Cunoasterea de sine si cunoasterea celuilalt

2.1. Diversitatea opiniilor, puncte de vedere diferite

De multe ori avem impresia ca realitatea este cea pe care o percepem noi. Cineva ne spune: "Am gasit o metoda excelenta pentru a slabi mancand normal". Ii raspundem: "Asa ceva nu exista!" Atunci cand nu cunoastem, n‑a 222c24c m vazut noi, sau nu intelegem, spunem ca nu exista. Ce ar fi mai sanatos sa facem? Sa clarificam. Cum? Punand intrebari. De exemplu: De unde ai luat metoda? In ce consta? Ai incercat‑o? Cat timp? Ce rezultate a dat? Pe ce se bazeaza? Cine altcineva a mai folosit aceasta metoda?

Simplu, nu? Pentru unii dintre noi poate fi simplu, pentru altii nu. In unele situatii poate fi simplu, in altele complicat. Depinde de situatie si de propria noastra dispozitie. Ca o regula generala, cu cat ne este mai bine, cu atat mai usor putem accepta lucruri noi. Daca lucrurile nu merg si suntem usor stresati, poate fi mai greu. Ceva nou, sau schimbarea uneia dintre parerile sau convingerile noastre poate sa ne induca o stare de disconfort si evitam acest lucru.

Unul dintre cele mai importante lucruri pentru mine a fost sa invat si sa accept ca oamenii sunt diferiti. Si ca are sens sa fie asa. Cat de dificil, plictisitor, sau enervant ar fi sa fim toti la fel!

De cele mai multe ori, comunicam si ne intelegem mai bine cu o persoana care gandeste si simte ca noi. Este mai dificil atunci cand celalalt este diferit. Avem doua variante: prima, sa negam, sa nu acceptam punctul diferit al celuilalt, iar a doua sa acceptam si sa vedem cu ce ne putem imbogati din aceasta experienta. Comoditatea ne indreapta spre prima varianta. Daca mergem pe cea de a doua varianta, avem sansa de a ne imbogati, de a ne dezvolta.

2.2. Imaginile despre lume si viata

Fiecare individ are propriul sau sistem de imagini despre lume si viata. Este ca si cand am privi lumea prin niste ochelari; fiecare avem propria noastra pereche de ochelari care ne ofera perspectiva asupra lumii exterioare prin intermediul imaginilor. Nu exista doua perechi identice de ochelari.

In cadrul acestui concept general al imaginilor despre lume si viata, din punctul de vedere al comunicarii, nu gresim daca includem aici si convingerile. Convingerile sunt credinte generate de experienta noastra anterioara, convingerile reprezinta tipare pre‑formate ale experientei, sugestii care formeaza un "filtru" prin care realitatea exterioara este perceputa; ele functioneaza la nivel subconstient, astfel incat perceptiile si experientele atasate de ele au un caracter automat.

In general, renuntam cu greu la parerile noastre. Unii dintre noi chiar tinem cu dintii de parerile noastre si nu cedam cu nici un chip. A‑l intelege pe celalalt inseamna a avea capacitatea de a vedea lumea la fel cum o vede el. Este ca si cand am avea acces la ochelarii sai. Sau, ca si cand am avea noi insine mai multe perechi de ochelari pe care le schimbam in functie de persoana cu care comunicam si de situatia in care ne aflam.

Nu este un lucru usor, dar nici imposibil. Este nevoie de antrenament si de experienta. Dar, mai ales, de acceptarea faptului ca suntem diferiti. Fara acest lucru, vom ramane inchisi de propriul nostru zid al imaginilor.

Conceptul de "zid al imaginilor" exprima foarte plastic una dintre dificultatile de a renunta sau inlocui o imagine proprie. Sa ne imaginam un zid format din mai multe caramizi, fiecare caramida reprezentand o anumita imagine despre lume si viata. Fiecare imagine, fiecare "caramida" a necesitat un efort pentru a fi inclusa in zid. S‑a investit energie emotionala. Inlocuirea acesteia ar insemna renuntarea la energia investita atat in caramida respectiva, cat si in toate cele de deasupra care se sprijina pe aceasta. Nu este un lucru usor, pentru ca pe termen scurt, avem impresia ca pierdem. Realitatea este ca, cel putin pe termen lung, castigam: ne dezvoltam, ne imbogatim si ne implinim.

Refuzul de a accepta o noua imagine inseamna, asadar, refuzul de a consuma energie si irosirea investitiei emotionale in imaginile vechi la care trebuie sa se renunte. In concluzie, ori de cate ori ne este atacata o imagine ne aparam in mod inconstient. Din punct de vedere al comunicarii, planul relatiei devine mai important decat planul continutului.

De aceea, ori de cate ori constatam ca apar diferente de imagini in comunicare, sa fim convinsi ca daca punem in discutie imaginea celuilalt, avem mari sanse sa deturnam comunicarea de la obiectivul initial la un duel al mecanismelor de aparare. Se poate continua, totusi, cu conditia ca una dintre persoane sa aiba energia si abilitatea de a gestiona in continuare procesul comunicarii. Vom reveni asupra gestionarii conflictelor latente sau deschise in capitolul destinat modelului Process Communication Management.

In situatia in care imaginile noastre de viata difera de cele ale persoanei cu care suntem in comunicare pentru satisfacerea unor nevoi sau interese comune, primul lucru pe care trebuie sa‑l facem este sa ne intrebam daca chiar este necesar sa continuam si sa punem in discutie imaginea (convingerea, parerea) celuilalt. Adica, altfel spus, sa reanalizam obiectivele comunicarii, sa ne revedem propriile nevoi, aspiratii, interese si dorinte, sa le analizam pe cele ale celuilalt si sa decidem daca este cazul sa continuam. Daca nu, atunci este mai bine sa nu o facem, sa nu punem in discutie imaginea celuilalt.

2.3. Valorile

Am putea spune ca valorile sunt factorii cei mai importanti ai comportamentului uman, punctele sale de referinta. Valorile sunt cele mai importante lucruri, intr‑un moment dat, pentru o persoana, trairi si sentimente a caror obtinere genereaza, mai mult sau mai putin constient, comportamentul persoanei respective. Exemple de valori: iubire, libertate, siguranta, putere, comunicare, succes, onestitate, loialitate, solidaritate, respect, cunoastere. Valorile isi pot schimba locul ierarhic, si, de asemenea, pot fi inlocuite de altele, pe parcursul vietii.

Valorile se transmit din generatie in generatie si dureaza in timp. Desi unii oameni pot desemna ca valori bunuri materiale (casa, masina, bani), ele nu reprezinta decat mijloace pentru a avea acces la anumite sentimente (reusita, admiratie etc). Valorile sunt motivatiile noastre profunde, sunt surse de dinamism, de angajare, de autodepasire.

Din punctul de vedere al comunicarii umane, putem spune ca valorile reprezinta deschiderea noastra catre ceilalti. Astfel, una dintre calitatile fundamentale ale valorilor este universalitatea lor. Dragostea, munca, cunoasterea, libertatea, dreptatea, solidaritatea, respectul, sunt ale tuturor, indiferent de rasa sau nationalitate.

2.4. Trebuintele umane si motivatia

Este binecunoscuta piramida trebuintelor umane ale lui Maslow, astfel incat ne vom opri la descrierea succinta a acesteia. Primele doua trepte ale piramidei sunt constituite din nevoi fiziologice de supravietuire fizica, urmatoarele doua din nevoi psihologice, iar ultima treapta este reprezentata de nevoia de autodepasire.

Avem nevoie de cunoasterea acestor lucruri pentru a ne intelege pe noi insine si pentru a‑i intelege mai bine pe ceilalti. Astfel, avem mai mari sanse sa comunicam eficient. Este foarte important de stiut faptul ca nu avem acces la o treapta superioara cata vreme nu avem satisfacute nevoile de pe treptele inferioare. De exemplu, pana nu avem asigurata hrana, sau locuinta, nu ne arde sa ne gandim la autodepasire. In continuare, vom prezenta pe scurt piramida trebuintelor umane a lui Maslow.

Treapta intai este alcatuita din trebuintele de baza: aer, apa, hrana, odihna. Cata vreme nu sunt satisfacute aceste trebuinte, nu simtim nevoia de a le satisface pe cele de pe treptele superioare. De exemplu, daca interlocutorul nostru este infometat, sau foarte obosit, trebuie sa ne asiguram ca si‑a satisfacut aceste nevoi inainte de a incepe comunicarea cu el.

Treapta a doua este treapta sigurantei si protectiei. Este vorba de sentimentul unei "linisti interioare" pe care unii si‑o satisfac printr‑o situatie financiara stabila, altii prin casatorie, iar o a treia categorie printr‑o realizare pe linie profesionala. Un deficit al sigurantei si protectiei conduce la tentative de compensare in cadrul treptei a patra, aparand o aviditate de putere.

Cand o persoana isi vede securitatea in pericol prin posibilitatea pierderii locului de munca, a locuintei, a venitului sau a economiilor sale, cu greau poate fi abordata (si motivata) discutand despre altceva.

Treapta a treia este treapta socialului, a nevoii de a apartine unui grup. Daca treapta a doua era definita de securitatea fizica, treapta a treia este a securitatii psihologice. Grupul ofera siguranta individului, iar cand aceasta lipseste, persoana este lipsita de incredere.

Treapta a patra este legata de cerintele eului: putere, pretuire, recunoasterea meritelor. Ne simtim in largul nostru numai atunci cand suntem acceptati si pretuiti. Oamenii care au un deficit pe treapta a doua si a treia emit pretentii exagerate legate de recunoastere. Maslow spunea ca un laudaros are nevoie de a se lauda deoarece ii lipseste afectiunea.

Treptele I si II sunt legate de supravietuirea fizica a persoanei, in timp ce III si IV sunt legate de supravietuirea psihologica. Nevoile de pe primele doua trepte le putem numi nevoi fiziologice, in timp ce cele de pe treptele trei si patru nevoi psihologice.

Treapta a cincea este a autorealizarii si autodepasirii.

Din punctul de vedere al comunicarii, a‑l motiva pe celalalt inseamna a‑i raspunde nevoilor sale, fizice sau psihologice. Aceasta nu inseamna neaparat a‑i satisface nevoile, ci a‑i arata sau a‑l ajuta pe celalalt sa vada cai de satisfacere a acestora. Vom reveni asupra nevoilor psihologice si motivarii in capitolul destinat modelului Process Communication Management al lui Taibi Kahler.

2.5. Stresul si mecanismele de aparare

Stresul este de doua feluri: pozitiv, sau negativ. De obicei, cand vorbim de stres ne referim la cel negativ.

Reactia de stres declanseaza comportamente automate care au rolul de a ne ajuta sa supravietuim. Aceste comportamente se clasifica in doua mari categorii: fuga si atacul. Fiecare dintre noi adoptam un mecanism de aparare ce face parte dintr‑una dintre categoriile enuntate.

Prezenta stresului in comunicare are efecte negative, facand ca planul relatiei sa devina preponderent. Continutul se pierde in "ceata psihologica", iar comunicarea devine doar un duel al diferitelor mecanisme de aparare. De cele mai multe ori, continuarea comunicarii logice este dificila. Singura cale de revenire la comunicarea eficienta este iesirea din stres. Gestionarea stresului in comunicare este abordata in capitolul destinat managementului comunicarii folosind modelul Process Communication Management.

2.6. Comunicarea de la superficial la profund

Cand interactionam cu celalalt, putem afirma ca pentru a nu ne intelege este suficienta o persoana, pentru a ne intelege, poate fi suficienta o persoana (care sa gestioneze comunicarea), iar pentru a comunica, este nevoie de amandoi.

Cand dialogam, o putem face la diferite niveluri de profunzime. Pentru a exemplifica acest lucru, vom folosi fereastra Johari, propusa de Joseph Luft si Harry Ingham (de unde si numele JOHARi, JOseph si HARi). Aceasta reprezinta o reprezentare schematica si simplista (dar foarte utila la un prim nivel) a sinelui in patru zone (Figura Fereastra Johari):

Zona deschisa contine informatiile despre noi insine de care suntem constienti si pe care le impartasim celuilalt. Zona ascunsa cuprinde lucrurile pe care noi le stim dar despre care nu suntem dispusi sa vorbim. Zona oarba contine acele aspecte ale vietii noastre care sunt evidente pentru ceilalti si pe care noi nu le vedem si s‑ar putea ca nici sa nu fim dispusi sa le vedem. In final, zona necunoscuta cuprinde aspectele necunoscute noua despre noi insine si nepercepute nici de ceilalti.

2.7. Daca vrei sa asculte ce spui, vorbeste pe limba lui

­Pentru a ne intelege cu celalalt, este necesar sa stim ce vrem sa comunicam si de ce, sa fim constienti de nevoile, dorintele, interesele si aspiratiile celuilalt, dar si de cele proprii, sa fim constienti de faptul ca suntem diferiti, ca avem moduri diferite de a percepe lumea si avem imagini diferite despre viata (Figura 6: Relatia de calitate).

Pentru a stabili o relatie de calitate este necesar sa‑l respectam pe celalalt cu toate ca poate avea opinii diferite, convingeri diferite, sau reglementari morale mai stricte sau mai lejere. Trebuie sa‑i respectam imaginile lui despre viata si sa evitam, pe cat posibil, sa‑l convingem sa le schimbe. Este important sa folosim fiecare prilej pe care‑l avem pentru a‑l complimenta, pentru a aprecia ceva bine facut. Nu este vorba de o lauda manipulatoare, ci de o apreciere autentica. De asemenea, este important sa folosim canalul de comunicare adecvat.

Pe de alta parte, pentru a comunica eficient, este nevoie de a verifica in ce masura celalalt a inteles ceea ce am vrut sa spunem (Figura 7: Comunicarea eficienta). Pentru aceasta, dupa ce transmitem mesajul, observam efectul obtinut. Daca este nevoie, putem pune intrebari pentru a verifica daca mesajul receptionat este cel dorit. In caz contrar, trebuie sa gasim o cale adecvata de a reformula mesajul, folosind alte cuvinte si eventual alt canal de comunicare.