Cercetarea stiintifica înseamna a examina cu atentie, a lucra, a controla, a studia, a cauta, a investiga pentru a afla ceva mai mult decât se stie, sau se stie prea putin, sau nu se stie aproape nimic despre un anumit domeniu sau despre un segment al unui dome-niu. "Cercetarea, afirma Cristina Coman, reprezinta o acumulare sistematica de informatii, care ajuta la descrierea si întelegerea situatiilor, confirmând sau infirmând ipotezele initiale" .
Cercetarea stiintifica se poate si trebuie facuta si în activitatea de relatii publice, întrucât are rolul de a le ameliora. Dupa D.L. Wilcox si colab. cercetarea este importanta din urmatoarele motive:
♦contribuie la cunoasterea si întelegerea intere-selor, aspiratiilor, nemult 343i86d umirilor si atitudinilor diver-selor categorii de public, aflate într-un continuu proces de fragmentare, în vederea adaptarii permanente a mesajelor adresate fiecarui public vizat;
♦reducerea distantei dintre conducerea organiza-tiei si publicurile acesteia prin reorganizarea contactelor personale si obtinerea feed-back-ului continuu;
♦identificarea problemelor reale ale organizatiei în vederea eliminarii pierderilor de timp si de resurse cau-zate de rezolvarea unor probleme false;
♦mentinerea organizatiei în prim-planul atentiei publicurilor interne si externe.
Se poate opta între doua tipuri de cercetare:
♦cercetarea aplicata, care, la rândul ei, poate fi:
- strategica - atunci când se urmareste cunoas-terea atitudinilor si opiniilor publicului si clientilor pen-tru determinarea obiectivelor în activitatea viitoare a organizatiei;
- evaluativa, daca se are în vedere cresterea efi-cientei informatiei si comunicarii în relatiile publice ale organizatiei;
♦cercetarea teoretica. Aceasta trebuie sa contri-buie la interpretarea corecta a rezultatelor cercetarii stiintifice aplicate sau la elaborarea unor noi teorii care sa contribuie la mai buna organizare si desfasurare a activitatii de relatii publice.
Cercetarea presupune, în primul rând, studiu si documentare corespunzatoare în biblioteci bine dotate cu carti, reviste, manuale si carti de specialitate, cu rapoarte anuale interne si externe din domeniul rela-tiilor publice. Studierea si documentarea se poate realiza si în unele centre de documentare în care se gasesc extrase de presa, diferite documente si lucrari tematice de specialitate, dar mai ales în bibliotecile care sunt conectate la reteaua INTERNET, biblioteci cunoscute sub denumirea de banci de date.
Calculatorul este, de fapt, o masina electronica de "tratare" a informatiilor. Aceasta presupune, deci, "ali-mentarea" cu informatii care reprezinta "date". O "data" semnifica o notiune sau instructiune, exprimata sub forma conventionala de comunicare, o interpretare tra-tata (analizata) fie de om, fie de mijloace automate. Deci, în calculator se înmagazineaza acele "date" (informatii) care pot interesa în orice situatie activitatea de relatii cu publicul. Aceste informatii, selectate în functie de spe-cificul domeniului de activitate al organizatiei respective sunt retinute în banca de date sub forma concentrata, sistematizate pe probleme specifice.
O banca de date este, de fapt, un sistem de informatii, constituit pe un suport informatic la care utilizatorul poate avea acces chiar de la distanta cu ajutorul unei telematice si cu un "logiciel"[3] specializat.
Metodele de cercetare folosite de specialistii în relatii publice se încadreaza în cele doua mari categorii stabilite de stiintele sociale: metode cantitative si metode calitative. Totusi, în lucrarile de specialitate, numerosi autori clasifica aceste metode în mod diferit, respectiv, în metode formale si metode informale:
♦cercetarea informala se caracterizeaza prin faptul ca nu respecta norme stiintifice stricte si se desfasoara fara reguli prestabilite, rezultatele fiind orientative;
♦cercetarea formala are la baza reguli si proceduri bine definite.
Între metodele cel mai des utilizate în cercetare sunt:
♦Sondajele, ca instrumente de cercetare, pot fi desfasurate "fata în fata", "prin telefon", "prin posta" sau în cadrul unor grupuri restrânse. Unele organizatii care urmaresc sa-si cunoasca imaginea lor în fata publicului organizeaza sondaje dotate cu premii.
Totusi, rezultatele unui sondaj pot fi viciate atunci când subiectilor li se ofera stimulente materiale pentru participare si raspunsuri favorizante.
♦Studiul de caz permite colectarea de diferite in-formatii provenite din documente, observatii, interviuri si vizeaza selectarea acelor informatii care sunt mai complete si pot ajuta la rezolvarea unor situatii. Metoda poate îmbraca forma unei analize sociometrice sau de ancheta.
♦Studiile comparative urmaresc cunoasterea si întelegerea modului de organizare si functionare a altor organizatii cu profil similar, în scopul ca o organizatie interesata sa-si poata analiza propria organizare si sa ia acele masuri care sa-i îmbunatateasca si sa-i efici-entizeze activitatea.
♦Experimentul, este o metoda care poate fi utili-zata pe teren sau în laborator. În laborator, "subiectii" participanti la "experiment" sunt împartiti în grupe mici si analizeaza organizarea si functionarea propriei orga-nizatii ("training group") sau pot analiza o tema similara, dar impusa ("task oriented group"). În ambele situatii, cercetatorul are rol de observator pasiv, fiind atent si înregistrând modul în care decurg interventiile; el poate avea si un rol activ atunci când intervine în discutii, orientându-le în directia urmarita de "experiment".
♦Simularea consta în constructia si utilizarea unui model "operational", conceput pentru a reprezenta un fenomen individualizat, o categorie de fenomene sau sisteme specifice relatiilor cu publicul. Obiectivul ur-marit nu este atât de a reproduce functionarea unui oarecare sistem de relatii publice pentru a fi ameliorat, cât punerea în evidenta a performantelor acestui sistem.
♦Interviul este, de asemenea, o forma de cercetare în relatiile publice prin care se doreste cunoasterea opiniei publice în anumite situatii, cum ar fi: imaginea organizatiei, evaluarea calitatii si a performantelor unor produse sau strângerea unor anumite date etc. Interviul poate, deci, urmari obtinerea unor informatii, dar si transmiterea de informatii, realizându-se astfel un schimb de informatii. Pentru aceasta, interviul necesita o pregatire în prealabil, adica se fixeaza o tematica cu care cel desemnat sa ia interviul, iar acesta trebuie sa se familiarizeze, sa se documenteze.
♦Metoda observarii urmareste constatarea unei situatii de fapt. Observarea poate fi spontana, adica cel care observa o face întâmplator, fara sa aiba o idee preconceputa, si poate fi provocata, adica observarea se face intentionat, pentru a se verifica o anumita situatie. Observatia are un caracter stiintific atunci când ea se face atent, constant, sistematic, privind anumite aspec-te ale modului în care clientii obisnuiti, noi sau acci-dentali sunt primiti, informati sau serviti cu ceea ce doresc, cu scopul îmbunatatirii calitatii relatiilor cu acest public.
Observarea judicioasa, bine facuta ajuta la acu-mularea unui bogat material faptic, important pentru ameliorarea continua a relatiilor publice si gasirea de noi solutii pentru mentinerea si atingerea unor publi-curi din ce în ce mai numeroase.
Fara observarea provocata în baza unui "ghid" - mai ales - nu este posibila o culegere de date care intereseaza, date care, normal, trebuie consemnate pentru a fi selectate, analizate si valorificate.
♦Metoda anchetei reprezinta instrumentul de baza pentru cunoasterea unei realitati, prin colectarea unui fond de informatii, rezultate din contact personal cu realitatea sau cu opinii, atitudini, motivatii etc., de la un numar cât mai reprezentativ de persoane.
Tehnica de colectare a datelor se poate realiza cu ajutorul chestionarului sau a interviului. Chestionarul, dinainte elaborat, va cuprinde un numar stabil de întrebari, clare si accesibile, la care cel care va fi chestionat sa poata raspunde simplu si fara echivoc. Întrebarile respective trebuie sa determine raspunsuri sincere care sa duca la aflarea situatiei reale care intereseaza.
♦Metoda testului reprezinta o proba stndardizata de examinare. În domeniul relatiilor publice, testul, ca forma de cunoastere a "pulsului" publicului, seamana cu investigatia care se face prin ancheta cu chestionar. Deci, ofera posibilitatea organizatiei care utilizeaza testul de a afla opinia publicului respectiv, de a colecta o serie de date menite sa duca la îmbunatatirea activitatii organizatiei respective.
♦Metoda comparativa este, de fapt, studiul com-parativ care poate fi efectuat în raport cu alte unitati similare ca profil. Modul de organizare, de functionare, modalitatile de publicitate, de organizare a diferitelor actiuni de relatii publice etc. Metoda este foarte apro-piata de observare, numai ca terenul de activitate se gaseste în diferite organizatii de acelasi profil (alimen-tar, confectii, industrial s.a.).
Ca cercetarea - indiferent de metodele utilizate si aplicate la specificul domeniului, în cazul de fata, la problematica relatiilor publice - sa aiba un caracter stiintific, este necesar ca datele colectate sa fie ana-lizate, masurate si interpretate cu discernamânt pentru a conduce la concluzii realiste, concretizate în masuri oportune, menite sa conduca la îmbunatatirea acti-vitatii care a constituit obiectul cercetarii.
În final, trebuie sa se constituie "dosarul cerce-tarii", care sa cuprinda toate elementele cu privire la cercetarea efectuata (organizare, colectivul de cercetare cu sarcinile fiecarui membru, tematica urmarita, data, ora, locul, instrumentele utilizate, metoda (metodele) aplicata(e), diferite procese-verbale ale sedintelor de lucru s.a.). Acest dosar va fi necesar ca punct de reper, de comparatie pentru cercetarile viitoare. Este, de fapt, un act deontologic legat întotdeauna de orice act de cercetare stiintifica.
|
