Yoritomo Tashi
Puterea calmului (Doctrina japoneza)
Calmul este maestrul! Este micsorarea efervescentelor fixice, este regulatorul neastīmparului pasional. Controlul pasional al emotiilor se obtine prin disciplinarea automatismului. Prin calm, material poate fi subordonata spiritului. Fara calm nu e posibila meditatia.
Impulsivii sīnt oameni fara vointa exercitata, care se gasesc deseori īntr-o stare de completa inferioritate fata de semenii lor. Ei nu sīnt niciodata stapīnii gesturilor lor si nu se straduiesc sa le controleze. Fizionomia lor este īntotdeauna o oglinda fidela pentru uimirea, blamul, aprobarea sau nerabdarea lor.
Adeptii Calmului stiu de unde izvoraste puterea de a voi si nu uita sa apeleze acolo ori de cite ori e nevoie de o disciplinare a instinctului. A stapīni gesturile, a poseda disciplina abtinerii, a impune tacere vorbelor gata sa scape-este o calitate: calitatea sufletelor mari, serioase, care nu se expun primului venit si nu se destainuie decīt celor socotiti demni sa aprecieze nobletea adevarata.
Pornirile pasiunilor, mīnia, iritarea, impulsivitatea opresc claritatea mintii. Īn clipa mīniei, tot ce avem mai rau īn noi iese la iveala.
Oamenii calmi nu sīnt indiferenti, dupa cum s-ar crede ei sīnt pasionati de domeniul frumosului, al adevarului, al dreptatii, dar nu tradeaza starea lor interioara.
Oamenii calmi stiu cīta forta pierd exteriorizīndu-si emotiile. Este recomandata cea mai mare sobrietate (īn gīndire si) īn vorbire. Īnvata sa asculti īn tine tacerea!
.pe masura ce vorbitorul se īndufleteste, omul calm pare ca īnmarmureste. Retras īn cetatea vietii interioare pe care Calmul o face inexpugnabila, el asista constient la exaltarea interlocutorului sau oboist. Peste putin timp acesta se demasca: I se surprind dorintele si adevaratul scop. Vorbaretul spune nu numai tot ce are de spus, ci lasa sa-I scape si argumentele pe care si le pregateste ca replica victorioase. Īsi arata masura exacta a fortelor si, fara sa-si dea seama, nu mai are nimic de ascuns.
Adevarata forta a Calmului rezida nu īn neputinta de a simti ci īn puterea de a reprima semnele vizibile ale senzatiilor care sīnt īn general cu atīt mai profunde cu cīt cel care si lew īnsuseste e mai īnaintat īn studiul vointei.
Cel care stie sa-si retina cuvintele nefolositoare, cel care poate suprima orice exclamare, orice gest zadarnic, īsi mareste rezerva energetica de care va face mai devreme sau mai tīrziu o judicioasa īntrebuintare.
|
