fetei si a mâinilor (F.11, B.12) - Fata si mâinile trebuie sa fie identice: roz sau necolorate.

3. Hainele

1. Prezenta hainelor (F.B.5) - Pot fi hasurate sau colorate diferit de fata si restul corpului.

2. Cel putin un detaliu vestimentar (F.B.6) - Sa fie prezent un detaliu din urmatoarea lista: nasturi, pelerina, curea, ornamente ale tesaturilor (dungi, buline, flori etc.), cravata, vesta, manusi, guler sau rotund în jurul gâtului, geanta, bijuterii, palarie, pantofi (încaltaminte), tocuri, sireturi, sosete si alte detalii vestimentare.

3. Prezenta pantalonului (F.B.6) - Acestia trebuie sa fie diferentiati fie printr-o linie dubla în partea de sus, la talie, fie prin culoarea diferita de cea a bluzei.

4. Prezenta curelei (F.9, B.11) - Aceasta poate sa figureze printr-o singura trasatura daca este desenata la locul potrivit sau obligatoriu din doua trasaturi reprezentând cu adevarat o curea si nu o simpla delimitare a trunchiului de picioare.

5. Prezenta încaltamintei (F.6, B.7) - Este suficient sa fie desenate labele picioarelor (din linie dubla) si ca o linie de demarcatie sau o culoare diferita sa diferentieze labele picioarelor de picioare.

6. Cel putin doua detalii vestimentare (F.8, B.11) - Din lista itemul 2.

7. Mâneci de culoare identica cu corsajul (F.8, B.11) - Itemul este acordat, chiar daca este desenata o vesta de o culoare diferita, daca care lasa sa se vada la gât culoarea corsajului.

8. Mâneci detasate de mâini (F.8, B.11) - O linie de demarcatie trebuie sa separe mâneca de mâna deasupra încheieturii mâinii (manseta scurta) sau mâna este separata de brat printr-o culoare diferita (manseta implicita). La un nivel superior mâna apare "detasata " de brat (fig. 10).

9. Cel putin trei detalii vestimentare (F.10, B.12) - Din lista de detalii de la itemul 2.

10. Corsaj detasat de gât (F.12) - O linie de demarcatie trebuie sa indice rascroiala hainei la gât (de exemplu, rascroiala în unghi, guler pe gât - fig. 11 ). Gâtul nu trebui sa fie de aceeasi culoare cu haina.

11. Pantalon detasat de laba piciorului (F.12) - Picioarele trebuie sa iasa din pantalonii care sunt mai largi.

12. Încaltaminte de culoare realista (F.12) - Se admite culoarea neagra sau maro sau absenta culorii.

13. Cel putin patru detalii vestimentare (F.12) - Din lista itemul 2.

14. Omulet "personalizat" (F.12, B.12) - Costumul omuletului nu este unul oarecare, ci unul care permite sa se recunoasca: un soldat, un atlet, un clovn, etc.

cu linie de fara linie de

nesuplu  suplu demarcatie demarcatie

Fig. 6 Gât "suplu" Fig. 7 Brate atasate de trunchi

cu spatiu intermediar fara spatiu intermediar

Fig. 8 Picioare atasate de trunchi

cu linie de demarcatie fara linie de demarcatie

Fig. 9 Picioare atasate de trunchi

inexistente separate de mâini "detasate" de mâini

Fig. 10 Mânecile

corsaj neseparat de gât

separat de gât "detasat" de gât

Fig. 11 Corsajul

absenti prezenti, separati de laba piciorului "detasati de picior"

Fig. 12 Pantalonii