TRASATURI DE PERSONALITATE ALE POLITISTULUI CARE DESFASOARA ACTIVITATI DE ASIGURARE A ORDINII PUBLICE

Tema lucrarii o reprezinta investigarea personalitatii in cadrul unei categorii profesionale (agentul de siguranta publica), iar obiectivul evidentierea trasaturilor de personalitate necesare si compararea acestora cu cele manifestate de grupul supus evaluarii.

La studiu au participat 55 de subiecti, apartinand categoriei profesionale de agent de siguranta publica, reprezentata, datorita specificului activitatii, de persoane de sex masculin, cu varsta cuprinsa intre 23 si 47 ani.

Evaluarea trasaturilor de personalitate s-a realizat prin autoadministrarea probelor psihologice: Myer Briggs Type Indicator si Neo Personality Inventory - forma R, grupurilor de subiecti (constituite pe criteriul perioadei in care subiectii isi desfasurau activitatea, cele trei schimburile in 939h71j care acestia lucreaza). Datele au fost colectate prin intermediul foilor de raspuns si prelucrate cu ajutorul calculatorului ( programul SPSS).

Concluzia principala ce rezulta din acest studiu este aceea ca profilul ideal (recomandat pentru exercitarea profesiunii) inregistreaza diferente fata de cel real, implicatiile fiind de natura umana, datorandu-se complexitatii si diversitatii tipurilor de personalitate.


I.Ordinea publica - domeniu de a ctivitate

1.Trasaturi de personalitate necesare politistului in activitatea de asigurare a ordinii publice

In vederea aderarii la Uniune Europeana si in scopul modernizarii Ministerului Administratiei si Internelor, Politia Romana a cunoscut in ultima perioada ample modificari de structura si fond, in ceea ce priveste domeniile de activitate. Pe de o parte datorita faptului ca societatea a devenit mai complexa sub aspectul faptelor infractionale ce intra in competenta Politiei si patrunderii influentelor mai bune sau mai rele din exterior, a luat nastere necesitatea de a se creea o noua baza legala si de a se modifica cea existenta, exemplul prim fiind modificarea Constitutiei si Codului penal. Sub aspectul activitatii profesionale, acest fapt presupune o specializare a muncii de politie pe domenii care anterior nu aveau echivalent in realitatea societatii romanesti. Astfel si in ceea ce priveste asigurarea ordinii publice s-a adoptat o noua perspectiva si s-au implementat concepte inexistente anterior, fie dupa modelul altor state, fie proprii, specifice, situatiei operative, in functie de raza de competenta a politistilor.

Demersurile amintite nu au avut loc in mod abstract doar in ceea ce priveste, structura, ci scopul declarat a fost acela de a modifica atat perceptia opiniei publice asupra institutiei politienesti si mai ales asupra oamenilor ce desfasoara activitati specifice Ministerului Administratiei si Internelor. O schimbare de perspectiva s-a impus si in randul celor ce fac parte din categorie profesionala de politist de siguranta publica, in sensul ca acestia vor trebui sa atinga un optim comportamental si profesional care sa le permita desfasurarea activitatii profesionale la standarde cat mai ridicate.

Concluzia ce se poate trage este aceea ca modificarile au avut ca centru de interes tocmai individul, omul, care este implicat in activitate, caci fara aplicarea in practica prin intermediul acestora, demersurile amintite ar ramane in faza de concept sau teorie.

Din aceasta perspectiva scopul acestei lucrari este acela de a aborda din perspectiva psihologiei conceptul de ordine publica si implicatiile acestuia si de a evidentia pe baza sarcinilor profesionale ale politistului, a carui competenta se manifesta in domeniul sigurantei publice, pe de o parte trasaturi de personalitate necesare si pe de alta parte investigarea celor existente in scopul compatibilizarii si completarii reciproce. Cercetarea are ca scop principal decoperirea profilului de personalitate ideal al celor din aceasta categorie profesionala si compararea lui cu cel obtinut de catre participantii la studiu.

Realizarea primului dintre profile are ca punct de pornire psihoprofesiograma agentului de siguranta publica, fapt ce face necesara expunerea activitatilor in care acesta este implicat si care necesita aportul anumitor trasaturi de personalitate. Categoria profesionala de agent de sigurana publica a fost preferata, pe de o parte datorita contactului direct al acestora cu opinia publica si faptului ca reprezinta o categorie profesionala compacta si bine organizata, iar pe de alta parte datorita faptului ca prin modul in care are loc interactiunea, dat fiind ca si politistul este o persoana ca oricare alta (cu nemultumiri, frustrari, bucurii), poate influenta perceptia asupra activitatii desfasurate de institutia politieneasca in general.

Pentru a inlelege obiectul concret de activitate, trebuie mentionat faptul ca organele de politie desfasoara o activitate complexa pentru prevenirea actelor de tulburare a ordinii si linistii publice, aceasta defasurandu-se in mod curent, principalele obiective ale actiunilor de acest fel fiind urmatoarele:
- prevenirea actelor de tulburare a ordinii si linistii publice;
- identificarea si neutralizarea activitatii elementelor violente si a persoanelor cu comportament violent;
- identificarea si tragerea la raspundere, conform prevederilor legale, a persoanelor ce au comis acte de tulburare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor si manifestarilor autorizate sau neautorizate;
- asigurarea unui control riguros a activitatii elementelor ce au comis infractiuni grave de natura juridica si a tentatiei de a se sustrage legii.

2. Abilitati de lucru necesare in activitatea structurilor de siguranta publica

Avand in vedere complexitatea si volumul sarcinilor de lucru ale agentului de siguranta publica este necesar ca acesta sa manifeste abilitati de lucru specifice, care vor luate in considerare la intocmirea fisei postului si la repartizarea sarcinilor profesionale.

- Implicarea in problemele comunitatii: politistul de siguranta publica incearca sa creeze o atmosfera de respect si incredere reciproca. Societatea civila este atrasa in identificarea problemelor, cauzelor si conditiilor care favorizeaza savarsirea de infractiuni si tulburarea ordinii publice, alaturi de Politie.
- Schimbul de informatii: are loc interdepartamental in sensul ca dupa culegerea informatiilor de interes operativ acesta le va transmite sectoarelor ce au competenta in domeniul respectiv.
- Identificarea si singularizarea: politistul colaboreaza cu cetatenii pentru a identifica si singulariza problemele ce apar.
- Solutionarea problemelor: avand in vedere ca agentul de siguranta publica cunoaste bine zona de competenta si populatia care locuieste pe aceasta raza, poate contribui la elaborarea unor solutii pentru problemele aparute sau pentru a preveni aparitia de noi probleme.
- Organizarea: politistul organizeaza atat activitati de prevenire, cat si initiative care au la baza dorinta cetatenilor de a elimina anumite probleme concrete si de a imbunatati "calitatea' vietii, fapt oglindit in organizarea echipelor de paza si supraveghere a obiectivelor de interes din zona unde acestia locuiesc.
- Comunicarea: agentul poarta discutii in numele institutiei si in baza sarcinilor repartizate, cu indivizi si grupuri din societatea civila, in scopul educarii publicului in legatura cu metodele de prevenire a infractionalitatii.
- Rezolvarea conflictelor: mediaza, negociaza si rezolva conflictele in maniera oficiala si neoficiala si incurajeaza oamenii sa rezolve in mod pasnic neintelegerile cu ceilalti membri ai societatii.
- Contacte: realizeza contacte atit cu persoane fizice cit si juridice prin vizite la domiciliu si la sediile firmelor din zona de competenta, pentru a-i informa despre prevenirea infractionalitatii si pentru obtinerea sprijinului lor in cazul in care totusi astfel de fapte au loc pe domeniul acestora.
- Recrutare si supravegherea voluntarilor: solicita, instruieste si supravegheaza voluntari din cadrul comunitatilor, incepand de la membri ai clerului si pana la cei ce lucreaza cu minori si tineri.
- Punerea in practica a proiectelor de prevenire a infractionalitatii.
- Individualizarea grupurilor sociale cu potential infractional.
- Conlucrarea cu sectorul privat.

II. Psihoprofesiograma agentului de siguranta publica

Din psihoprofesiograma agentului de siguranta publica am selectat doar acele categorii de functii si insusiri, reprezentate prin calitati psihice ale subiectului care tin de afectivitate, motivatie si trasaturi de personalitate acestea fiind relevante in cadrul studiului efectuat si au fost investigate cu instrumente ca Myers Briggs Type Indicator si NEO PI R.


 

Selectie din psihoprofesiograma agentului de siguranta publica

III. Personalitatea - ca sistem de interactiune subiect - mediu

Omul este considerat o "fiinta bio-psiho-sociala' si pe aceasta structura are loc dezvoltarea sa din ontogeneza pana in actualitate. Personalitatea umana ia nastere in acest context si evolueaza in stadii, de la nastere pana la disparitie. Termenul de personalitate desemneaza un concept mult prea complex pentru a putea fi strict definit, avind diverse acceptiuni in functie de componenta sistemului care prezinta interes la un moment dat. Astfel inca din 1937 au fost date definitiile de "efect extern' ce apeleaza la caracteristicile exterioare ale omului, "structura interna' si "pozitivism' (Gordon Allport - "Structura si dezvoltarea personalitatii').
1. definitiile prin efect extern - sustin ca personalitatea poate fi considerata modul in care individul se manifesta in exterior si efectele pe care le produce in comportamentul altor oameni.
2. definitiile prin structura interna - prezinta personalitatea ca pe o entitate obiectiva, care exista cu adevarat si are pret. Din aceasta perspectiva Allport defineste personalitatea ca "organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul lor caracteristic'.
3. definitii pozitiviste - sustin ca structura interna, chiar daca exista, nu poate fi studiata, nu este accesibila stiintei

Din aceasta perspectiva personalitatea reprezinta: fie suma totala a efectului produs de un individ asupra societatii, fie deprinderile sau actiunile care influenteaza cu succes alti oameni, fie raspunsurile date de altii unui individ considerat stimul sau ce cred altii despre tine.

Dupa cum se poate vedea in toate acceptiunile personalittatea este considerata ca sistem, un sistem alcatuit dintr-o serie de elemente care datorita interdependentei si intrepatrunderii intre ele pot fi considerate subsisteme. Acestea sunt reprezentate de:

1. Temperament - latura dinamica si energetica a personalitatii.
2. Aptitudinea - latura instrumentala a personalitatii.
3. Inteligenta - latura rezolutiv-productiva a personalitatii.
4. Creativitatea - latura transformativ -constructiva a personalitatii.
5. Caracterul - latura relational -valorica si de autoreglaj a personalitatii.

1. Temperamentul - latura energetica a personalitatii

Dintre componentele sistemului personalitatii, temperamentul este cel mai usor accesibil cunoasterii in sensul ca isi produce efectele in exterior, fiind astfel usor de observat si de categorizat. Definitiile temperametului au fost de multe ori modificate si reconsiderate in functie de criteriile pe care autorii lor le-au avut in considerare. Ca latura dinamica si energetica a personalitatii, acesta determina un anumit tip de comportament, general caracteristic, persoanelor care fac parte din acea categorie.

Cu privire la dotarea temperamentala este stiut ca temperamentele nu sunt supuse clasificarilor de tip "bun sau rau' si ca acestea nu se regasesc in stare pura, chiar daca trasaturile unui anumit tip temperamental se manifesta mai accentuat.

Cele patru tipuri temperamentale pot fi cuprinse in doua orientari de baza ale personalitatii studiate si aduse in atentie de C.G.Jung.

Acestea se manifesta in directii diferite si in functie de aceasta, persoana isi pune in valoare predominant:
a. latura extraverta - reprezentata de orientarea predominanta a persoanei spre lumea exterioara, a obiectelor si fenomenelor si care determina preferintele, optiunile, deciziile
b. latura introverta - in cazul careia viata psihica este centrata spre propriile idei despre lume si despre sine.
In baza acestei conceptii Jung sustine existenta mai multor niveluri psihice: psihicul constient, psihicul inconstient personal si psihismul inconstient arhetipal. Asfel autorul considera ca "modul in care se orienteaza eul constient in raport cu lumea si complementar fata de orientarea inconstientului (.) felul si masura in care eul isi dezvolta si stapaneste raporturile cu realul' dau nastere celor patru functii de cunoastere: "doua rationale: functia logica si functia valorica sau afectiva si doua irationale: functia senzoriala si functia intuitiei'. De la aceasta premisa pleaca teoria tipurilor proprie aceluiasi autor, care indica o tendinta a persoanei de a prefera o anumita functie de cunoastere, fapt ce il orientaza pe acesta catre un anumit mod de "a fi', prin interiorizarea caracteristicilor si trasaturilor unui astfel de mod de contact cu realitatea. Ca urmare a acestei orientari iau nastere opt tipuri psihologice bazale care fac obiectul cercetarii si care vor fi descrise o data cu prezentarea datelor de cercetare.

2. Structuralitatea sistemului de personalitate

Are in vedere premisa conform careia componentele acestui sistem se comporta ca elemente ale unei structuri, avand legaturi indispensabile unele cu altele si depinzand unele de existenta altora, in sensul functionarii optime a intregului. Trasaturile de personalitate reprezinta efecte produse de interactiunea acestor componente de baza care functioneaza in baza unui pattern format dealungul existentei individului. Un anumit tip de stimul in planul personalitatii da nastere unui anumit tip de reactie tradusa in latura energetica si dinamica a personalitatii.

Astfel are loc o specializare a trasaturilor de personalitate care nu se mai pot exprima in termenii simpli de: temperament, inteligenta, caracter, creativitate sau aptitudine, ci trebuiesc luate in considerare holistic ca un amalgam al acestora, ca o noua materie constituita din reactia si contopirea celorlalte. Imposibilitatea exprimarii acestui nou nivel al personalitatii, superior celorlalte a dat nastere modelelor multifactoriale, in care se studiaza rezultatele interactiunii trasaturilor de personalitate, dand nastere unora noi, ce descriu o noua realitate. Unul dintre aceste modele care a facut si obiectul de studiu al cercetarii este modelul Big-Five, care are in componenta cinci factori primari, de baza care interactionand se nuanteaza si descriu punctual aspecte ale personalitatii individului. Acesti factori primari se regasesc sub urmatoarele denumiri:
1. extraversia - capacitatea de orintare a persoanei catre exterior, modul de implicare in actiune, gradul de sociabilitate
2. agreabilitatea - reprezinta diferentele individuale ce iau nastere in urma interactiunii sociale si are in vedere calitatile emotionale ale persoanei si comportamentele sale prosociale.
3. constiinciozitatea - modul caracteristic individului de a trata sarcinile, activitatile si problemele care apar la un moment dat.
4. stabilitatea emotionala - diferentele individuale referitoare la caracteristicile emotive ale ale unei persoane si la dificultatile emotionale pe care le poate intampina persoana.
5. cultura sau intelectul - dezvolta diversele functii intelectuale cum ar fi creativitatea, deschiderea la experienta.

IV. Analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii

In vederea prelucrarii datelor statistice, obtinute prin evaluarea membrilor categoriei profesionale de agent de siguranta s-au avut in vedere indicatorii statistici descriptivi, scopul cercetarii fiind acela de a determina tipul temeperamental cu frecventa cea mai mare in cazul grupului evaluat si a profilului general, bazat pe calculul mediei, in scopul observarii tendintei medii de manifestare a trasaturilor de personalitate.

In cazul testului MBTI s-au obtinut doua tipuri temperamentale a caror frecventa a fost ridicata si patru a caror frecventa a fost redusa si foarte redusa. Astfel:
1. tipul temperamental ESTJ (extravert senzorial rational judicativ) s-a regasit in cazul a 36 de participanti din cei 55. Media de varsta a esantionului, ce prezinta un astfel de temperament este de 34 de ani, iar varstele participantilor sunt cuprinse intre 24 si 42 de ani, frecventa cea mai mare regasindu-se in cadrul categoriei de varsta de 32 de ani.
Pe o scala ce cuprinde valori de la 0 la 60 orientarile temperamentale sunt dupa cum urmeata: extravert = 20, senzorial = 37, rational = 28, judicativ = 33 (anexa 1).

1. tipul de temperament ESTJ se caracterizeaza prin sintagma de 'administartor al vietii', caruia ii plac lucrurile bine organizate si structurate si care se preocupa de aspectele reale, concrete ale unei situatii. Realitatea pentru aceste persoane este reprezentata de ceea ce poate fi observat, acumulat, verificat in mod direct prin intermediul simturilor. Se incred in gandire si iau decizii in urma analizei logice, intr-un proces etapizat care porneste de la cauza la efect, de la premisa la concluzie. Nu se sfiesc sa aiba opinii personale si sa le exprime.
In activitatile pe care le desfasoara subiectul ESTJ este condus de rezultatele obtinute. Isi doreste sa devina practic si analitic pentru a face fata problemelor cu usurinta. Este considerat ca cel mai supraincarcat dintre toate tipurile temperamentale ceea ce poate da nastere unor reactii de inadaptare.

2. tipul temperamental ISTJ (introvert senzorial rational judicativ) s-a regasit in cazul a 14 participanti din numarul total de 55. Categoria de varsta a acestor subiecti este cuprinsa intre 27 si 46 de ani, cu frecventa cea mai mare in cadrul categoriei de varsta de 37 de ani. Media de varsta a fost de 36 de ani si 6 luni.
Pe o scala ce cuprinde valori de la 0 la 60 orientarile temperamentale sunt dupa cum urmeata: introvert = 18, senzorial = 39, rational = 20, judicativ = 28.

Se observa ca in cazul celor doua tipuri temperamentale formula de baza se pastreaza, in sensul ca orientarea ST se conserva, schimbandu-se directia manifestarii tendintelor. Subiectul nu se mai manifesta in exterior ci are o bogata viata interna. Premisa dupa care se ghideaza acest tip temperamental este aceea ca e gata sa incerce aproape orice macar o singura data. Este un fin observator al realitatii, manifestandu-se insa ca distant, rece cu cu cei din jur, de altfel este o persoana neprietenoasa. In situatiile practice manifesta o mare indemanare, avand abilitati de lucru in sarcinile ce presupun finete de executie. Este intotdeauna pregatit sa reactioneze prompt la ceea ce i se intampla. Dintre toate tipurile temperamentale acesta este considerat cel mai pragmatic.

Celelalte tipuri temperamentale regasite in cadrul esantionului sunt slab reprezentate, regasindu-se la un numar redus de subiecti.

In cazurile cu incidenta mai mare se observa ca se pastreaza formula rational - senzorial. Combinatia genereaza un dezvoltat simt al datoriei. Persoanele de acest gen sunt ascultatoare si doresc sa fie de folos grupurilor sociale carora le apartin. Se simt cel mai bine cand au obligatii si vor sa fie cei care au grija intregii lumi. Prefera mai degraba sa ofera decat sa primeasca. Sunt cei mai responsabili din cele patru temperamente. In cazul temperamentului ISTJ se observa ca tendinta catre introversie se manifesta in cadrul grupului cu media de varsta mai mare (37 ani), fapt ce poate fi pus si in seama maturizarii si detasarii pe care o da experienta bogata de viata.

In cazul evaluarii cu proba NEO PI R aceasta s-a aplicat pe esantionul de 55 de subiecti cu varsta cuprinsa intre 24 si 46 de ani a carui medie este de 34 de ani si 7 luni. (anexa 2)

In cazul factorilor generali cum ar fi nevrozismul media obtinuta a fost cea de 4,78 ceea ce indica fatul ca participantii se situeaza la mijlocul distantei intre nivelul scazut al nevrozismului care indica echilibru emotional, lipsa anxietatii si polul opus reprezentat de prezenta accentuata a acetor tendinte. Factorul extraversie sustinut si de tipurile temperamnetale prezentate anterior, inregistreaza la nivelul grupului o medie de 4,68 ceea ce situeaza si acest domeniu la mijlocul distantei intre manifestarile comportamentale observabile si introversie.

Domeniul deschidere, inregistreaza o medie de 3,91 ceea ce poate fi interpretat ca o orientare catre conservatorism, catre 'caile batute', catre ceea ce este cunoscut si o lipsa a dorintei de a inova, de a incerca ceva nou.

Agreabilitatea in cadrul grupului se manifesta de asemenea la nivel mediu (4,95), ceea ce poate reprezenta o piedica in initierea si dezvoltarea relatiilor interpersonale.

Domeniul constiinciozitate se afla la cel mai inalt nivel din cadrul celor cinci, cu o medie de 6,91. Scorurile inalte la acest domeniu corelate cu cel scazute la cel al deschiderii poate semnifica faptul ca participantii manifesta constiinciozitate fapt ce poate fi legat de conservatorism si preocuparea pentru lucrurile importante.

Concluzii

Avand in vedere sarcinile de lucru descrise pentru categoria profesionala de agent de siguranta publica, aplicarea celor doua probe a avut in vedere nivelul la care anumite trasaturi de personalitate se dezvolta sau regreseaza in urma practicarii acestei profesii.

Temperamentul ca latura dinamica, manifesta a personalitatii, iese in evidenta in primul rand in relatiile cu ceilalti si este stiut ca parerea despre ceilalti se formeaza in primul minut de contact. Astfel este necesar ca politistul ce desfasoara activitati de ordine publica, desi temperamentele nu pot fi sunt valorizate, sa prezinte un tip temperamental care sa ii permita contactul cu oamenii. In cazul esantionul avut in vedere s-a observat orientarea extroverta a tipurilor temperamentale ceea ce reprezinta un avantaj in activitatile care presupun relationarea. Orintarea ST determina asa cum am mai mentionat tendinta de a se face utili grupurilor sociale carora le apartin. si da nastere unui inalt simt al datoriei.

Structuralitatea personalitatii redata cu ajutorul domeniilor si fatetelor chestionarului NEO PI R, ajuta la formarea unei opinii asupra profilului pe care agentul de siguranta publica ar trebui sa il prezinte. In acest sens este utila compararea profilului obtinut in urma interpretarii rezultatelor si a celui 'ideal' obtinut in baza studierii domeniului personalitate din cadrul psihoprofesiogramei agentului de ordine (vezi subcapitolul Anexe).
Compararea celor doua profile scoate in evidenta atat fatetele cu risc in ceea ce priveste accentuarea trasaturilor de personalitate specifice acestora, asfel in cazul domeniului nevrozism, esantionul prezinta o medie de aproape cinci, in timp ce ar fi preferabil ca aceasta sa nu depaseasca valoarea 1. O astfel de manifestare in planul personalitatii poate afecta activitatea profesionala a individului dand nastere unor stari de neliniste, angoasa in situatii cand acesta trebuie sa manifeste echilibru.

+ Domeniul deschidere care descrie contactul social facil este de preferat sa se situeze peste valorile medii, in timp ce in cadrul esantionului are valori scazute. Acest fapt poate influenta activitati din sfera profesionala, cum ar fi culegerea de informatii deoarece aceasta presupune intrarea in contact si socializarea cu alte persoane.
+ si in ceea ce priveste agreabilitatea exista diferente intre cele doua valori, insa in acest caz este semnificativa categoria sociala cu care agentul de siguranta publica intra in contact, asfel in cazul infractorilor este de preferat ca nivelul acesteia sa fie redus.
+ Constiinciozitatea are valori apropiate ceea ce determina observarea modului serios in care participantii la cercetare se raporteaza la sarcinile ce le sunt atribuite.
+ Dintre fatetele nevrotismului, anxietatea, prezinta valori discrepante. Despre necesitatea ca scorurile la aceasta fateta sa fie reduse am vorbit in cazul domeniului nevrozism.
+ Ostilitatea si depresia inregistreaza de asemenea valori mai crescute decat cele de preferat, dar explicatia scorurilor crescute la depresie a fost scoasa in evidenta la interpreatrea rezultatelor.
+ Valorile impulsivitatii se suprapun cu aproximatie, ceea ce asigura o buna reactie in situatiile neprevazute, fapt ce reduce riscul aparitiei unor incidente nedorite.
+ Vulnerabilitatea se afla la poli opusi in cazul celor doua profile fapt ce poate determina expunerea politistului la influente nefaste sau pierderea obiectivitatii profesionale.
+ Desi putin probabil sa se manifeste in cazul unei astfel de profesii, fantezia inregistreaza valori superioare in cazul esantionului.
+ Ultimele doua domenii constiinciozitatea si agreabilitatea prezinta scoruri inalte la principalele fatete cum ar fi : altruism ( necesar in relatiile cu persoanele varstnice pe care politistul trebuie sa le sprijine), competenta, complianta, asertivitate, blandete ( necesara in cadrul grupurilor unde desfasoara activitati de prevenire a infractionalitatii, cum ar fi institutiile de invatamant sau in situatia coordonarii activitatilor de pregatire a cetatenilor in scopul de a reactiona prompt in fata fenomenului infractional).
+ Modestia este inca o trasatura de personalitate care nu ar trebui sa lipseasca politistului.
+ Un alt domeniu, cel al constiinciozitatii este cel mai bine reprezentat, valorile majoritatii fatetelor aflandu-se la un nivel inalt. Astfel competenta, ordinea, datoria, auto-disciplina, deliberarea, categorii care fac parte din deontologia profesionala a agentului de siguranta publica, se regasesc si in cadrul structurii de personalitate la majoritatea celor evaluati.
Dincolo de necesitatea manifestarii pregnante a unor trasaturi de personalitate, trebuie luat in considerare faptul ca, desi activitatea profesionala pe care o desfasoara solicita maxima obiectivitate, devotament, altruism, auto-disciplina, dorinta de realizare, asertivitate, politistul, in cazul nostru categoria profesionala de agent de siguranta publica, are propria individualitate, iar conditia sa de fiinta bio-psiho-sociala, il determina ca in unele situatii, sa fie la fel de 'uman' ca si ceilalti semeni ai sai.

 

Anexe

Bibliografie


1. Andreescu A., Pruna st. - Psihopedagogie militara, Ed. Timpolis, Timisoara, 1999
2. Colectiv - Buletin de informare si documentare al Directiei Politiei de Ordine publica, nr. 3, 2002
3. Colectiv - Teorie si tactica politieneasca, Ed. Ministerului Administratiei si Internelor, Bucuresti, 2002
4. Colectiv - Management organizational in domeniul ordinii publice, vol. I si II, Ed. Ministerului administratiei si internelor, Bucuresti, 2001
5. Iosif Gh., Moldovan - Scholz M - Psihologia muncii, Ed. Universul, Bucuresti, 1996
6. Minulescu M. - Psihodiagnoza moderna, Chestionarele de personalitate, Ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2004
7. Moldovanu - Scholz M. - Managementul resurselor umane, Ed. Economica, Bucuresti, 2000
8. Legea nr. 218 /2002, art. 10, privind organizarea si functionarea Politiei Romane
9. Novac A. - Statistica sociala aplicata, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1995
10. Pitariu H. - Psihologia selectiei si formarii profesionale, Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1983
11. Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei de modernizare a Politiei Romane 2004 - 2005 - actualizata
12. Plonsky M. - Psihologie cu stil, Un ghid de scriere, Universitatea din Wiscounsin, adaptare Roco M.
13. Popa M. - Statistica psihologica in aplicatii SPSS, Ed. Universitatii, Bucuresti, 2001
14. Rascanu Ruxandra - Introducere in psihologia aplicata, Ed. Ars Docendi, Bucuresti, 2000
15. Tabachiu A. - Psihologia muncii, Ed. UPB, Bucuresti, 1997
16. Zaharia Corina, Andreescu A. - Aspecte privind adunarile publice in Romania, Ed. Transilvania Expres, 1998
17. Zlate M. - Eul si personalitatea, Ed. Trei, Bucuresti, 1999
18. Zlate M. - Fundamentele psihologiei, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1994