AUTOCUNOAsTEREA sI COMUNICAREA
Obiective
La sfârsitul acestui modul participantii vor putea sa:
demonstreze abilitati de comunicare într-o atmosfera mult mai deschisa;
. exploreze noi cai de comunicare în legatura cu personalitatea lor si a celorlalti participanti;
. demonstreze modalitati noi, creative de autoexprimare;
îsi clarifice propria imagine si sa îsi edifice încrederea în sine;
încurajeze ascultarea activa si sprijinul reciproc;
sa poata contribui la structurarea grupului.
Doua sau mai multe persoane pot privi exact acelasi lucru dar datorita propriului sistem de valori si a modului personal de a privi, fiecare vede altceva, are alta perceptie. Pentru exercitiu dati fiecarui participant (sau fiecarui grup) un desen al "doamnei" si întrebati pe fiecare ce vede. Câti dintre participanti au vazut "o doamna tânara" si câti au vazut o "doamna în vârsta'?
Rugati pe cineva din grup sa evidentieze diferentele. Explicati participantilor ca pe durata cursului vor fi discutate multe lucruri si fiecare hotaraste ce este "bun" sau "r& 22322w2210w #259;u" pentru sine. întregul curs ofera participantilor ocazia sa exploreze ce fel de persoane sunt ei si care sunt valorile lor si sa înteleaga faptul ca perceptiile se pot schimba de la o zi la alta si de la o experienta la alta.
Unul din scopurile acestui exercitiu (ca si al întregului curs) este ca participantii sa preia o suma de informatii pe care sa o integreze în propria viata. Fiecare are posibilitatea sa vada, sa experimenteze si sa faca ceea ce doreste, chiar daca tuturor li se prezinta aceleasi informatii. De asemenea, este important ca participantii sa fie încurajati sa îsi asume "riscul" de a vedea mai multe aspecte ale unei probleme.
Auzim destul de frecvent ca o buna comunicare este necesara unor relatii sanatoase si fericite între membrii unei familii, prieteni sau într-un cuplu. Dar ce este si cum putem dezvolta o buna comunicare?
0 buna comunicare implica mai multe componente. Una dintre ele, comunicarea sentimentelor, înseamna sa exprimam ceea ce simtim despre ceva sau cineva, lucru care uneori poate fi dificil. Câteodata ne temem ca sentimentele noastre vor fi respinse sau vor fi obiect de amuzament, asa ca le ascundem. Una dintre cele mai bune cai de a depasi aceste situatii este sa folosim propozitii sau fraze care încep cu pronumele "Eu" ori de câte ori vorbim despre sentimente.
0 alta componenta, înrudita cu prima, este acceptarea sentimentelor comunicate de o alta persoana, respectând dreptul fiecaruia de a-si exprima sentimentele si emotiile într-un mod acceptabil. De exemplu, daca o persoana îsi exprima supararea spunând "Sunt suparat/a pe ceea ce ai facut" putem accepta aceasta, deoarece este comunicata într-un mod onest. în unele cazuri o persoana îsi poate comunica sentimentele într-un mod mai putin direct, de exemplu încruntându-se sau folosind un alt mod de comunicare nonverbala, schimbând subiectul sau refuzând sa mai discute. Un bun ascultator poate totusi sa raspunda acceptând sentimentele persoanei respective spunând "Pari foarte suparat/a" si în felul acesta îi da posibilitatea de a se exprima mai deschis.
De asemenea, este foarte important sa fii în stare sa comunici clar. Aceasta este adevarat mai ales în situatii ce implica transmiterea unor informatii, a unor instructiuni, îndeplinirea unei sarcini sau dobândirea unei noi abilitati. Este relativ usor sa comunici clar deoarece acest tip de comunicare este folosit mai ales în situatii non- emotionale.
Sa fii hotarât, sa poti sustine ceea ce crezi sau ceea ce doresti - este o componenta importanta a unei bune comunicari, mai ales pentru tineri. Poti sa fii hotarât/a si poti face ceea ce vrei cu adevarat fara sa ranesti alte persoane; în general, aceasta implica sa spui ce doresti sa faci sau ce simti si apoi sa comunici decizia pe care ai luat-o.
Uneori a fi hotarât se confunda cu a fi agresiv. 0 comunicare agresiva înseamna de obicei sa îi umilesti pe ceilalti, sa îi blamezi, sa îi critici sau sa folosesti un limbaj violent (sa îi umilesti sau sa îi înjuri) si în general are efectul de a inhiba comunicarea, mai degraba decât de a o favoriza.
Comunicarea este un domeniu complex al învatarii si multi dintre noi au dificultati în stapânirea ei. Adolescentii asimileaza stilurile de comunicare de la parinti si de la alti adulti importanti pentru ei. Este bine sa fiti constienti de faptul ca modurile de comunicare prezentate în acest manual pot fi noi si diferite de cele utilizate de adultii pe care adolescentii îi admira si îi imita.
În orice caz, putem sa îi încurajam sa învete noi moduri de comunicare si le putem oferi ocazia sa le exerseze. îi putem ajuta sa înteleaga ca o buna comunicare este esentiala în cele mai importante relatii ale noastre: cu parintii, cu colegii, cu subordonatii, cu iubitul/ iubita sau în casnicie.
În acelasi timp, însa, trebuie sa fie constienti ca o buna comunicare este o cale cu doua sensuri si uneori unul dintre parteneri esueaza, în timp ce celalalt se straduieste foarte tare.
Abilitatea de a comunica bine se învata cu dificultate si greselile sunt acceptate. Adolescentii nu vor stapâni o buna comunicare "peste noapte" si nu dorim ca ei sa experimenteze un esec încercând sa se dezvolte.
Nota speciala:
Folosirea abilitatilor de a comunica eficient îi va da adolescentului încredere în sine si posibilitatea de a se întelege mai bine cu ceilalti.
Abilitatea de a comunica are o importanta egala atât în relatiile personale, cât si de munca.
Abilitatea de a comunica eficient include: ascultarea activa, folosirea mesajelor de tip "Eu", constientizarea mesajelor nonverbale transmise, abilitatea de a da si de a primi feed-back, verificarea perceptiei.
Urmatoarele activitati sunt destinate sa îi ajute pe participanti sa îsi clarifice imaginea despre sine si sa îsi cladeasca încrederea în sine. De asemenea, sunt destinate sa încurajeze abilitatile de ascultare si comunicare ce se sustin reciproc.
Scop:
Tinerii au frecvent o imagine interioara despre sine dar adeseori sunt prea timizi sau nesiguri când trebuie sa vorbeasca despre ei însisi. Aceasta activitate este conceputa sa îi ajute sa înceapa sa îsi exploreze sentimentele si perceptiile interioare si sa afle ca ceilalti au valori si viziuni asemanatoare. De asemenea, ofera posibilitatea formarii unei "echipe", ca si ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilalti.
Timp:
15-30 minute.
Materiale:
Coli mari de hârtie sau hârtie alba de dimensiuni obisnuite (format A4), lipici, foarfeca, creioane si carioci, reviste.
Procedeu:
Varianta 1
1.Înmânati hârtia si celelalte materiale, astfel încât fiecare persoana sa aiba propria sa foaie de hârtie. Explicati-le ca vor avea de facut un colaj sau un desen (o plansa) care sa ofere celorlalti o idee despre cine sunt ei. Este posibil ca ei sa exprime ceea ce îi intereseaza, sa arate lucrurile pe care ar dori sa le faca sau ceea ce este important pentru ei. Oricum, modul în care vor sa lucreze depinde doar de ei.
Exista o mare varietate de mijloace prin care îsi pot construi plansele. Astfel, pot folosi simboluri, cuvinte, desene etc. Acordati-le 10 minute pentru planse.
2. Rugati-i sa se grupeze câte trei. Fiecare persoana din grup va trebui sa le împartaseasca celorlalte ceea ce a facut. Rugati-i sa nu depaseasca 3-5 minute, ca fiecare sa aiba timp sa vorbeasca.
3. În cadrul grupului mare, vor trebui sa evidentieze punctele comune.
4. Adunati toate grupurile mici si încurajati discutia în grupul mare.
Prelucrare:
lata câteva întrebari pe care le puteti pune:
- A fost usoara sau dificila realizarea planselor? De ce?
- A fost usor sau greu sa-si descopere ceva în comun? De ce?
- Care au fost câteva din lucrurile pe care si le-au descoperit în comun?
- Considera ca sunt normale si pentru alti tineri?
- Acest exercitiu a ajutat la sporirea cunoasterii lor reciproce? Cum?
Procedeu:
Varianta 2:
Dati fiecarui participant o copie din pagina de lucru "Cine sunt eu?".
Dati-le timp sa completeze fiecare casuta si apoi sa discute în grupuri mici. Prelucrati apoi folosind întrebarile de mai sus,
Functie de alegerile facute, împartiti participantii în grupuri mici dupa unul din cele sase criterii (animal, culoare, pasare, floare, jucarie sau instrument muzical).
În grupurile mici, participantii trebuie sa realizeze o descriere a grupului lor (de ex., participantii care sunt în grupul care a ales culoarea albastra au urmatoarele caracteristici comune, preferinte muzicale, culinare, preferinte pentru un anumit sport etc.). Aceste descrieri sunt prezentate grupului mare de câte un reprezentant al fiecarui grup mic.
Alegeti un al doilea criteriu si repetati procedeul de la punctul 2.
În final trebuie sa fie realizate cel putin doua runde în functie de doua criterii pentru ca grupurile mici sa se schimbe. Este important ca participantii sa descopere caracteristici comune cu cât mai multi colegi si dupa criterii diferite.
Prelucrare:
Dupa fiecare prezentare în grupul mare puneti întrebari participantilor pentru a-i ajuta sa analizeze experienta la care au luat parte:
- Cum te-ai simtit când ti-ai vazut colegii cu care faceai parte din acelasi grup mic?
- A fost usor sau greu sa descoperi ceva în comun cu colegii din grupul mic?
- Cum te-ai simtit dupa ce ai realizat descrierea grupului mic?
- Este vreo legatura între acest exercitiu si situatii din viata reala?
- O echipa eficienta presupune ca toti membrii sa se cunoasca cât mai bine între ei. Dupa acest exercitiu, ce veti face în viitor pentru a crea o echipa sau pentru a intra într-o echipa deja formata?
- Ce criterii vei adauga listei tale atunci când îti alegi un prieten? (presupunând ca ai deja o lista de criterii, de ex., preferinte muzicale, "fel de a fi" si de a se comporta în societate, preferinta pentru un anumit gen de filme, acelasi gen de distractii, materii preferate, carti preferate etc.).
Varianta 2:
Participantii fiecarui grup mic vor trebui sa mimeze în fata grupului mare caracteristicile pe care le-au descoperit ca fiind comune (sau sa realizeze o sceneta).
Varianta 3:
Dati fiecarui participant o copie din pagina de lucru "Cine sunt eu?" Dati-le timp sa completeze fiecare casuta si apoi sa discute în grupuri mici. Prelucrati apoi folosind întrebarile de mai sus.
CINE SUNT EU?
Daca as fi animal. Daca as fi culoare as fi..
Dacaas1Fipasare
Daca as fi floare as fi... Daca as fi floare as fi.
Daca as fi jucarie as fi. Daca as fi instrument muzical as fi..
Scop:
Sa încurajeze o comunicare deschisa si autoexplorarea. Acest exercitiu ofera participantilor posibilitatea sa se priveasca dintr-o perspectiva realista si sa împartaseasca acest punct de vedere si celorlalti.
Timp:
30 minute
Materiale:
Formulare "Lucruri care ma descriu"
Procedeu:
Dati fiecarui participant câte un formular;
Rugati-i sa îl completeze sincer;
Rugati-i sa comunice câteva din raspunsurile lor celor din grup;
Întrebati-i cum s-au simtit comunicând informatii personale despre ei însisi;
Discutie în grupul mare: ce au învatat referitor la comunicarea de acest tip.
Prelucrare:
Retineti ca învatarea abilitatilor de comunicare este noua pentru cei mai multi dintre adolescenti.
Fiti constienti ca în cultura noastra baietii sunt obisnuiti mai degraba sa îsi deghizeze sau sa îsi ascunda adevaratele sentimente decât sa le exprime. S-ar putea ca ei sa aiba nevoie de mai mult ajutor în activitatile concentrate pe exprimarea sentimentelor.
De asemenea, fiti constienti ca fetele sunt frecvent obisnuite sa fie mai degraba pasive decât active si s-ar putea sa aiba nevoie de ajutor în acest domeniu.
Eu sunt o persoana amuzanta ...........
care stie sa asculte ...........
relaxata ...........
încrezatoare ...........
buna ...........
sanatoasa ............
aratoasa ...........
generoasa ...........
care înoata bine ...........
întelegatoare ............
Ce îmi place mai mult la mine ...........
Calitati pe care as dori sa le dezvolt ...........
Cum pot face asta ...........
Scop:
Sa încurajeze atitudinea pozitiva a tinerilor fata de schimbarile prin care trec în perioada adolescentei.
Timp:
30 minute
Materiale:
Copii ale formularului "Fiecare este unic". (Daca nu aveti formulare, aduceti desene cu copii de vârste diferite pentru a arata ca exista o multime de diferente si care sa sublinieze ca fiecare este unic si deosebit).
Procedeu:
Împartiti participantii în grupuri mici.
Rugati-i sa enumere schimbarile prin care trec copii în diferitele etape ale vietii (0-5 ani; 6-10 ani; 15-20 ani). Vor trebui sa includa schimbari fizice, emotionale, psihice.
Înmânati formularele "Fiecare este unic".
În aceleasi grupuri rugati-i sa raspunda la întrebarile scrise în partea de jos a formularului.
Prelucrare:
Rugati fiecare grup mic sa raporteze grupului mare schimbarile pe care le-au enumerat si/sau ceea ce au vazut în desen.
Asigurati-va ca vor comenta schimbarile emotionale, psihice si fizice.
Când discutati aspectele emotionale, întrebati-i pe participanti ce cred ei ca ar putea sa-i ajute pe altii sa depaseasca situatiile dificile. Daca au fost enumerate senzatii pozitive, întrebati-i cum ar putea ajuta ceilalti participanti la întarirea acestor sentimente.
4. Subliniati ca desenul reprezinta un moment "înghetat" si ca oamenii continua sa se schimbe. Întrebati-i cum se vad schimbându-se pe parcursul acestei etape din viata lor.
Alegeti o persoana din desen.
Descrieti persoana
Ce simte persoana ?
Ce va face persoana în viitor?
Scop:
Cunoasterea si discutarea caracteristicilor comune si a diferentelor dintre indivizi în cadrul grupului.
Timp:
30 de minute
Materiale:
Copii ale formularului "Cunoaste-te pe tine - Harta inimii".
Procedeu:
Împartiti fiecarui participant câte o copie a formularului "Cunoaste-te pe tine -Harta inimii".
Rugati participantii sa completeze formularele. Cele patru zone trebuie completate astfel:
A. trei calitati personale;
B. trei lucruri din viata pe care fiecare ar dori sa le schimbe;
C. trei lucruri pe care fiecare le face bine;
D. trei cuvinte care i-ar placea fiecaruia sa fie rostite despre sine;
Rugati-i sa se grupeze câte patru pentru a discuta cele scrise. încurajati-i sa iasa din cercul obisnuit de prieteni si sa stabileasca noi contacte cu alti colegi.
4. Lasati-le foile la îndemâna (eventual lipite pe un perete) pentru a avea posibilitatea sa îsi împartaseasca parerile în continuare.
Prelucrare:
La sfârsit întrebati participantii ce au învatat în timpul acestei activitati. De obicei, participantii discuta probleme comune.
2. Instructorul poate sa sublinieze importanta împartasirii ideilor pozitive pentru o buna comunicare dar si a diferentelor care pot aparea între membrii grupului.
lata ce întrebari pot fi puse:
- Ce ati învatat despre voi însiva?
- V-a surprins vreun raspuns de pe vreun formular?
- Ati descoperit ceva nou despre cei din grupul vostru?
- Puteti face consideratii generale despre cei de aceeasi vârsta cu voi numai privind formularele celor din grupul vostru?
NUME
Completeaza spatiile inimii notate de la A la D dupa cum urmeaza:
. Scrie trei calitati personale care ti plac cel mai mult.
. Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sa le schimbi. " Scrie trei lucruri pe care le faci bine.
. Scrie trei cuvinte careti-ar placea sa fie spuse despre tine.
Scop:
Sa îi ajute pe participanti sa devina constienti de propriile valori.
Timp:
30 - 40 minute
Materiale:
Formularul intitulat: "lerarhizeaza-ti valorile" pentru fiecare participant, o hârtie pentru notarea rezultatelor/ creioane.
Procedeu:
Distribuiti câte un formular fiecarui participant.
Explicati grupului ca o metoda de descoperire a valorilor consta si în a fi fortat sa alegi dintr-un sir de lucruri bine precizate pe acelea care ti se par importante.
Rugati participantii sa îsi completeze formularele ierarhizând valorile enumerate, astfel: de la 1 pentru cea mai importanta, pâna la 14 pentru cea mai putin importanta. Atrageti-le atentia sa lucreze încet si sa reflecteze bine asupra fiecarei valori.
Dupa ce toti vor termina de completat/ strângeti hârtiile si rugati o persoana sa înscrie rezultatele într-un tabel pe o foaie separata. In timpul acesta începeti discutiile cu grupul, urmarind punctele de mai jos.
5. La sfârsitul discutiilor prezentati rezultatele înscrise în tabel si solicitati-le comentarii pe marginea acestora.
Prelucrare:
Puncte de discutie:
- Ce a fost cel mai usor: sa aleaga valoarea "cea mai importanta" sau "cel mai putin importanta"? De ce?
- Au existat pe lista valori la care nu s-au gândit niciodata?
- Au fost surprinsi de parerile proprii asupra unei valori anume? Despre ce valoare a fost vorba?
- Au dorit sa îsi comunice lista valorilor personale unui prieten apropiat? Unei fete sau unui baiat? Unui parinte? Care au fost motivele pentru care au vrut sau nu acest lucru?
Scop:
Sa devina constienti de trasaturile de caracter pe care le dorim prezente la prietenii nostri.
Timp:
30 de minute
Materiale:
Copii ale formularului intitulat "Atomul social".
Procedeu:
1. Înmânati fiecarui participant câte o copie a formularului "Atomul social";
Subliniati ca fiecare participant trebuie sa completeze atomul singur. Ei trebuie sa faca o lista a trasaturilor persoanelor pe care le considera: prietenii cei mai buni, prieteni buni si prieteni;
Rugati participantii sa se grupeze câte doi sau trei pentru a discuta caracteristicile celor considerati cei mai buni prieteni, buni prieteni si cunostinte;
Fiecare grup trebuie sa comunice, înaintea clasei, caracteristicile discutate anterior.
Prelucrare:
Discutati urmatoarele puncte:
- Care sunt calitatile pe care trebuie sa le aiba un prieten apropiat?
- Cum puteti sti daca sunteti prietenul apropriat al cuiva?
- De ce unele persoane ramân numai cunostinte, în timp ce altele devin prieteni apropiati?
- Sunteti de acord cu urmatoarea definitie data prieteniei: "Un prieten este cineva care te place"?
Întrebari suplimentare:
- Împartiti participantii în grupuri mici care sa discute ce caracteristici sunt necesare pentru a fi un bun prieten si de ce având un prieten bun este asa de important când încercam sa determinam propriile noastre valori.
- De ce este important, de asemenea, sa avem un bun prieten care sa ne ajute când suntem în cumpana (de ex.: nu vrei sa faci dragoste înainte de casatorie (valoare), dar nu vrei sa-ti pierzi prietenul care îti cere sa faci acest lucru).
- Cum te poate ajuta un bun prieten în astfel de situatii ? De ce sunt valorile asa de importante când ne confruntam cu viata "reala" ?
Scop:
Sa încurajeze participantii în explorarea valorilor personale.
Timp:
50 de minute
Materiale:
O camera libera, formularul intitulat "Alegerea valorilor" într-un exemplar pentru instructor, doua coli pe care sa scrie: "De acord" si "împotriva".
Procedeu:
Aceasta activitate ia în considerare valori personale mai complexe si necesita dezbaterea lor în public. Prin urmare/ participantii vor avea posibilitatea atât a exprimarii, cât si a discutarii acestora;
2. Reamintiti-le participantilor partea introductiva despre valorile personale prezentata la începutul capitolului. Puteti mentiona din nou ca persoanele cu un sistem propriu de valori au mai multa siguranta în sustinerea parerilor lor, actioneaza conform principiilor lor si au mai multa consideratie pentru ele însele;
3. Explicati-le ca în aceasta activitate li se va cere sa îsi exprime parerile despre câteva valori aparte;
Desemnati doua zone în încapere, una având afisul cu "De acord" iar cealalta pentru afisul cu "împotriva";
Spuneti-le ca le veti citi câteva declaratii de valori. In timpul acesta sa se gândeasca cu multa atentie la sensul lor si sa se declare de acord sau împotriva cu cele spuse, deplasându-se într-una din cele doua zone ale camerei;
6. Preveniti-i ca fiecare tabara va trebui sa îsi sustina punctul de vedere cu atât mai mult cu cât o valoare sau un principiu pot fi discutate;
7. Subliniati ca nu exista raspunsuri corecte sau incorecte, ci numai opinii. Oricine are dreptul la opinie, cu atât mai mult cu cât nu este combatut pentru principiile sale. Trebuie sa stie ca sistemul propriu de valori sufera modificari în decursul anilor, important fiind ceea ce cred si simt ei astazi;
Cititi prima declaratie din formular;
9. Dupa ce se vor deplasa într-unul din cele doua locuri, rugati câtiva voluntari sa îsi motiveze alegerea facuta;
10. La sfârsitul discutiei întrebati daca nu exista undeva care si-a schimbat între timp opinia;
11. Continuati cu restul declaratiilor din formular, adaugând eventual altele noi pe care le considerati mai adecvate grupului cu care lucrati.
Prelucrare:
Puneti urmatoarele întrebari:
- Ati avut o parere deja formata despre fiecare declaratie sau a fost nevoie sa va gânditi înainte de a va pronunta ?
- Vi s-a întâmplat sa va razgânditi? De ce? Ce s-a schimbat?
- V-a influentat cineva din grup alegerea? (Discutati despre influenta pe care cineva de aceeasi vârsta o poate exercita în acest sens.)
- A corespuns comportamentul vostru cu propriile convingeri? Actionati conform acestor convingeri?
- Cum ati considerat diversitatea de opinii la colegii vostri?
- Ce este mai greu pentru adolescenti, sa îsi exprime parerile înaintea unor persoane de vârsta apropiata sau înaintea parintilor? De ce?
10. La sfârsitul discutiei întrebati daca nu exista undeva care si-a schimbat între timp opinia;
11. Continuati cu restul declaratiilor din formular, adaugând eventual altele noi pe care le considerati mai adecvate grupului cu care lucrati.
Prelucrare:
Puneti urmatoarele întrebari:
- Ati avut o parere deja formata despre fiecare declaratie sau a fost nevoie sa va gânditi înainte de a va pronunta ?
- Vi s-a întâmplat sa va razgânditi? De ce? Ce s-a schimbat?
- V-a influentat cineva din grup alegerea? (Discutati despre influenta pe care cineva de aceeasi vârsta o poate exercita în acest sens.)
- A corespuns comportamentul vostru cu propriile convingeri? Actionati conform acestor convingeri?
- Cum ati considerat diversitatea de opinii la colegii vostri?
- Ce este mai greu pentru adolescenti, sa îsi exprime parerile înaintea unor persoane de vârsta apropiata sau înaintea parintilor? De ce?
Scop:
Discutarea si întelegerea procesului de luare a deciziilor în contextul unei varietati de chestiuni legate de viata. Sa scriem/sa verbalizam ideea ca multe din deciziile noastre au un efect important asupra altor oameni si ca la rândul nostru suntem influentati în deciziile noastre de catre altii.
Timp:
30 de minute
Materiale:
Formulare "Luarea deciziilor"
Procedeu:
Distribuiti formularele intitulate "Luarea deciziilor";
2. Rugati participantii sa le studieze cu atentie si sa-si faca propria ierarhizare în functie de sentimentele/gândurile lor prezente;
3. Explicati ca deciziile noastre sunt influentate zilnic de factori "externi", dar pentru acest exercitiu trebuie sa se limiteze numai la sentimentele/gândurile lor prezente.
Prelucrare:
Grupati participantii câte trei sau patru pentru a discuta formularul timp de 5 sau 10 minute;
Încurajati-i sa aleaga problemele pe rând si sa dea fiecarei persoane din grup posibilitatea sa-si exprime parerea;
Într-un grup mai mare, cel care conduce discutia se poate orienta pe luarea deciziilor similare si diferite. Majoritatea deciziilor se vor lua usor.
Axati discutia pe cele dificile ca 5, 6 si 10;
5. Retineti, nu exista raspunsuri corecte sau gresite ci/ mai degraba, un "plus" sau "minus" la fiecare decizie, când exercitiul este numai un mod simplu de a introduce procesul de luare a deciziilor.
DECIZII CARE POT FI INFLUENŢATE CINE sI CE ŢI-AR PUTEA INFLUENŢA DECIZIILE
1. Ce haine sa port? -------------
2. Cum sa ma tund? _____ _______ ______ ________
3. Ce sa manânc? _____ _______ ______ ________
4. La ce ore sa ma duc si la care sa lipsesc? _____ _______ ______ ________
5. Ce prieteni sa am? _____ _______ ______ ________
6. Cu cine sa ma întâlnesc? _____ _______ ______ ________
7. Ce filme sa vad? _____ _______ ______ ________
8. Ce sa citesc? _____ _______ ______ ________
9. La ce ora sa vin seara acasa? _____ _______ ______ ________
10. Cât de departe sa merg în domeniul sexualitatii? _______________
PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR
CA SĂ IEI 0 DECIZIE CORECTĂ, ÎNCEARCĂ SĂ URMEZI CELE CINCI ETAPE:
Sintetizarea : integrarea vechilor parti în altele noi.
Analiza : puterea de a separa si studia. Informatia valida: informatie care poate fi dovedita.
Fapt : ceva ce poate fi dovedit.
Opinie : idee personala sau credinta a unui individ.
Autopretuire: opinie pozitiva a cuiva despre sine. încredere în sine: încredere în propria judecata.
Decizie : rezultatul hotarârii cuiva într-o privinta.
Expresie : modul în care cineva îsi arata emotiile si temperamentul.
Autodeterminare: principiul unei vointe libere; capacitatea de a decide de unul singur, fara influente exterioare.
Prin deliberare:
Cântarirea alternativelor pe baza analizei. Aceste decizii pot sa implice sau nu valori majore.
Fara sa te gândesti prea mult:
Acestea sunt de multe ori decizii obisnuite, cum ar fi alegerea perechii de pantofi care va fi purtata în ziua respectiva.
Prin amânare:
Obtii rezultate fara sa alegi de fapt si fara sa le poti controla prea mult. De exemplu, daca esti întrebat daca vrei fulgi de cereale la micul dejun si tu raspunzi ca nu esti sigur si ca te vei decide mai târziu, ai un exemplu de decizie amânata. Nu prea ai control asupra rezultatelor, pentru ca în timp ce tu te decizi, fratele tau mai mic poate sa fi terminat deja ultimii fulgi de cereale existenti.
CUM IEI O DECIZIE?
Te rugam sa raspunzi la urmatoarele întrebari si sa discuti raspunsurile cu un grup de colegi si/sau cu un adult/ ca sa afli ce parere au despre decizii.
As vrea sa iau decizii mai __________ ______ ____ ______
Tipul de decizii cel mai greu de luat pentru mine este____________________
Dupa ce iau o decizie ma simt mai__________ ______ ____ ___
Cea mai importanta decizie pe care va trebui sa o iau curând este_________
Cea mai grea decizie în ce priveste relatiile sexuale este pentru mine_______
PREGĂTIREA PENTRU A SPUNE "NU"
Exista împrejurari în care este nevoie sa spui NU. Oricine are nevoie de capacitatea de a fi pregatit psihologic împotriva presiunilor care conduc spre un comportament nesanatos. Pentru a lupta eficient împotriva oricaror presiuni aceasta abilitate trebuie exersata, mai înainte de aparitia anumitor situatii neplacute.
Luarea deciziei de a spune NU urmând etape simple ca:
Fa ceea ce îti cere propriul bun-simt si evita situatiile în care esti obligat sa spui NU, ca de exemplu, cele în care esti singur/a cu cineva în care nu ai încredere sau cu persoane care se asteapta la un comportament nesanatos din partea ta.
Scrie mai jos etapele în cazul în care te hotarasti sa spui NU:
Ţi se ofera ocazia sa
..................
..................
..................
..................
COMUNICAREA CONVINGATOARE
Odata decizia luata, trebuie sa fii în stare sa o comunici clar si convingator.
lata câteva aspecte ajutatoare:
Uneori ai luat decizia de a spune "NU", dar situatia te face nervos/ oasa si ai nevoie de o relaxare. încearca urmatoarea tehnica. Nu dureaza decât 10 secunde si o poti folosi oriunde.
Exersând, aceasta tehnica poate deveni automata si foarte eficienta în a te ajuta sa controlezi orice situatie care creeaza emotie.
Chiar daca ai capacitatea de a spune NU, este necesar sa o exersezi pentru viata reala, pentru situatiile evidente în care esti fortat/a sa ai "un comportament nesanatos".
ACTIVITĂŢI INDIVIDUALE:
Fii pregatit/a, scrie raspunsuri (contraargumente) la urmatoarele argumente:
ARGUMENTE RĂSPUNSURILE TALE
Toata lumea o face. ___________________
Ai accepta daca m-ai iubi. ___________________
În felul acesta devii matur/a. ___________________
Este amuzant tocmai pentru ca nu ar trebui ___________________
sa o faci.
Daca nu spui DA, te parasesc. ___________________
De ce îmi spui NU ? ___________________
Câteva motive pentru care oamenilor le place sa ia propriile lor hotarâri si sa le respecte:
(Participantii pot elabora propriile situatii sau pot folosi unele de mai jos.)
1. Andreea si Marius au 15 ani si sunt împreuna de 1 an. Amândoi sunt virgini. Se afla singuri la Andreea acasa, iar parintii ei nu se întorc pâna la miezul noptii. Stau pe canapea si se saruta cu pasiune. Ce ati face daca ati fi Andreea? Marius?
2. Aceeasi situatie ca la punctul 1, numai ca Andreea nu este virgina iar Marius este.
3. Aceeasi situatie ca la punctul 1, numai ca Marius nu este virgin, iar Andreea este.
Aceeasi situatie ca la punctul 1, dar amândoi beau alcool.
Aceeasi situatie ca la punctul 1, dar sunt împreuna numai de o luna.
Aceeasi situatie ca la punctul 1, dar schimbati vârstele ca sa fie un
contrast mai mare.
7. Alin are 15 ani si tocmai s-a certat cu prietena lui. stie ca ai participat la un curs de educatie sexuala la scoala si ar vrea sa discute cu tine despre ce s-a petrecut si daca este sau nu cazul sa încerce s-o faca sa se întoarca la el.
8. Camelia are 14 ani si vorbeste cu un baiat de 21. Acesta insista sa se culce cu ea si ea ar vrea sa discute cu tine despre ce ar trebui sa faca. Interpreteaza un rol care sa-i arate cum poate vorbi cu prietenul ei/ folosind etapele din procesul de luare a deciziilor.
9. Un elev vine la tine (caci ai participat la un curs de educatie sexuala) si vrea sa stie mai mult despre infectiile cu transmitere sexuala (ITS), caci are o scurgere din penis. Cum reactionezi? Interpreteaza un rol, folosind procesul de luare a deciziilor.
10. Un prieten insista sa bei alcool la o petrecere, caci toti beau si nu vrea sa fie vazut cu cineva care "nu bea". Nu vrei sa bei, dar ramâi la petrecere. Cum fad fata acestei situatii? Interpretare de roluri, indicând plusurile si minusurile.
FOAIE PENTRU OBSERVAŢIILE PARTICIPANŢILOR PRIVIND LUAREA DECIZIILOR
1. Care este problema?
2. Care sunt alternativele?
3. De ce dovezi/fapte ai nevoie? Cum poti/vrei sa le obtii?
4. Care sunt consecintele? (plusuri si minusuri)
5. Care este decizia?
SITUAŢII PENTRU INTERPRETAREA DE ROLURI ÎN
LUAREA DECIZIILOR
Cititi si discutati fiecare situatie.
Daca participantii exerseaza pentru a deveni educatori, vor trebui sa interpreteze fiecare situatie cu alti parteneri.
Dupa aceea, instructorul si restul de participanti ofera un feed-back despre "cât de bine a mers"/ apoi prezinta alte cai în care aceeasi situatie ar putea fi tratata de altcineva.
Nu exista niciodata o cale absolut "corecta" de a proceda în aceste situatii, participantii trebuind mai degraba sa caute sa-si însuseasca abilitatea de a asculta si sa realizeze empatia cu cel ce are problema.
Participantii pot folosi si povestiri din "viata adevarata".
|
