nu este orice comunicare intre persoane umane.
Persoana = unica
= determinata genetic si social
In comunicare, la primul contact nu se comunica cu persoana, ci cu tipologia persoaneui respective = comunicare impersonala
Comunicarea:
Intrapersonala
Baza constiintei
Prima diferenta intre om si animal
Impersonala
Cu statutul, rolul care revine unei persoane
Intersectia campurilor de cunoastere intre cele 2 P este foarte redusa
Inerpersonala
Cu individul interlocutor, cu o P
Diatica
De grup
Publica
De Masa
Ideologic si stiintific, in ultima vreme s-a vorbit foarte putin despre persoana, mai mult despre grup, masa
Personalism: curent filizofic care se inspira din viziunea crestina a persoanei.
Charles Renauvier (1815-1903): persoana e realitatea cea mai autentica a lumii.
Kirkegard (preceda personalismul): filizofia anterioara nu aborda probleme de interes general; intereseaza mai ales problemele ce afecteaza persoana, relatiile interpersonale, comunicarea, incapacitatea ideolectului de a transmite emotii (ideolect=limbajul folosit de un anumit indivit la un anumit moment)
Lucien Leterthoniere
Fixeaxa coordonatele unui personalism crestin care este respins de papalitate. Directia sa i-a nemultumit atat pe teologi cat si pe filozofi.
A avut trei maestri:
Sf. Augustun
Pascal
Maurice Braudelàcrestinismul este un mod de viata, nu de gandire, loc in care actiunea si ratiunea se intalnesc; ratiunea si credinta trebuie sa existe in raport cu realitatea
Personalismul trebuie sa fie o analiza a substantei umane, un umanism filozofic, analiza a comportamentului, a realitatii umane.
Considera persoana ca aspirand deopotriva catre autonomie si comuniune, pe care le realizeaza prin inteligenta si vointa.
Jean Lacroix, Emanuel Mounier: filozofia, pentru a nu se transforma in ideologie, trebuie sa fie o analiza cinstita a problemelor omului à devine personalizata
Mounier:
Spiritul nu inseamna relatie, si orice relatie traita si interiorizata, cu valoare.
Nu exista civilizatie si cultura umana care sa nu fie orientata metafizic
Adevarata opresiune se afla in sufletele noastre.
P=subiect autocreator care nu se opune colectivitatii, ci individului (=unitate aritmetica a societatii, unitate minimala fara personalitate.
Exista tot atatea lumi cate sunt perceptiile individuale asupra ei à cu fiecare om dispare o lume.
P nu e data, se obtine prin efortul de personalizare, prin deschidere, prin opunerea fata de individ.
Deschiderea trebuie facuta catre:
Comunicate
Lume/univers
Transcendent
societatea ideala nu urmaresce confortul, si dragostea, justitia si creatia.
Personalismul: practica orientata catre construirea persoanei
Personalismul energetic: C-tin Radulescu Motru: sinteza intre personalismul francez si energitismul lui Oswalt.
Conceptul de persoana e unul strict european
In spatiul industrial: PERSOANA=EU+INTERIORITATE
In spatiul traditional: 2 antiprincipii de individuatie:
Omul nu este o unitate, ci un ansamblu de roluri autonome
Omul se defineste prin contact si comuniune cu natura
Maurice Lendhardt - persoana nu este sudata, ci alcatuita din elemente sociale, roluri, pozitii in societate.
Roger Bastide - 2 principii de antitindividuatie:
Pluralitatea elementelor persoanei
Fuziunea relativa a opersoanei cu mediul
Individuatie = persistenta unei stari psihice pe o perioada lunga de timp
Ipoteza Sapir - Whorf: oamenii percep realitatea prin intermediul limbii vorbite.
Ch. Morris - pentru prima oara defineste termenul Communication (comunicare+comunicatie)
Marcel Griaule, Germaine Dietrlen - in Mali, omul este format din 16 componente: corp si 15 forme de spirit
Carl Joung - 5 arhetipuri individuale:
sinele
eul
persona
umbra (partea anti-conformista)
animus/anima (arhetipul contrasexual)
Cultura Samo (Burkina Fasso): 9 elemente ale omului, din care doar dublul este nemuritor, erant dupa moarte pana isi gaseste locul intr-un copac. Celelalte sunt Corpul, umbra, caldura, destinul, sudoarea, suflul, viata, vandirea.
Cultura Gourmantache (Burkina Fasso): destinul este prestabilit, inscris in placenta si poate fi modificat doar de mama insarcianta. Numele este identitatea persoanei, nu o simpla eticheta, iar schimbarea lui este una de fond (vezi Baltagul - Nechifor=Nicheforos)
Egiptul antic: persoana este compusa din trup, nume, spirit (care dupa moarte coboara in campiile ofrandelor) si forta vitala, strans asociata cu trupul. De aceea se practica ibalsamarea, pentru a pastra forta vitala a trupului (pana la reincarnare?)
Canaci (Malaezia): omul are o multime de nume, determinate de realtiile sale cu familia, societatea, elementele naturii etc.
DEF: Macrosistemul invariantilor informationali si operationali definitorii pentru subiect.
Conceptul este foarte legat de istoria comunitatii.
Psihologia se ocupa de personalitate si nu de persoana, deoarece aceasta din urma ar fi prea specifica pentru a constitui obiectul unei stiinte.
4 Caracteristici:
Individualitatea (=omul este indivizibil)
in conditii de mediu identice, supusu unor stimuli identici, doi indivizi nu vor reactiona la fel.
Se pune in evidenta prin baterii de teste
Autonomia (=actioneaza dupa legi proprii)
pentru individ este mai importanta parerea pe care el si-o face despre realitate decar realitate insasi.
Societatea nu este o retea de relatii intre persoane, si o retea intre indivizi si parerile pe care ei le au despre alti indivizi.
"El" nu este o persoana, si un obiect in comunicarea dintre singurele persoane existente, Tu si Eu.
Parerea se formeaza in primul minut si jumatate de contact.
Comunicarea: - 35% verbala, 65% non-verbala;
- 55% mimico-gestuala, 38% vocala non-verbala, 7% verbala
Consistenta / Stabilitatea trasaturilor de caracter
teatrul grec are 66 de masti, reprezentand tipuri umane
G. Allport: 2-3 trasaturi crusiale, cateva centrale si mii de trasaturi secundare
Behaviorismul: comportamentul este determinat de circumstante, nu de caracterul persoanei
Mischel: regul este inconsistenta
H. J. Eysenck: demonstreaza existenta tipologiei umane, a consistentei caracterului uman
Specificitatea motivatiilor
motivele= stimuli interni care indreapta spre actiune
a) animale (homeostatice) = tendinta sistemului de a reveni la un echilibru anterior
b) umane (autotelice) urmaresc un scop, cu pretul unui dezechilibru sau sacrificiu actual.
recent: toate motivele urmaresc adaptarea la mediu
Claude Bernard: exista un mediu estern si un mediu intern=> adaptarea poate fi facuta la oricare dintre ele. Spiritul de sacrificiu e o adaptare la mediul intern, la valorile proprii.
Personalitatea
H.S. Sullivan: modelul de durata al situatiilor periodice inerpersoanel ce caracterizeaza viata umana
G.H. Mead, T. Parsons: set de rezolutii si valori interiorizate
Cattell: ceea ce permite sa se prezica ce va face individul intr-o situatie determinata.
1950: E. Erikson
1970: se pune problema identitatii colective
Dimensiunile identitatii personale:
in sens restrans: continuitatea persoanei - ne percepem pe noi insine ca fiind aceeasi persoana de-a lungul vietii
in sens larg: identificarea, separarea de ceilalti prin sistemul de sentimente, reprezentari care il singularizeaza
Componentele identitatii personale:
Continuitatea in timp si spatiu
integrarea in individ a rolurilor pe care acesta le joaca de-a lungul vietii
Diferentierea cognitiva si afectiva fata de ceilalti
Dedublarea interna, dialogul interior, autoanaliza (=baza constiintei)
Unicitatea realitatea biologica dar si sentimentul ca orice persoana este incomparabila cu alta.
Creativitatea, capacitatea de a contribui la cristalizarea identitatii persoanle (in sens larg), sau manifestarea activa in viata (in sens restrans)
Autovalorizarea
siguranta de sine influenteaza direct capacitatea de persuasiune
se recomanda o atitudine pozitiva fata de sine si fata de ceilalti
fiecare isi doreste sa fie "primul inter pares" è tendinta de a arata celor din grup ca exceleaza in cultivarea valorilor grupului.
Identitatea personala este o structura foarte dinamica. "Constanta sinelui nu consta de fapt in a mentine o identitate, ci in a sustine o tensiune dialectica si in a stapani crizele periodice".
3 etape ale formarii identitatii personale:
Individuatia primara (0-3 ani)
copilul invata sa isi perceapa realitatea persoanla
aparitia surasului = copilul incepe sa recunoasca entitati asemanatoare lui (zambeste altor persoane)
angoasa lunii a 8-a: recunoaste strainii si plange la vederea lor (-recunoasterea identitatii colective: contrapune familia restului lumii)
"nu": initial ii imita pe ceilalti care ii interzic diverse lucruri, apoi descopera forta de impunere a propriei vointe prin "nu"
"eu": in jur de 3 ani. pana la acest moment copiii vorbesc despre sine ca tespre terti. apoi se individualizeaza. acest prag este pus in legatura cu recunoasterea in oglinda (fenomen mult mai tarziu la gemenii monozigoti)
Identificarea categorizanta (3 ani - pubertate)
prin contact cu alte medii
grupuri:
de apartenenta - aceeasi categorie
de referinta - aspiratia de a intra in alt grup
pericol pentru identizare (= formarea identitatii proprii) prin comportamentul gregar
individul se poate afirma prin fapte, creativitate, dar nu in aceasta perioada a vietii
Primul individ al istoriei: Amenhotep IV (Amenofis, Ahnaton), faraon (1364-1347ien): isi schimba numele in urma reformei monoteiste pe care o instituie: cultul lui Aton, yeu solar.
este primul individ pentru ca incalca toate normele comportamentale impuse faraonilor
sotia sa: Nefertiti
Identificarea personalizanta (pubertate - .)
persoana incepe sa refuze identificarile infantile si modelele familiale
exacerbare a orgoliului, la inceput fara justificare è criza de identitate
resping si accepta diferite lucruri fara argumente serioase, sunt extremisti, intoleranti, rigizi
Pierre Tag: identitatea este istoria cavalcadei identificarilor pe care le desfaci si le refaci necontenit si care pot fi prilejuri de disfuncsii numite crize de personalitate.
J.S.
Bois: "Omul este un organism electrochimic, automiscator, simtitor si ganditor
aflat intr.o permanenta conexiune cu ambientul sau spatio-temporal."
Henri Bergson: "Noi suntem o acumulare
de trecut"
Trebuie sa existe un echilibru intre trecut, prezent si viitor.
In realitate, nici trecutul, nici viitorul nu exista (deja, respectiv inca)
In cadrul sistemului din desen, debalansarea poate aparea in cadrul raportului TPV (una dintre "roti" sa predomine), sau in cadrul raportului XABC.
Shannon, Weaver
Paradoxul comunicarii: comunicarea trebuie sa transmita mesaje, dar mesajele nu sunt transmisibile ca atare, ci prin transformarea lor in semnale.
M1 e intotdeauna diferit de M2, din cauza:
sursei de zgomot
diferentei dintre codul de transmisie si cel de receptie
Bruiajul
Auto-bruiajul : afecteaza R: creierul prelucreaza mai multe informatii decat un E poate sa produca è fuga a gandurilor (a auzi ¹ a asculta)
4 activitati de comunicare:
scris
citit se invata didactic
vorbit nu se invata, dar ocupa
cel mai mult timp (42%)
ascultat
Limba: pseudocod:
exista abateri de la regula identitatii dintre mesaj = semn
nu exista doi indivizi care sa vorbeasca acelasi idiolect
Diferenta dintre idiolecte rezulta din experienta individuasa de invatare a limbii. Fiecare semn are o denotatie si mai multe conotatii, acestea din urma fiind diferite pentru fiecare individ.
Redundanta morfologica: cu cat e >, comunicarea e mai sigura si bruiajul <, chiar daca economia textului e afectata.
Teoriile Comunicarii:
T. Actionale (ale tintei)
ex.: T. Shannon Weaver
ale glontului magic
ale acului hipodermic
in retorica antica
E à M à R
Daca E este suficient de persuasiv, va determina schimbari in R
T. Interactionale
ale ping-pong-ului
E/R M R/E
Rolurile sunt alternate
T. Tranzactionale
legate de axiomele comunicarii ale scolii de la Palo Alto (non comunicarea este imposibila)
comunicarea este simultana in ambele sensuri
procesul este simetric
E&R M R&E
Exista si auto-feedback: ajustarea comunicarii in functie de propriile observatii (cand noi insine vorbim, ne dam seama de anumite lucruri si incercam sa le corectam) - daca suntem ragusiti, ne dregem glasul.
C1 si C2 = campurile de competenta ale E&R si R&E. Mesajul trebuie sa apartine intersectiei C1 cu C2, altfel comunicarea va esua.
La inceput orice comunicare este impersonala, nu interpersonala (nu cunoastem nimic despre interlocutor, despre statutul lui).
Comunicarea va functiona cu atat mai bine cu cat intersectia sintre C1 si C2 este mai mare.
Contextul: 4 dimensiuni:
C. Spatial: cadrul fizic care influenteaza comunicarea
C.Temporal: nu kla orice ora se comunica la fel.
C.Social: conteaz acine sunt persoanele participante de comunicare.
C. Psihologic: starile, trairile celor care iau parte la comunicare
Sociolingvistica pune accentul pe diversitatea modalitatilor de comunicare
Idiolect = mod propriu de vorbire a unui individ, la un moment dat
Sociolect = mod propriu de vorbire a unui grup la un moment dat
Situatia de comunicare: 3 parametrii care determina profilul sit de com
Locul = continuitate spatiala
Momentul = continuitate temporala
Relatia de rol E-R = continuitate sociala si psihologica
In cadrul idiolectului exista mai multe registre de comunicare. Alegerea acestor registre depinde de situatia de comunicare, care poate fi:
Congruenta (presupune o armonie intre 1,2,3)
Incongruenta (disonanta, ceva nu se potriveste)
Fishman: sociolingvist american
Loc: credincios se intalneste cu preotul la meci: incongruenta de loc pentru spovedanie à se schimba registrul à confersatie intre doi prieteni
Moment: convocarea secretarei in miez de noapte de catre sef presupune o schimbare se registru
Rol: in acelasi loc si moment, imdediat dupa ce s-au certat, intre doi indragostiti se verifica o incongruenta de rol
Modelul - Bruce Westley, Malcom McLean Jr.:
X este inaccesibil simturilor noastre, ne adresam lui Y pentru ca ii este asemanator.
Concluziile asupra lui B se extrapoleaza asupra lui X
Y trebuie sa respecte anumite conditii pentru a fi model:
Adecvare - asemanator lui X cel putin dintr-un punct de vedere semnificativ
Eterogenitatea - sa nu fie identic cu X, sa fie suficient de deosebit de X
Eficienta - datele de iesire ale cercetarii trebuie sa fie diferite de datele de intrare
Relevanta - rezultatelor obtinute in studierea lui Y pentru cunoasdterea lui X
Independenta lui Y in raport cu X, care sa permita ca B sa devina model si pentru un Z, W, T, etc.
Convergenta psihologica = informatiile sunt transmise de la senzori la creier trecand prin diferite etaje; fiecare etaj solutioneaza problemele pentru care este inzestrat, restul le trimite la etajele superioare, astfel incat la cortex ajung numai cele foarte complexe si importante.
Divergenta psihologica = cortexul trimite straturilor inferioare o comanda, care, pe parcursul drumului ei catre organe, este imbogatita la fiecare nivel.
Fereastra lui Johari
Confidente
|
E+ R+ |
ZONA ASCUNSA E+ R- |
|
ZONA OARBA E- R+ |
ZONA NECUNOSCUTA E- R- |
Acte ratate
Confidentele unui individ atrag dupa sine destainuiri din partea colocutorului despre zona ascunsa a acelui individ.
Confidentele constituie esentialul comunicarii
G. Egan:
History = biografia externa a individului, date la care poate avea oricine acces
Story = trairi, emotii. Fac obiectul confidentelor cu valoare comunicativa reala, ducand la castigarea increderii colocutorului.
Foloasele autodezvaluirii:
imbunatatirea comunicarii
autocunoasterea
eliberarea ed sentimentul de vinovatie
economisirea de energie psihica (necesara pentru a ascunde)
Dezavantajele autodezvaluirii:
autocunoasterea
pedeapsa
efectul de ani-halou
incalcarea modelului de macho (non-comunicativ)
Parametrii care influenteaza autodezvaluire:
sexul
varsta (17-50 ani>)
rasa (albii sunt mai comunicativi)
valenta (ne expunem mai usor aspectele pozitive decat pe cele negative)
numarul participantilor (ideal 1-1)
Conditiile comunicarii eficiente:
Franchetea, deschiderea
a declaratiei
a reactiei
fata de celalalt
Empatia
Disponibilitatea de a-l sustine pe interlocutor (supportivness)
Pozitivitatea fata de interlocutor, subiect si propria persoana
Egalitatea celor doi parteneri (greu de atins)
intre statuturi sociale
intre timpii de comunicare
Eric Bearne: in noi coexista mai multe personaje (egostari)
P: parinte
Tipul apodictic (sententios): critic, traditional, evaluativ, stie-tot
Tipul ocrotitor, tandru
A: adult
Ia lucrurile asa cum sunt, cu realism, fara prejudecati, analitic, observator, incearca sa afle cat mai multe despre subiect, negociaza, decide in functie de informatiile detinute.
C: copil
Natural: egoist, nonconformist, razvratit, volitiv
Adaptat: social, conformist, ritualist, docil
Personajele din fiecare dintre noi pot fi :
Sociale: conformist, pro-social, ritualist
Volitive: egoist, nonconformist, individualist
Masca: simularea unuia dintre cele doua personaje
Analiza tranzactionala:
Tranzactia complementara:
a) simetrica (A - A)
b) asimetrica (P - C)
Tranzactia incrucisata P P
A 1 A
2
C C
Tranzactii camuflate
Comunicarea se desfasoara
pe doua planuri: - aparent
de profunzime
P P
A A
C C
Demonstreaza pasiunea omului petnru scenarii:
culturale (moda, comportament)
familiale (prima fiica se marita prima)
psihologice (cele maio puternice. Se formeaza inainte de trei ani)
Thomas Harris: defineste Pozitiile de Viata:
I am not OK, You are OK
nemultumit de situatia proprie
pune starea lui pe seama celorlalti, care s-au afirmat prin metode colaterale
slaba comunicare interpersonala
complexe de inefrioritate
lipsa de incredere
I am not OK, You are not OK
mizantropi, dezgstati de lume
inclinatie spre suicid
I am OK, You are OK
infumurati, increzuti, snobi
comunicare deficitara
exacerbat, poate duce la paranoia
I am OK, You are not OK
atitudine pozitiva, deschisa
incredere in sine
respect pentru ceilalti
Perceptia interpersonala:
Legata de judecati perceptive in legatura cu ceilalti
Statice, legate de:
Trasaturi permanente (sex, rasa, temperament)
Relatii interpersonale stabile (fata de parinti)
In functie de o anumita situatie (conduce bine)
Dinamice, situationale, de moment
Regulile perceptiei interpersonale:
R. Bazate pe experienta: oamenii mai in varsta au o mai buna perceptie interpersonala
R. Stabilite prin analogie: foarte putin realiste si pertinente
R. De autoritate, manifestate prin ierarhie, sfaturi
Parametrii care influenteaza calitatea perceptiei:
Varsta +
Sexul: F+, B-
Inteligenta: autobruiaj -, complexitate cognitiva +
Popularitatea, sociabilitatea - (in realitate o persoana care cunoaste oamenii nu este deschisa cu toata lumea
Antrenamentul -
Caracteristicile ed personalitate + (barbatul dinamic va intelege barbatii, barbatul introvertit va intelege femeile)
Prejudecati perceptive -
Primacy & Regency: enumerarea = ierarhie
Profetii care se autoimplinesc
Accentuarea perceptiva: perceptiile sunt influentate de subiectivitate si de contextul psihologic
Tipologia implicita a persoanei: fiecare isi creaza tipare umane care includ anumite caracteristici asociate: jovial, spiritual=gras
Consistenta: coerenta, logica diferitelor trasaturi (impusa, nu reala)
Simpatia trebuie sa fie reciproca
Prietenii mei trebuie sa se placa intre ei
Stereotipizarea, rezultata din perceperea oamenilor ca unitati ale unei categorii.
Prejudecati ale interactiunii:
Polarizarea: atitudinea maniheista (alb/negru)
religia Maniheista (Mani): crestinismul are doi zei, unul rau, al Vechiului Testament, si unui bun, al Noului Testament à omul trebuie sa il satisfaca pe zeul bun, trebuie sa se purifice prin asceza si sa se edzbareze de materialitate
judecarea lumii in extreme
Perceptia statica:
neacceptarea evolutiei lumii, a indivizilor
animalele nu concep evolutia in timp (acvariu compartimentat)
Confuzia dintre fapte si inferente
Faptele: lucruri observabile pe baza carora se produc deductii, inferente
Judecata poate fi facuta pe baza faptelor, dar si pe baza deductiilor, a doua categorie nefiind la efl de justificata
Faptele: afirmatii de tip faptic; pot fi facute doar de observator, dupa observare; au referire numai la trecut si prezent
Inferentele: afirmatii ce pot fi facute de oricine oricand, si extinse prin halou; sunt neverificabile; fac referire la trecut, prezent si viitor
Suficienta
nimeni nu poate sti totul despre un anumit subiect
tendinta este de a crede contrariul
Orientarea intensionala
tendinta de a trata lucrurile nu in concretetea lor, ci prin ceea ce se spune despre ele, prin definitia care le caracterizeaza (o pictura este apreciata pentru ca are un anumit autor, nu pentru valoarea ei reala)
orientarea catre eticheta, nu catre produs
Nediscriminarea
investirea unui individ cu caracteristicile clasei din care face parte, chiar daca el nu le are.
A vedea in copac padurea, nu copacul
Atractia personala este determinata ed:
Atractivitatea
caracteristicile apreciate
depind de la R la R
variaza dupa moda
poate fi definita de situatie
Proximitatea
sunt mai atragatori oamenii care sunt mai aproape
sindromul simplei expuneri: e suficient sa vezi o persoana/lucru de mai multe ori pentru a ajunge sa iti placa
Consolidarea
- sunt mai atragatori cei care contribuie la consolidarea parerii despre propria persoana, prin laude sau pareri asemenatoare
Similaritatea - ne simtim atrasi de persoanele care semana cu noi.
Complementaritatea (extremele se atrag) - un student se poate intelege cu un profesor agrsiv, dar nu se casatoreste cu o femeie agresiva. Cautam persoane cu trasaturi pe care noi nu le avem.
Young: in fiecare barbat exista o Anima, iar in fiecare femeie un
Animus à complementaritatea structurii psihice
Credibilitatea inerpersonala:
Poate fi studiata in doua feluri:
- Sa studiezi comportamentul personalitatilor persuasive
- Sa faci experimente in conditii controlate
Depinde de datele initiale aflatre inainte de contactul cu cineva.
Problematica C este foarte veche, inca de la Aristotel
Existau trei factori de care depindea:
Simt (o parere usor acceptata)
Caracterul moral (daca stim ca o persoana nu are caracter moral)
Bunavointa (un orator trebuie sa se arate bine intentionat, vorbeste pentru a-i ajuta si sprijini pe ascultatori)
3 Etape ale procesului obtinerii C:
Etapa initiala: cineva cu care avem un prim contact are deja o credibilitate initiala, pentru ca stim de la altcineva ceva despre el. Rol important au titlurile academice.
Derivata: dupa de o observam, discutam cu persoana respectiva. Un om care-si pierde credibilitatea in politica va face apel la caracterul moral.
Terminala: rezultatul a 1 si 2 la sfarsitul unei interactiuni cu cineva.
Factorii de care depinde credibilitatea:
Competenta à halou)
Caracterul: daca stim ca cineva n-a mintit niciodata, avem incredere in el.
Intentia: nu acordam incredere oricui, fiindca ne temem ca exista un dedesupt al spuselorsale. Credem mai putin vanzatorul care isi lauda marfa, decat pe cineva din afara
Tipul de personalitate: sunt mai credibili cei care sunt prietenosi, dinamici; personalitatile mai apropiate de noi ca fire ni se par mai credibile.
Optimismul: un om optimist emai credibil
C nu este o calitate intrinseca a cuiva, adica cineva e crezut de toata lumea. C sta si in perceptia noastra, in felul in care noi vedem lucrurile.
In noi insine - C intrapersonala: are nivel ridicat sau scazut
C inerpersonala depinde de C intrapersonala
Ray Birdwhistell - intemeietor
1944, profesor de sociologie, membru al Colegiului invizibil de la Palo Alto
K = comunicare prin gesturi si expresie faciala
Schizofrenia = scindarea personalitatii (2 personalitati in conflict)
S. Dobandita = boala a grupului social, nu a individului è e necesara terapia de grup.
Dubla constrangere = supunereea individului unei injoctiuni
O persoana solicitata din mai multe directii devine schizofrenica
Societatea:
Higher class
Upper higher
Lower higher
Upper middle
Lower middle
Upper lower
- Fiecare categorie are gesturi, limbaj, mentalitate proprie
cultura se asuma prin imitarea grupului social din care facem parte
Clasificarea gesturilor:
Kineme = gesturi fara semnificatie
Kinemorfeme = elemente cu semnificatie
Emblemele: gesturi substitutive prin cuvinte (OK, lbj surdomutilor)
Distanta
Zgomot
Ec. De cuvinte
Neconcordanta lingv.
Pantomima
Interdictia de a vorbi
Mima
antichitatea latina
forma actuala: Jean Gaspard Debureau (Fr. sec 19) àPierrot: strict gestual nu mimic.
1895 - apare cinematografuul care are nevoie de pantomima timp de 30 ani
1927 - Filmul sonor face ca pantomima sa se intoarca pe scena
Ilustratorii
Insotesc cuvintele pentru al le completa sensul (nu sunt identice cu cuvintele)
Uneori sunt redundanti
Bastoane: gesturi verticale folosite pentru a sublinia cuvintele
|
