VARSTA ADULTA

In psihologie, varsta cu durata cea mai mare a beneficiat de numarul cel mai restrans de cercetari. Acest lucru se justifica prin:

·     939g65j ;    Lucrarile de psihologie generala sunt considerate lucrari de psihologie a adultului

·     939g65j ;    Multe studii au in vedere geneza, evolutia, iar varsta adulta este considerata deja o perspectiva implinita, cu apogeul atins

·     939g65j ;    Viata social-economica si culturala influenteaza structurile dinamice ale personalitatii adultilor, conturandu-se diferentieri ale acestora de la o zona la alta, de la o generatie la alta, foarte puternice.

I. Achizitii psihice dominante

Varsta adulta se caracterizeaza prin acumularea de cunostinte, de experienta, de comportamente profesionale, socio-relationale, culturale.

REPERE PSIHOGENETICE:

Gordon Allport stabileste 6 trasaturi:

·     939g65j ;    Constiinta de sine puternica

·     939g65j ;    Relatii si raporturi intime

·     939g65j ;    Securitate emotionala fundamentala

·     939g65j ;    Preocupare obiectiva

·     939g65j ;    Obiectivare de sine

·     939g65j ;    Armonie relativa cu propriile achizitii din experienta personala

Varsta adulta - 32/35 - 65 de ani.

II. Delimitarea si caracterizarea subcategoriilor

Douglas Hall, urmarind evolutia vietii profesionale de la tinerete pana la stadiul de adult prelungit, identifica si analizeaza trebuintele specifice fiecarei perioade.

Autorul imparte ansamblul trebuintelor in 2 subcategorii:

a)     939g65j ;  trebuinte de sarcina (sa-si dezvolte priceperi, sa-si dezvolte o viziune larga pentru munca si organizare, sa ajunga la o noua etapa profesionala pentru a dobandi abilitati noi)

b)     939g65j ; trebuinte emotionale (de asistenta si intelegere, de depasire a competitiei)

Substadiile sunt:

a)     939g65j ;  32/35 - 45 ani - adultul tanar

Caracteristici:

·     939g65j ;    adaptare profesionala

·     939g65j ;    statuturi si roluri familiale si sociale marcate de sentimentul raspunderii

b)     939g65j ; 45 - 55 ani - adultul matur

Caracteristici:

·     939g65j ;    punct maxim in ierarhia profesionala in functie de pregatire si competente

·     939g65j ;    raspunderi politice si sociale

·     939g65j ;    se diminueaza rolurile parentale

c)     939g65j ; 55 - 65 ani - adultul tardiv

Caracteristici:

·     939g65j ;    preocupare pentru conservarea statutului profesional

·     939g65j ;    pregatirea pensionarii

·     939g65j ;    pastrarea / aparitia unor roluri politice, sociale

Stadiul de adult este specific maturizarii, in special a mecanismelor energetice si reglatoare ale personalitatii.

Mielu Zlate - "Varsta adulta este perioada maximei realizari, a nivelului maxim privind randamentul profesional, armonizarea intereselor, aptitudinilor, deprinderilor, a felului de a stabili si cultiva relatii, a constiintei, a cristalizarii afective.

III. Modificari biologice caracteristice

Cercetarile arata ca nivelul functional organic la care s-a ajuns in tinerete se stabilizeaza. Cele mai mari performante de forta si durata se inregistreaza intre 20-29 ani, iar intre 50-59 ani se vor diminua pana la 75%.

Dupa 40 de ani apar o serie de modificari:

·     939g65j ;    se diminueaza forta fizica, energia (si din cauza faptului ca inima si plamanii isi reduc capacitatea de trimitere a sangelui in organism)

·     939g65j ;    intra in declin activitatea glandelor sexuale, mai intai la femei, ceva mai tarziu la barbati

·     939g65j ;    creste tensiunea arteriala; pot aparea probleme privind activitatea cordului

·     939g65j ;    este evidenta tendinta de ingrasare

·     939g65j ;    se modifica metabolismul

·     939g65j ;    colesterolul poate ajunge la valori crescute

·     939g65j ;    auzul si vazul inregistreaza un declin relativ lent, dar continuu. Se apeleaza la ochelari

·     939g65j ;    fizionomia se modifica prin accentuarea trasaturilor si aparitia ridurilor.

Aceste modificari au o serie de caracteristici generale:

·     939g65j ;    au o nuanta individuala

·     939g65j ;    afecteaza imaginea de sine

·     939g65j ;    sunt traite in mod absolut personal

·     939g65j ;    se recurge la fenomene de compensare, de eludare, de energizare

IV. Specificul capacitatilor senzorial motrice

Cele mai semnificative modificari au loc la nivelul capacitatilor senzoriale si psihomotrice.

In timp ce unele capacitati senzoriale, cognitiv-logice, se vor dezvolta, vor dobandi o anumita specializare profesionala, altele se vor deteriora organic, biologic si datorita suprasolicitarilor.

Sensibilitatea vizuala

·     939g65j ;    se pastreaza mobilitatea oculara

·     939g65j ;    scade capacitatea de acomodare a cristalinului

·     939g65j ;    timpul de reactie inregistreaza cresteri (disconfortul apare atunci cand stimulii sunt complecsi si necesita implicarea factorului intelectual, combinari intre miscare, semnal auditiv si vizual)

·     939g65j ;    precizia incepe sa se deterioreze dupa 40 de ani, iar dupa 45 capacitatea de selectare a informatiilor dintr-un context perceptiv devine anevoioasa.

·     939g65j ;    Creste pragul de luminozitate si se conserva destul de satisfacator vederea cromatica.

Sensibilitatea auditiva:

·     939g65j ;    Receptarea, diferentierea inaltimii sonore se diminueaza, mai ales dupa 35 / 40 de ani foarte mult (aproximativ cu 40%)

·     939g65j ;    In profesiile poluate sonor amprenta mediului afecteaza si mai mult auzul.

Senzatiile tactil-kinestezice se profesionalizeaza.

La varsta adulta, in plan senzorial se dezvolta capacitatea discriminativa, sub influenta practivii ocupationale si scade treptat pragul absolut minimal, aproape la nivelul tuturor senzatiilor.

V. Capacitatile cognitiv-logice

Atentia

Se face diferenta intre atentia generala si atentia profesionala.

Atentia generala depinde de modificarile ce apar datorita inaintarii in varsta. Ea manifesta diminuari sesizabile intre 30-35 ani, apoi acestea devin mult mai lente.

Atentia profesionala dobandeste cresteri, datorita solicitarii sustinute. Se realizeaza un autoreglaj optimal care se instaleaza intre 35-40 de ani.

·     939g65j ;    Se dezvolta capacitatea de concentrare si distributivitate a atentiei

·     939g65j ;    Volumul se conserva (5±2 elemente)

·     939g65j ;    Se identifica mult mai repede stimulii si cu indice de siguranta crescut

·     939g65j ;    Scaderi ale atentiei profesionale se inregistreaza abia spre 60-65 ani. Exista si resurse compensatorii ale discriminarii insusirilor atentiei: intensificarea motivatiei.

Capacitatile cognitiv - logice poarta amprenta profesionalizarii.

In studii urmarind activitatea a peste 2300 de persoane cu varste intre 18 si 40 de ani, s-au delimitat 2 perioade ale dezvoltarii intelectuale: 18-25 si 26-40 ani, cu momente de randament maxim dupa cum urmeaza:

·     939g65j ;    Pentru inteligenta: 20-23 si 32 de ani

·     939g65j ;    Pentru atentie: 27, 29, 32 ani

·     939g65j ;    Pentru memorie: 19, 23, 24, 30 ani.

Memoria

·     939g65j ;    Logica - este bine intretinuta si solicitata in mod curent

·     939g65j ;    Voluntara - intampina dificultati, cere efort, numar mare de repetitii, iar reactualizarea nu este lipsita de erori. Pe masura ce se avanseaza in varsta, omul uita in primul rand ceea ce a invatat mai recent. Contururile memoriei se destructureaza in ordine inversa decat s-au structurat. (Th. Ribot)

·     939g65j ;    Profesionala - se pastreaza deosebit de mult la persoanele care muncesc. Selectivitatea materialului memorat este mai riguroasa, mai redusa cantitativ, mai atent raportata la ceea ce reprezinta o necesitate pentru subiect.

·     939g65j ;    Afectiva - este bine conservata, chiar adancita

·     939g65j ;    Spontana - scade in randament dupa 45 de ani. Continutul ei devine strans legat de sfera motivationala.

Gandirea

·     939g65j ;    Are rol coordonator asupra celorlalte procese psihice

·     939g65j ;    Precizia conceptelor stiintitice se amplifica dupa 50 de ani. Apar note specifice de definire, utilizare, deiferentiere

·     939g65j ;    Se constata mai multa mobilitate in privinta operativitatii gandirii si a utilizarii anumitor tipuri de rationament

·     939g65j ;    Inteligenta inregistreaza unele scaderi, cu mult inainte de debutul maturitatii (pe la aproximativ 25 de ani). Ea depinde de antrenamentul curent, ceea ce ii confera o anumita specializare. Unele aspecte ale inteligentei raman relativ constante (inteligenta verbala, inteligenta spatiala, etc)

Invatarea

Pana la 21 de ani, capacitatea de invatare se afla in progres continuu, dupa aceasta varsta urmand un nivel stationar pana la 30 de ani, dupa care incep usoare reduceri ale resurselor .

Pana la 50 de ani invatarea poate evolua cu rezultate bune, datorita unor mecanisme, strategii si procedee ca:

·     939g65j ;    Realizarea continua a legaturilor si asociatiilor

·     939g65j ;    Capacitatea de decodificare rapida a enunturilor

·     939g65j ;    Surprinderea detaliilor, ierarhizarea lor in functie de importanta

·     939g65j ;    Trecerile lejere dintre teorie si practica si invers

·     939g65j ;    Asimilarea unor tehnici proprii de invatare deosebit de eficiente

·     939g65j ;    Cei cu pregatire scolara avansata realizeaza interdisciplinaritate

·     939g65j ;    Rigoarea, exactitatea, claritatea e solicitata mai mult decat la tinerete

Cercetarile arata ca tinerii le sunt superiori adultilor in memorarea mecanica.

Randamentul invatarii la adult nu trebuie raportat doar la aspectul biologic, ci si la factorii sociali precum: pregatirea scolara, specializarea, conditiile de antrenare ale performantelor memoriei.

Capacitatea de invatare are o determinaremultidimensionala. Ea necesita respectarea anumitor cerinte:

·     939g65j ;    Activitatea sa fie condusa de un scop semnificativ din punct de vedere social, care sa devina atractiv pentru subiect

·     939g65j ;    Invatarea sa raspunda dorintei de cunoastere si motivatiei profesionale.

·     939g65j ;    Cerintele sa nu fie prea mari (pentru ca produc anxietate, insucces, frustratie, resentiment, agresiune)

VI. Maturizarea afectiva si motivationala

Ambele dimensiuni se afla in ascendenta continua.

Caracteristicile afectivitatii:

·     939g65j ;    Diversitatea si consistenta trairilor afective

·     939g65j ;    Are loc o filtrare a sentimentelor, o pozitie ierarhica

·     939g65j ;    Stapanire de sine

·     939g65j ;    Autocontrol

·     939g65j ;    Echilibru afectiv

·     939g65j ;    Apare vanitatea si tainuirea. Francis Bacon analizeaza tainuirea si sustine ca aceasta ia 3 forme: discretia si tacerea, disimularea in sens negativ si simularea in sens afirmativ.

Caracteristicile motivatiei

·     939g65j ;    Motivatia profesionala - presupune investitie mare de preocupari si buget de timp, devotiune, raspundere, aspiratii, performante, acoperirea unor interese multiple. Se afla in stransa legatura cu motivatia invatarii

·     939g65j ;    Motivatia familiala - presupune stabilitate, atasament, interes pentru viata de familie a copiilor, dorinta de a avea nepoti

·     939g65j ;    Motivatia sociala - este integrarea in actiuni cu rezonanta politica si sociala

·     939g65j ;    Motivatia culturala si stiintifica - depinde de profesie, de preocupari, de dorinta de performanta.

VII. Personalitatea

·     939g65j ;    Ajunge la un echilibru al celor 3 dimensiuni temporale: prezent, trecut, viitor. Daca in adolescenta si tinerete, trecutul e scurt si prezentul si viitorul par lungi, adultul echivaleaza trecutul cu prezentul.

·     939g65j ;    Este implicata in actiuni echilibrate, in elaborarea unor proiecte prudente si care poarta amprenta stilului de viata, cu initiative moderate. Aceasta dimensiune proiectiva a personalitatii, initial implica indrizneala, confruntare, competitie, apoi se pondereaza si risca sa alunece in rutina.

·     939g65j ;    Adultul e in mare parte absorbit in angajamente sociale si dispune de relativ putin timp

Personalitatea in subperioada adultului tanar (35-45 ani)

·     939g65j ;    Este antrenata in trairi intense, aspiratii puternice

·     939g65j ;    Se manifesta conflicte de rol si statut deoarece adultul tanar este pregatit multilateral din punct de vedere teoretic si practic, are preocupari diverse

·     939g65j ;    Studiul personalitatii legat de adaptarea profesionala si sociala a pus in evidenta in aceasta perioada 3 situatii:

-     939g65j ;     939g65j ; situatii in care adaptarea profesionala si sociala sunt deosebit de pregnante si se traieste disconfortul "socului realitatii", ceea ce poate avea drept consecinta inadaptarea profesionala, bazata pe investitii mari de aspiratii si cerinte de responsabilitati ce nu sunt adaptate la conditiile reale ale locului de munca

-     939g65j ;     939g65j ; situatii in care adultul tanar investeste in activitatea profesionala aptitudini, dar nu multe aspiratii si adaptarea se realizeaza, dar nu este foarte extinsa

-     939g65j ;     939g65j ; situatii in care adultul tanar investeste aspiratii, aptitudini ajustate gradat, care cu timpul se largesc (caz fericit)

La aceasta perioada predomina prima si a treia situatie

Personalitatea in etapa adultului matur

·     939g65j ;    este o perioada de stabilizare

·     939g65j ;    exista o modificare a raporturilor dintre categoriile de relatii si aspiratii

·     939g65j ;    se constientizeaza simtul reusitei si implinirii sau al nereusitei si neimplinirii

Personalitatea in etapa adultului tardiv

·     939g65j ;    evolutia se desfasoara sub imperiul pensionarii

·     939g65j ;    incarcare cu neliniste si anxietate

·     939g65j ;    pregatirea pentru acest nou soc al realitatii in care se produc la un alt nivel situatiile de adaptare descrise la adultul tanar.

VIII. Maturizarea identitatii de sine

Maturizarea identitatii de sine se consolideaza pe cele 3 tipuri de identitate: profesionala, familiala, socio-culturala.

Subidentitatea familiala

·     939g65j ;    se mai numeste parentala sau maritala

·     939g65j ;    trece prin faze distincte.

Subidentitatea familiala la adultul tanar

·     939g65j ;    este studiata in raport cu rolurile de sot si parinte

·     939g65j ;    are loc delimitarea clara a rolurilor fiecaruia (se instituie grade de dependenta si autonomie ale fiecaruia dintre cei 2 parteneri)

·     939g65j ;    pot aparea tensiuni conjugale, fie datorate neimplinirilor, fie datorate relatiilor cu copiii care ajung la preadolescenta/adolescenta.

·     939g65j ;    Casnicia e in plina consolidare

·     939g65j ;    Intimitatea are caracter arzator

·     939g65j ;    Libidoul este activ, cu etape de crestere

·     939g65j ;    Familia e dominata de expansiunea dorintei de intretinere a confortului afectiv

·     939g65j ;    Partenerii isi descopera treptat insusiri de profunzime si incearca sa se adapteze

·     939g65j ;    Se stabilesc regulile de baza ale familiei, sensul circulatiei afectiunii, zonele de toleranta si intoleranta

·     939g65j ;    Procesul de crestere al copiilor devine tonic, largeste intimitatea partenerilor

·     939g65j ;    Rolul parental devine incarcat de respinsabilitati (copiii intra la scoala)

·     939g65j ;    Rolurile profesionale sunt absorbante de timp, de energie, complicand exersarea rolului parental

·     939g65j ;    Este perioada in care pot interveni crize in casnicie (cam la 10 ani dupa casatorie - erodare, insatisfactii, uneori culmineaza cu divort)

·     939g65j ;    In perioadele adulte se manifesta din plin capacitatea de procreatie

·     939g65j ;    Exista si un record - in Rusia - 27 de nasteri din care: 16 perechi de gemeni, 7 tripleti, 4 quadrupleti

Subidentitatea familiala la adultul matur:

·     939g65j ;    Viata de familie se incarca de tensiune in directia rolului parental, datorita faptului ca se atinge varsta pubertatii la copiii cuplului

·     939g65j ;    Apar deci noi probleme in familie, amplificate de fragilitatea sanatatii mamei aflata in prag de menopauza (=> anxietate, nervozitate)

·     939g65j ;    Libidoul se tempereaza discret la ambii parteneri

·     939g65j ;    Capacitatea de a avea copii se anuleaza la majoritatea femeilor. Exista si cazuri de maternitati tarzii

Subidentitatea familiala la adultul tardiv:

·     939g65j ;    Rolul parental devine mai complex, datorita plecarii primului copil din casa parinteasca, apoi si a celorlalti

·     939g65j ;    Libidoul este in temperare

·     939g65j ;    Dispar caracteristicile reproducerii la femei

·     939g65j ;    Legatura matrimoniala devine una de securizare

·     939g65j ;    Aparitia nepotilor reface cercul vietii, al relatiilor, al aspiratiilor si dorintelor

Subidentitatea profesionala

·     939g65j ;    La adultul tanar e marcata de adaptare, de confruntare, de perfectionare, de obtinerea unei pozitii ierarhice

·     939g65j ;    La adultul matur se ajunge la varful ierarhiei profesionale, capacitatile ating nivelul maxim de manifestare si sunt recunoscute de ceilalti

·     939g65j ;    La adultul tardiv se traiesc din plin succesele profesionale acumulate, se manifesta preocupari pentru mentinerea competentei si pot sa apara tendinte de rutina.

Subidentitatea socioculturala

·     939g65j ;    Este in stransa legatura cu dimensiunea proiectiva

·     939g65j ;    Se afla in progres continuu de la angajare, in dobandirea de competenta, pozitii sociale, chiar daca apar mutatii, de la o preocupare la alta, de la un domeniu la altul

·     939g65j ;    In planul aptitudinilor se ajunge la un nivel maxim de manifestare si creatie datorita:

-     939g65j ;     939g65j ; acumularii experientei profesionale

-     939g65j ;     939g65j ; maturizarii capacitatii cognitive si creative

-     939g65j ;     939g65j ; trebuintei de autorealizare

-     939g65j ;     939g65j ; succeselor anterioare