ALTE DOCUMENTE |
Trecut si istoric in Psihologia româneasca
Cu veneratie consemnam ca în aria cultural - stiintifica româneasca, evolutia gândirii despre psihic a fost mereu într-o benefica rezonanta cu miscarea ideativa universala.În anii o teza de doctorat releva principalele etape si opere ce au marcat devenirea Psihologiei ca stiinta experimentala în România.Autorul era un remarcabil cerecetator, harazit cu un destin social nefericit ca si intreaga "breasla" psihologica a timpului: Marian Bejat.
Evident, pâna la jumatatea veacului al XIX-lea, problematica psihologica era prezenta în lucrari de filosofie, antropologie si fiziologie - medicina.
Dimitrie Cantemir a trait în secolul al XVIII-lea, definit in constiinta perio 424i86e dizarii istorice ca triumf al materialismului si iluminismului francez.În "Istoria hieroglifica", cognitivismul savantului moldovean este de factura empirista: senzorialul este sursa primara a "cunostintei si stiintei" (vol.I, pag.66, Edit.Academiei, Bucuresti, 1974).Pentru a reda "parfumul" vremii, reflectat in gândirea unui filosof postcartezian, reproducem sintagmele lui Dimitrie Cantemir relative la cunoastere : cercetarea era numita "ispita", iar rationamentul "chiteala".Cunoasterea era un "palat" cu trei porti : perceptia (receptarea prezentului), memoria ("pildele cele trecute") si gândirea ("buna socoteala a celor viitoare").
În consonanta cu rationalismul cartezian, destul de recent pentru timpul sau, Dimitrie Cantemir pune mai presus "gândirea si buna deprindere" fata de instinct.
În "Divanul sau gâlceava inteleptului sau giudetul sufletului cu trupul", abordeaza probleme ale genezei psihice si morale, respectiv rolul învatarii.
Gândirea psihologica promovata de învatamântul superior
din Tarile Române
Doua unitati de invatamânt superior cu relevanta pentru evolutia gândirii psihologice: scoala Domneasca de la Trei Ierarhi (fondata de Vasile Lupu) si Academia greceasca de la Sfântul Sava, Bucuresti.Aici se predau cursuri axate pe ideatia antica dar si pe cea occidentala fondata pe empirismul englez, iluminismul francez si german.
Înaintea crearii Statului National Român si a infiintarii universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864), doua opere stiintifice sunt de referinta pentru Psihologie:
"Antropologhia sau scurta cunostinta despre om si despre însusirile sale", cu un "apendice" de 10 pagini cu titlul "Despre suflet", 1830, Universitatea din Buda, de Paul Vasici;
"Oglinda întelepciunii, cunoasterea sinelui", 1843, Colegiul Sf.Sava, de St.V.Episcupescul.
Cu titlul de cursuri universitare de Psihologie, sunt recunoscute : "Psihologia empirica si logica", elaborat si tinut de Simion Barnutiu la Iasi, publicat postum în 1871 ; tot la Iasi I.Gavanescu editeaza un manual de psihologie valorificând si prelegerile universitare tinute de Titu Maiorescu, I.Pop Florentin, C.C.Dumitrescu - Iasi, C.Leonardescu.
Psihologia experimentala a cunoscut avânt si respect în toata lumea dupa initiativa lui W.Wundt, cu înfiintarea primului laborator în 1879.Astfel, pâna la finele veacului, au aparut laboratoare la Universitatile John Hopkins, S.U.A., 1883, Paris, Roma, si Cambridge, 1891.
În învatamântul superior românesc primul curs de Psihologie experimentala si primul laborator, a luat fiinta la Iasi, ca initiativa a lui Eduard Gruber, proaspat doctor al Universitatii din Leipzig, un intelectual de o prestanta admirata în tara si strainatate, dar cu un destin tragic frânt la numai 35 de ani, de o nevroza ireversibila.
Mentoratul de mare emergenta al lui Wundt a avut ca efect benefic si primele doua Congrese mondiale de Psihologie; la ele au participat cu succes si Ed.Gruber (român cu radacini germane si moldovenesti domnesti, sot al uneia dintre fiicele poetei Veronica Micle).
Ca fapte de "rezonanta" si dezvoltare a stiintei psihologice în aria cultural - pedagogica româneasca, consemnam lucrarile : "Introducere în Psihologie" (1812), de st.Mihailescu ; "Principii de Psihologie" ( 1892), de C.Leonardescu (la numai doi ani dupa tratatul cu acelasi titlu al lui W.James) ; "Problemele Psihologiei" (1898), de C.Radulescu - Motru ; ciclul de 12 prelegeri tinute la Universitatea Bucuresti de catre Alfred Binet la invitatia ministrului Instructiunii publice (Take Ionescu) ; N. Vaschide (1873 - 1907), licentiat al Universitatii Bucuresti, discipol al lui Titu Maiorescu si C.C.Dumitrescu - Iasi, lucreaza în laboratorul lui A.Binet, la Paris, si timp de sase ani este director adjunct al Laboratorului de Psihologie patologica al Sorbonei, condus de Ed.Toulouse ; viitor presedinte al Academiei Romane, dar marginalizat cinic de regimul politic instaurat dupa 1945, C.Radulescu - Motru, doctorand al lui W.Wundt si discipol al unei pleiade de savanti ca Charcot, Ribot, Beaunis si Binet, tine în 1897 la Bucuresti cursul "Elemente de Psihologie experimentala", iar în 1906 reuseste sa obtina fonduri ministeriale pentru înfiintarea primului laborator de psihologie experimentala la Universitatea Bucuresti.
Dupa cum s-a aratat în introducerea acestui curs de Istoria Psihologiei, menirea sa este în principal realizarea unui exercitiu de "scoala de gândire".Spre exemplificarea perenitatii problematicii psihologice, invocam titlul tezei de licenta a lui Dimitrie C.Nadejde, coordonata de C.Radulescu - Motru : "Valoarea vietii ca problema psihologica", 1898.Astazi, prin opera lui Gardner si printr-un larg diapazon de cercetare se contureaza conceptul de "inteligenta existentiala", adica un "problem salving" sau un "coping" în materie de sensuri ale vietii ; preocuparea autorului citat se dezvolta cu ocazia tezei de doctorat condusa de Th.Lips : "Eseu asupra teoriei biologice a placerii si durerii" (publicata ulterior in germana si franceza cu un titlu apropiat, recenzata cu înalta apreciere în "The american journal of Psychology", nr.3 / 1908).
Un alt autor român de larga recunoastere europeana este Otilia Vlaicu ; cercetarile sale despre memoria imediata (problema actuala în Psihologia cognitiva) au fost obiect de referinta (dupa ce au aparut în publicatii franceze) pentru H.Pieron si G.Dumas.
Fiziologia, Neurologia si Endocrinologia au fost trei domenii ce au fortificat stiinta psihologica in Romania.
"scoli stiintifice" de prestigiu european au imprimat tarii noastre o identitate inconfundabila în sec. al XX-lea : bacteriologie, chimie, fizica, medicina, constructii, aviatie, sociologie etc.
Cu titlul de exemplu redam o serie de contributii :
a) Ion Atanasiu, licentiat al Medicinei Veterinare din Bucuresti, cu studii aprofundate la Paris si Bonn, initiaza studii de electrofioziologie nervoasa ; este director adjunct în 1902 al Institutului international de Fiziologie experimentala de la Boulogne sur Seine, Paris ; în 1905 revine la Bucuresti ca director al Institutului de Fiziologie al Universitatii Bucuresti, promovând, înaintea lui Pavlov si în colaborare cu Ch.Richet, ideea de "reflex psihic", a unitatii fizic - psihic ca un principiu al determinismului în viata psihica.
b) Cunoscutul savant neurolog Gheorghe Marinescu (1863 - 1938), autor al tratatului clasic "La cellule nerveuse", prefatat de Ramon Y.Cajal, se preocupa sistematic, dupa 1900, de problemele limbajului, scrisului, sensibilitatii, sugestiei si nevrozelor.În 1916 Gh.Marinescu publica lucrarea "Despre metodele Psihologiei", abordând si tema constiintei, ca "ultim teritoriu al evolutiei psihice".În lucrari ulterioare aprofundeaza abordarea, relevând insuficientele introspectiei si perspectivelor obiectivitatii în Psihologie.
c) Autorul primului "Tratat de Endocrinologie" (in colaborare cu M.Goldstein), 1908, C.I.Parhon (1874 - 1970) studiaza patologia mentala în functie de glandele endocrine ; fundamenteaza o endocrinologie a emotivitatii, memoriei si constiintei, cu considerarea importantei vietii de relatie.
Psihologia româneasca în secolul al XX-lea
Constantin Radulescu - Motru, fericit prin opera,dar întristat prin destinul social, ne-a lasat o opera de o larga conceptie si profunda intuitie.În toamna anului trecut, 2006, Universitatea Bucuresti a organizat Conferinta internationala dedicata centenarului Psihologiei experimentale, respectiv lui Radulescu - Motru.A dezvoltat în cultura noastra determinismul, personalismul energetic si psihologia sociala.Personalitatea, constructie "arhitecturala" a psihismului uman, este abordata evolutionist, ca un produs energetic al schimbarilor naturale : "...natura produce personalitatea sufleteasca asa cum produce cristalizarea mineralelor si cum se produce ereditatea formelor organice".("Personalismul energetic", p.115).
Conceptul "cristalizare", in fond o metafora sau un model interpretativ, s-a dovedit deosebit de productiv în istoria gândirii psihologice : Aristotel explica "intelectul activ", Stendhal geneza sentimentului, Duncker natura produselor gândirii.
Primul institut de cercetari psihologice s-a infiintat în 1921 la noua înfiintata Universitate din Cluj.Patosul patriotic al întregirii neamului s-a materializat si în dezvoltarea învatamântului superior ; dintre cadrele universitare de prestigiu detasate la Cluj, Florian stefanescu - Goanga a fost psihologul cu initiativa, competenta stiintifica si harul de "sef de scoala".Cu pregatire universitara în tara si doctorat la Wundt (1911), lucrând câtiva ani în Institutul din Leipzig, profesorul stefanescu - Goanga apare benefic în tara noastra ca un ilustru continuator.A organizat serviciile de psihologie în transporturi, armata, posta, justitie, educatie, sanatate, munca.Pentru asimilarea celor mai noi tehnici experimentale si-a trimis discipolii în marile centre ale lumii : N.Margineanu (în Austria, Germania, Anglia si S.U.A.), D.Todoran (Austria si Elvetia), Al.Rosca (Germania, Franta, Belgia si Elvetia), M.Beniuc (Germania).Psihodiagnoza si orientarea profesionala au fost teme predilecte si în colaborarile cu cercetatorii din Bucuresti : Gh.Zapan, G.Bontila, I.Nestor.
Cercetarea psihologica în cadrul Academiei Române
În 1953 se formeaya o Sectie de Psihologie la Institutul de Fiziologie normala si patologica al Academiei Române ; aici se transfera si colectivul de profil ce functionase în cadrul Institutului de Istorie si Filosofie.
La 1 Octombrie 1956, la initiativa prof.Mihai Ralea, ia fiinta Institutul de Psihologie al Academiei Române, care functioneaza, urmatorii trei ani, în acelasi sediu cu Catedra de Psihologie a Universitatii Bucuresti.Personalitate marcanta în planurile stiintific si social, Ralea obtine pentru institut o cladire în str.Frumoasa nr.26, unde lucreaza 25 de de cercetatori, pe o tematica structurata în sase sectii, ulterior 10 sectoare, printre care si unul de Psihologie sociala.Institutul s-a dezvoltat în urmatorul deceniu sub toate aspectele : personalul s-a dublat, s-au constituit si dotat laboratoare, biblioteca a depasit 25.000 de volume, schimburile cu strainatatea s-au amplificat prin vizite, colaborari, largirea ariilor tematice.
Din 1955 Institutul edita "Revista de psihologie" si din 1964, "Revue roumaine de sciences sociales"; s-au elaborat tratate stiintifice de Psihologie generala, a muncii, artei, sociala, psihofiziologica, psihologia învatarii, gândirii, creativitatii, limbajului, simularii si sugestiei.
Din ratiuni ideologice si de stat, în Iulie 1970 Institutul de Psihologie este trecut sub egida Academiei de stiinte Sociale si Politice, înfiintata în acelasi an.Dupa cinci ani, tot din motive neacademice, Institutul este comasat cu cel de stiinte Pedagogice si Psihologice, cu functie departamentala, subordonat Ministerului Educatiei si Învatamântului.Carcaterul ideologic - opresiv al schimbarii a fost transparent.Atunci au fost scosi din cercetare specialisti remarcabili : Tr.Herseni, C.I.Botez, M.Bejat, Maria Mamali, E.Fischbein, Ileana Barbat.Atitudinea constant sfidatoare fata de stiinta reglajelor psihice s-a acutizat în 1982, când Institutul de Cercetari Pedagogice si Psihologice a fost desfiintat printr-o înscenare regizata de autoritatile la vârf ale statului.Zeci de cercetatori cu opera stiintifica recunoscuta au fost repartizati ca muncitori necalificati în diverse întreprinderi ; opinia publica a fost socata si dezinformata ; în strainatate s-a produs un efect contrar : pe fondul dezamagirii generale, numeroase centre stiintifice au formulat proteste, mesaje de încurajare si simpatie.
Începând din 1990, cercetarea psihologica a reintrat sub auspiciile Academiei Române.
|