Tulburarile de personalitate
Reprezinta un pattern durabil de experienta interna si de comportament care deviaza considerabil de la expectatiile culturii din care face parte individul, pattern vizibil avānd debut īn adolescenta sau īn viata adulta, fiind stabil īn timp si ducānd īn cele din urma la deteriorare. Aceasta suferinta interioara a individului este asociata frecvent cu socializarea individului (hiper / hiposocializare). Practic, devine un stil de viata. Diferentele dintre tulburarile de personalitate si schimbar 636c28g ea de personalitate rezulta din perioada de manifestare si de aparitie.
Schimbarea de personalitate apare la vārsta adulta si poate avea drept cauze: stres prelungit, privatiuni externe, anumite boli pe care le poate capata individul. Tulburarea de personalitate are debutul firav īn copilarie. Nu este urmarea unor tulburari mentale (deficiente mentale) sau a unor boli cerebrale.
Clasificarea tulburarilor de personalitate a fost facuta diferit de DSM 4 si de ICD 10. Īn DSM 4, clasificarea se realizeaza pe baza īmpartirii īn trei mari grupe:
grupa A - tulburari de personalitate: paranoida, schizoida si schizotipala. Aceste tulburari au īn comun excentricitatea si bizareria.
grupa B - tulburari de personalitate: antisociala, borderline, histrionica si narcisica. Aceste tulburari au īn comun aparenta de teatralitate, extravaganta si emotionalitate.
grupa C - tulburari de personalitate: evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva. Aceste tulburari au īn comun prezenta unui nivel destul de crescut de anxietate si de frica.
ICD 10 clasifica tulburarile de personalitate īn clustere:
tulburari specifice de personalitate: paranoida, schizoida, disociata, emotional-instabila, histrionica, anankasta, anxioasa (evitanta) si dependenta.
tulburari mixte de personalitate.
alte tulburari de personalitate.
tulburari de personalitate nespecificata.
Tulburarea de personalitate paranoida - elementul esential īl reprezinta patternul accentuat de neāncredere si suspiciune īn ceilalti.
Simptomatologia:
sensibilitate excesiva fata de esecuri, īnfrāngeri, atitudini neprietenoase, indiferente.
tendinta constanta de a purta ranchiuna, pica, de a se razbuna.
tendinta exagerata de a distorsiona trairile prin interpretarea eronata a tuturor actiunilor cu conotatie neutra sau prietenoasa drept acte de ostilitate, dispret sau agresiune.
prezenta unui sentiment extrem de tenace si combativ de sustinere de drepturi si sentimente personale inadecvate situatiei prezente.
suspiciunea permanenta fata de comportamentele sau sentimentele partenerului (gelozie de tip patologic).
sentimentul de stima exagerata, astfel ca devine baza unei atitudini de a raporta totul la propria persoana.
preocuparile exagerate pentru a gasi explicatii de tip conspiratie la toate evenimentele care i se īntāmpla (niciodata el nu are vina, nu greseste).
sentimentul acut de prejudiciu din partea altei persoane.
sentimentul permanent de exploatare (mai ales de serviciu, toti vor ceva de la el).
refuzul constant de a se apropia afectiv de cineva.
nevoia lor de a controla viata tuturor, toate planurile relationale.
dificultatile de relationare si de īntelegere cu ceilalti.
nevoia accentuata de independenta si autonomie.
capacitate extrem de redusa de a coopera.
tendinta de a proiecta vina altora, gasirea de tapi ispasitori
implicarea īn dispute legale.
atitudine de grandoare exagerata.
teama exagerata de ambiguitate.
formatism pe o anumita directie: religios, plan politic.
sub stres persoanele pot dezvolta episoade psihotice.
Pe fondul acestor tulburari se pot asocia tulburari de tip delirant, schizofrenie, perioade depresive, persoanele au risc crescut pentru agorafobie si pentru tulburarile obsesiv-compulsive. Copiii care sufera de tulburari de personalitate paranoida sunt solitari, anxiosi, hipersensibili, au idei bizare, frecventa acestor manifestari fiind mai mare la cei de sex masculin.
Tulburarile de personalitate schizoida - elementul esential este patternul de detasare fata de orice fel de relatie sociala si gama restrānsa de exprimare a emotiilor īn sistemul de interrelationare. Deficienta debuteaza la īnceputul perioadei adulte. Boala se manifesta la individ prin:
are extrem de putine actiuni care sa-i produca placere.
raceala emotionala accentuata.
capacitate redusa de exprimare a sentimentelor tandre si chiar a māniei.
insensibilitate, indiferenta aparenta fata de lauda sau critica din partea altora.
interes foarte scazut fata de orice grup social, fata de relatiile sexuale.
preferinta pentru actiuni solitare.
lipsa īncrederii īn ceilalti, lipsa dorintei de apropiere fata de o persoana.
insensibilitate fata de respectarea normelor si regulilor.
nereceptivitate fata de oportunitati.
timp liber petrecut solitar, evitarea locurilor aglomerate.
preferinta pentru activitati de tip mecanic, abstract (ex: calculatorul).
capacitate redusa de a se bucura de experienta senzoriala.
par superficiali, incapabili de profunzime.
expresie faciala foarte saraca.
īn spatele acestei atitudini se ascunde o suferinta foarte mare si se lasa dusi de val.
Tulburarile schizoide sunt mai frecvente la barbati si la persoanele care se muta din mediul rural īn mediul urban.
Tulburarea de personalitate schizotipala - are ca elemente fundamentale:
pattern durabil de deficit social si interpersonal.
disconfort acut si capacitate redusa de relationare cu ceilalti.
excentricitati comportamentale.
distorsiuni perceptive si cognitive.
Tulburarile debuteaza īn perioada adulta. Simptomatologie:
persoanele au tendinta de a interpreta eronat incidentele obisnuite.
sunt persoane superstitioase, preocupate de fenomene paranormale.
au credinta puternica ca au puteri supranaturale.
au credinta ca pot sa controleze gāndurile si actiunile celorlalti.
pot avea iluzii perceptive.
limbajul este incoerent, dezlānat, vag, īnsa gāndurile lor sunt foarte coerente, folosesc expresii neobisnuite.
raspunsurile lor sunt fie foarte coerente, fie foarte abstracte.
pot fi foarte suspiciosi.
sunt capabili de o varietate de afecte.
interactiunea cu ceilalti poate sa fie extrem de rigida.
dau dovada de manierisme.
se manifesta bizar īn alegerea vestimentatiei.
anxietate puternica fata de persoanele nefamiliale.
apar frecvent episoade depresive.
sunt diferite de persoanele care practica ritualuri religioase.
Este o tulburare īntālnita frecvent la barbati.
|
