ÎNŢELEGEREA Aceasta aptitudine presupune întelegerea limbii LIMBAJULUI ORAL române vorbite (cuvinte si fraze).
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Întelegerea orala: presupune ascultarea si întelegerea cuvintelor si frazelor în limba româna, rostite de altii. |
|
Întelegerea limbajului scris (2): presupune întelegerea cuvintelor si frazelor scrise în limba româna. |
|
Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): presupune a spune si a scrie cuvinte si fraze în româna, astfel încât acestea sa fie întelese de ceilalti. |
||
2.
ÎNŢELEGEREA Este
aptitudine de a întelege fraze si texte scrise în limba
LIMBAJULUI SCRIS româna
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Întelegerea limbajului scris: presupune citirea si întelegerea cuvintelor si frazelor în limba româna. |
Întelegerea limbajului oral (1): presupune ascultarea si întelegerea cuvintelor si frazelor în limba româna, rostite de altii. |
|
|
Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): presupune a spune si a scrie cuvinte si fraze în româna astfel încât acestea sa fie întelese de ceilalti. |
||
3.
EXPRIMARE Este aptitudinea de a utiliza cuvinte si fraze în
româna în asa fel încât
ORALĂ altii sa va înteleaga când vorbiti, a comunica informatii si semnificatiile
ideilor, altor persoane. Ea presupune cunoasterea diferentelor de sens între cuvinte si maniera de asamblare a acestora pentru a da un sens unui mesaj.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Exprimarea orala: presupune utilizarea de cuvinte si fraze în asa fel încât altii sa le înteleaga. |
Exprimarea scrisa (4): presupune scrierea cuvintelor si frazelor în asa fel încât alti sa le înteleaga. |
|
|
Întelegerea limbajului oral (1) si întelegerea limbajului scris (2): presupune întelegerea de cuvinte si fraze în româna scrise sau rostite. |
||
|
Bogatia imaginatiei (5): consta în numarul de idei produse în legatura cu un subiect dat, si nu din câte persoane înteleg ceea ce am spus. |
||
|
Originalitatea ideilor (6): presupune producerea de raspunsuri creative si novatoare pornind de la o problema data, si nu întelegerea acestora de altii. |
||
4.
EXPRIMARE Este aptitudinea
de a utiliza cuvinte si fraze scrise în româna în asa fel
Scrisa încât sa va faceti înteles, si de a întelege informatiile si ideile scrise.
Ea presupune cunoasterea semnificatiilor cuvintelor si diferentele dintre ele, a gramaticii si aptitudinea de a construi fraze.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Exprimarea scrisa: presupune scrierea de cuvinte si fraze în asa fel încât altii sa le înteleaga. |
Exprimarea orala (3): presupune pronuntarea cuvintelor si frazelor în asa fel încât alti sa le înteleaga. |
|
|
Întelegerea limbajului oral (1) si întelegerea limbajului scris (2): presupune întelegerea de cuvinte si fraze în româna scrise sau rostite. |
||
|
Exprimarea scrisa: presupune ca alte persoane sa înteleaga bine mesajul transmis. |
Bogatia imaginatiei (5): consta în numarul de idei produse în legatura cu un subiect dat, si nu din câte persoane înteleg ceea ce am spus. |
|
|
Originalitatea ideilor (6): presupune producerea de raspunsuri creative si novatoare pornind de la o problema data, si nu întelegerea acestora de altii. |
||
5.
BOGĂŢIA Este
aptitudinea de a furniza un numar de idei pornind de la un
IMAGINAŢIEI subiect dat. Se refera la numarul de idei, nu la calitatea, justetea
sau valoarea creativa.
|
CUM DIFERĂ ACEASTĂ APTITUDINE DE ALTE APTITUDINI |
||
|
Bogatia imaginatiei se refera la numarul de idei produse, oral sau scris. |
Originalitatea ideilor (6): consta în caracterul novator sau ingeniozitatea ideilor. |
|
|
Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): presupune comunicarea de informatii sau idei altor persoane. |
||
6.
ORIGINALITATEA Este aptitudinea
de a produce idei noi si ingenioase pe baza unui
IDEILOR subiect sau a unei probleme date. Este aptitudinea de a produce
solutii creative la probleme, sau de a gasi noi moduri de a proceda când procedeele normale nu se pot aplica.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Originalitatea ideilor: presupune gasirea unor idei noi si originale. |
Bogatia imaginatiei (5): se refera la numarul de idei produse. |
|
|
Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): se refera la buna comunicare a ideilor sau a informatiilor. |
||
|
Originalitatea ideilor: presupune gasirea unor solutii creative la probleme. |
Rationamentul deductiv (11) si rationamentul inductiv (12): presupune un rationament logic în scopul rezolvarii de probleme. |
|
|
Identificarea de probleme (8): presupune recunoasterea existentei unei probleme. |
||
7.
MEMORAREA Aceasta
aptitudine presupune reamintirea informatiilor (cuvinte
cifre, imagini sau procedee). Elementele pot fi memorate individual sau în asociatie cu altele. Aceasta aptitudine pune accentul pe ceea ce psihologii numesc memorie episodica, care consta în memorarea unor evenimente precise. Ea se distinge de memoria semantica care face apel la organizarea cunostintelor.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
|
Nici o aptitudine comparativa nu este indicata. |
8.
IDENTIFICAREA Aceasta
aptitudine consta în sesizarea faptului ca ceva nu merge
PROBLEMELOR sau risca sa nu mearga. Aceasta presupune sa poti identifica
problema în totalitatea ei si elementele problemei.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Rationamentul matematic (9), rationamentul deductiv (11), rationamentul inductiv (12): presupune rezolvarea problemelor. |
||
9.
RAŢIONAMENT Aceasta aptitudine consta în
întelegerea si organizarea unei
MATEMATIC probleme matematice si selectionarea unei metode sau formule
pentru rezolvare. Ea presupune procese de reflectare care permit
rezolvarea problemelor. Ea presupune în egala masura întelegerea
si structurarea problemelor matematice. Folosirea cifrelor în sine nu face parte din aceasta aptitudine.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Rationamentul matematic: consta în întelegerea si organizarea problemelor |
Facilitatea de a opera cu cifre (10): se refera la adunare, scadere, înmultire si împartire. |
|
|
matematice. |
||
|
Rationamentul matematic: se refera doar la problemele de matematica |
Rationamentul deductiv (11) si rationamentul deductiv (12): se refera la alte probleme, în afara celor matematice |
|
10.
FACILITATEA DE A Aceasta aptitudine se refera la
masura în care adunarea,
OPERA CU CIFRE scaderea, înmultirea si împartirea cifrelor poate fi facuta
rapid si corect. Se poate vorbi si de o etapa în care calculul procentelor sau extragerea radacinii patrate se poate realiza.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Facilitatea de a opera cu cifre: consta în adunare, scadere, înmultire si împartire. |
Rationamentul matematic (9): presupune întelegerea si analiza problemelor matematice. |
|
11.
RAŢIONAMENT Aceasta
aptitudine consta aplicarea regulilor generale în scopul
DEDUCTIV gasirii unor raspunsuri logice. Ea presupune posibilitatea alegerii
unui raspuns bun.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Rationamentul deductiv: consta în folosirea regulilor generale cu scopul rezolvarii logice a problemelor |
Rationamentul inductiv (12): presupune combinarea elementelor preluate din informatii sau raspunsurilor specifice diferitelor probleme, cu scopul formularii unor ipoteze generale. |
|
|
Rationamentul deductiv: se refera la alte probleme decât problemele de matematica. |
Rationamentul matematic (9) se refera numai la probleme matematice |
|
12.
RAŢIONAMENTUL Aceasta este
aptitudinea de a combina elemente de informatii
INDUCTIV distincte sau de raspunsuri specifice la probleme pentru a formula
reguli sau concluzii generale. Aceasta implica aptitudinea de a cauta de ce anumite unele lucruri pot fi în legatura, si de asemenea
de a putea da o explicatie logica a unui sir de evenimente aparent fara legatura.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Rationamentul inductiv: consta în combinarea informatiilor distincte sau a raspunsurilor specifice la probleme cu scopul formularii unor reguli generale. |
Rationamentul deductiv (11): presupune utilizarea regulilor generale cu scopul rezolvarii problemelor specifice într-o maniera . logica |
|
|
Rationamentul inductiv: se refera la alte probleme decât problemele de matematica. |
Rationamentul matematic se refera numai la probleme matematice. |
|
|
Rationamentul inductiv: se refera la formularea unor reguli generale mai bune |
Clasificarea informatiilor (13): presupune aplicarea unei reguli existente. |
|
|
Flexibilitatea cognitiva (14): presupune producerea unui mare numar de reguli. |
||
13.
CLASIFICAREA Aceasta
aptitudine consta în gasirea unei reguli corecte sau a unui
INFORMAŢIILOR ansamblu de reguli în scopul clasificarii obiectelor sau actiunilor
într-o ordine precisa. Regula sau ansamblul de reguli trebuie sa fie
stabilite de la început. Obiectele sau actiunile clasificate pot fi cifre, litere, cuvinte, imagini, proceduri, fraze si operatii matematice sau logice.
|
Cum difera aceasta aptitudine de aste aptitudini |
||
|
Clasificarea informatiilor: presupune aplicarea unor reguli, datelor în scopul stabilirii unei ordini precise. |
Flexibilitatea cognitiva (14): implica producerea unui mare numar de reguli. |
|
|
Rationamentul inductiv (12): implica combinarea informatiilor distincte sau a raspunsurilor specifice problemelor în scopul formularii unor reguli generale. |
||
|
Rationamentul deductiv (11): implica punerea în aplicatie a regulilor generale pentru rezolvarea problemelor specifice într-o maniera logica. |
||
14.
FLEXIBILITATEA Este
aptitudine de a produce mai multe reguli pentru a permite
COGNITIVĂ gruparea unui ansamblu de lucruri în maniere diferite.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Flexibilitatea cognitiva (14): implica producerea mai multor reguli. |
Clasificarea informatiilor (13) : implica aplicarea regulilor datelor precedente. |
|
|
Rationamentul inductiv (12): implica formularea celei mai bune reguli generale. |
||
15.
RAPIDITATEA Este
aptitudinea de structurare rapida a informatiilor care par
fara
STRUCTURĂRII sens si neorganizate. Ea tine de gradul în care putem, rapid,
combina si reorganiza elementele unor informatii diferite pentru a
realiza un tot semnificativ. Materialul poate fi vizual sau auditiv.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
În rapiditatea de structurare, nu stim dinainte ce vom identifica. |
În supletea structurarii (16), stim ce cautam. |
|
|
În rapiditatea structurarii, toate elementele informatiilor prezente sunt pertinente. |
În concentrarea atentiei (20), unele informatii nu au nici o pertinenta pentru sarcina. |
|
16.
SUPLEŢEA Este aptitudinea de a identifica sau
recunoaste o forma cunoscuta
STRUCTURĂRII (o forma geometrica, un cuvânt, un obiect) care este inclus într-un
alt material. Sarcina consta în repera forma pe care o cautam dintr-un anumit fond.
|
CUM DIFERĂ ACEASTĂ APTITUDINE DE ALTE APTITUDINI |
||
|
În supletea structurarii, stim dinainte ce vom identifica. |
În rapiditatea structurarii (15 nu stim ce vrem sa identificam. |
|
|
În supletea structurarii, sarcina consta în desprindere formei de fond. |
În concentrarea atentiei (20), fondul nu face parte din sarcina efectuata. |
|
17.
ORIENTARE Este
aptitudinea, de a sti unde sunteti în raport cu pozitia unui
obiect,
SPAŢIALĂ sau de a sti unde se gaseste obiectul în raport cu dv. Ea presupune
mentinerea unei directii, ca si în cazul în care utilizati o busola. Aceasta
aptitudine ne permite sa pastram orientarea într-un vehicul aflat în miscare fara a tine seama de deplasarea sa.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Orientarea spatiala: consta în a sti unde sunteti în raport cu alte obiecte. |
Vizualizarea (18): presupune posibilitatea de a imagina aspectul pe care-l va avea un obiect când este deplasat sau când componentele sale au fost combinate diferit. |
|
18.
VIZUALIZARE Este
aptitudinea de a imagina aspectele pe care le va lua un obiect,
când va fi deplasat sau când componentele sale vor fi aranjate diferit. Aceasta implica formarea unei imagini mentale a formelor si a obiectelor ca urmare a unor modificari cum ar fi deplierea sau rotatia. Trebuie sa putem sa prevedem aspectul unui obiect, a unui ansamblu de obiecte, sau a unei forme odata ce aceste schimbari s-au efectuat.
|
Cum aceasta aptitudine difera de alte aptitudini |
||
|
Vizualizarea: implica imaginarea aspectului unui obiect când acesta este deplasat sau când componentele sale vor fi aranjate diferit. |
Orientarea spatiala (17): presupune a sti unde va aflati în raport cu alte obiecte. |
|
19.
VITEZA DE Aceasta aptitudine
implica gradul în care stim sa comparam scrisori, cifre,
PERCEPŢIE obiecte, imagini sau forme, repede si cu precizie. Obiectele de comparat
pot fi prezentate toate odata sau unul dupa altul. Aceasta aptitudine presupune, de asemenea, compararea unui obiect prezentat cu un alt obiect de care trebuie sa ne amintim.
|
Cum difera aceasta aptitudine de late aptitudini |
|
Nici o aptitudine comparativa nu este indicata. |
20.
CONCENTRAREA Aceasta aptitudine consta în
capacitatea de concentrare asupra unei
ATENŢIEI sarcini fara a fi distras. Aceasta aptitudine implica de asemenea
capacitatea de concentrare asupra unei sarcini plictisitoare.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Concentrarea atentiei: materialul putin structurat nu face parte din sarcina de efectuat, implica concentrarea pe o sarcina si filtrarea surselor perturbatoare. |
În rapiditatea structurarii (15), toate informatiile au importanta pentru sarcina. |
|
|
În supletea structurarii (16), materialul putin structurat face parte din sarcina de efectuat. |
||
|
mobilitatea atentiei (21): presupune utilizarea informatiilor provenite din doua sau mai munte surse diferite. |
||
21.
MOBILITATEA Este
aptitudinea de a trece de la o sursa de informatie la altele.
ATENŢIEI Informatia se poate prezenta sub forma cuvintelor, semnalelor,
sunetelor, obiectelor sau altele.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Mobilitatea atentiei: presupune utilizarea informatiilor care provin de la mai multe surse. |
Concentrarea atentiei (20): presupune concentrarea asupra informatiilor pertinente si filtrarea elementelor perturbatoare |
|
22.
CONTROLUL PRECIZIEI Este
aptitudinea de a executa miscari precise pentru
MIsCĂRILOR conducerea ducerea unei masini sau a unui vehicul. Aceasta aptitudine presupune gradul în care aceste miscari sunt executate repede si în mod repetat.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Controlul preciziei miscarilor: presupune adaptari rapide. |
Controlul sincronizarii miscarilor (25): presupune ritmul miscarilor continui. |
|
23.
COORDONAREA Este aptitudinea
de a coordona miscarile simultane, a doua sau mai
MIsCĂRILOR multe membre (mâini si picioare), ca în cazul conducerii unui
MEMBRELOR vehicul. soferul poate sa stea în picioare sau culcat.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudine |
||
|
Coordonarea miscarilor membrelor: presupune coordonarea a doua sau mai multe membre (brate si / sau picioare). |
Dexteritatea manuala (28): presupune coordonarea mâinii sau a bratului. |
|
|
Coordonarea miscarilor membrelor: presupune coordonarea a doua sau mai multe membre si nu implica miscarile trunchiului. |
Coordonarea miscarilor în ansamblu (38): presupune coordonarea întregului corp, deci si a trunchiului. |
|
24.
REACŢII MOTRICE Aceasta
aptitudine presupune alegerea rapida si precisa dintre doua
LA ALEGERE sau mai multe doua miscari, ca raspuns la cel putin doua semnale
diferite.(lumini, sunete, imagini etc.). Se refera la viteza cu care este declansat raspunsul bun (cu mâna, piciorul sau alte parti ale corpului).
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Reactii motrice la alegere: presupune viteza de reactie în alegerea unei miscari dintre doua sau mai multe miscari posibile ca raspuns la doua sau mai multe semnale. |
Timp de reactie (26): consta în viteza de declansare a miscarii când un singur raspuns motric este admis pentru un singur semnal |
|
|
Rapiditatea poignet - deget (30) si rapiditatea miscarilor membrelor (31) se refera la viteza cu care o miscare poate fi realizata, dupa ce a fost declansata. |
||
25.
SINCRONIZAREA Este aptitudinea
de a adapta raspunsurile la schimbarile de viteza
MIsCĂRILOR si / sau de directie ale unui obiect sau ale unui mediu în miscare
continua. Aceasta aptitudine presupune viteza acestor reglaje în anticiparea schimbarilor. Ea nu se refera la situatia în care viteza si directia obiectului este perfect previzibila.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Sincronizarea miscarilor: presupune viteza miscarilor continue. |
Controlul preciziei miscarilor (22): presupune reglaje rapide în controlul echipamentelor pentru a obtine pozitii precise. |
|
26.
TIMP DE Este
aptitudinea de a raspunde rapid la un semnal (sunet, lumina, imagine
REACŢIE etc.) atunci când acesta apare. Ea se refera la viteza cu care este declansata
miscarea mâinii, piciorului, sau a altor parti ale corpului.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Timpul de reactie: se refera la viteza de declansare a unei miscari când exista o singura miscare posibila ca raspuns la un singur semnal. |
Reactiile motrice la alegere (24): se refera la viteza de declansare a miscarii alegând din doua sau mai multe miscari posibile ca raspuns la doua sau mai multe semnale. |
|
|
Rapiditatea poignet - deget (30) si rapiditatea miscarilor membrelor (31) presupune viteza cu care o miscare poate fi realizata, dupa ce a fost declansata. |
||
27.
STABILITATEA Este
aptitudinea de a pastra nemiscate mâna si bratul. Este
vorba
MÂNĂ - BRAŢ despre stabilitatea în timpul miscarii bratului si când mâna si bratul
sunt imobile. Aceasta aptitudine nu presupune nici forta, nici viteza.
|
Cu difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Stabilitatea mâna-brat: poate include miscarile cu obiecte. |
Sincronizarea miscarilor (25) si controlul preciziei miscarilor (22): se refera la posibilitatea de a controla o masina sau un echipament. |
|
|
Stabilitatea mâna-brat: presupune stabilitate punând sau mentinând bratul si mâna într-o pozitie oarecare. |
Dexteritatea manuala (28): presupune coordonarea bratului si a mâinii. |
|
28.
DEXTERITATEA Este aptitudinea
de a efectua miscari coordonate si cu îndemânare
MANUALĂ cu o mâna, cu mâna si bratul sau cu ambele mâini în vederea
apucarii, plasarii, deplasarii sau asamblarii unor obiecte sau instrumente. Este vorba de gradul în care miscarile mâinii si bratului pot fi efectuate rapid si nu la acelea care ar fi necesare pentru a pune în miscare o masina sau dispozitive de control.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudine |
||
|
Dexteritatea manuala: presupune coordonarea mâinii si al bratului. |
Stabilitatea mâna-brat (27): presupune stabilitatea mâinii si a bratului. |
|
|
Dexteritatea manuala: presupune deplasarea obiectelor. |
Sincronizarea miscarilor (25) si controlul preciziei miscarilor (22): presupune punerea în functiune a unor masini sau echipamente. |
|
|
Dexteritatea manuala: presupune abilitate în miscarile ce folosesc în principal mâinile. |
Dexteritatea digitala (29): se refera la usurinta cu care se realizeaza miscarile efectuate în special cu ajutorul degetelor. |
|
|
Dexteritatea manuala: poate necesita coordonarea ambelor mâini pentru apucarea, plasarea, deplasarea sau asamblarea obiectelor. |
Coordonarea miscarilor membrelor (23): presupune coordonarea a doua sau mai multe membre pentru a actiona mai multe dispozitive de control. |
|
29.
DEXTERITATEA Este aptitudinea
de a efectua miscari abile si coordonate cu
DIGITALĂ degetele unei mâini sau a ambelor mâini, pentru a apuca, plasa, sau
deplasa mici obiecte. Aceasta aptitudine se refera la gradul în care aceste miscari pot fi efectuate rapid.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Dexteritatea digitala: presupune miscari abile utilizând în special degetele. |
Dexteritatea manuala (28): presupune miscari abile folosind, în principal, mâna si bratul. |
|
|
Dexteritatea digitala: presupune deplasarea obiectelor. |
Sincronizarea miscarilor (25) si controlul preciziei miscarilor (22): presupune controlul precis al echipamentelor. |
|
|
Dexteritatea digitala: presupune miscari abile si coordonate. |
Rapiditatea poignet - deget (30): presupune numai viteza miscarii dar nu si coordonarea sa. |
|
30.
rapiditatea Este aptitudinea de a face
miscari rapide, simple, repetate ale
POIGNET-DEGET degetelor mâinii si încheieturii. Ea nu implica (sau foarte putin)
coordonarea si precizia ochi-mâna.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Rapiditatea poignet - deget: presupune viteza de miscare a degetelor mâinii si încheieturii, dar nu si coordonare. |
Dexteritatea digitala (29) si dexteritatea manuala (28): presupune miscari abile si coordonate. |
|
|
Rapiditatea poignet - deget: presupune viteza pentru efectuarea unei miscari odata ce aceasta a fost declansata. |
Timpul de reactie (26) si reactii motrice la alegere (24): presupune rapiditatea cu care poate fi declansata o miscare. |
|
31. rapiditatea Aceasta aptitudine se refera
la rapiditatea cu care poate fi efectuata
MIsCĂRII o singura miscare a bratelor sau a picioarelor. Ea nu se refera la
MEMBRELOR precizia, la controlul fin si coordonarea miscarilor.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Rapiditatea miscarilor membrelor: se refera la viteza de miscare a bratelor sau picioarelor, care nu presupune coordonare. |
Coordonarea miscarilor în ansamblu (38): presupune coordonarea corpului, trunchiului, bratelor si picioarelor. |
|
|
Rapiditatea miscarilor membrelor: se refera la viteza de efectuare a unei miscari. |
Timpul de reactie (26): presupune viteza cu care poate fi declansata o miscare ca raspuns la un semnal. |
|
32.
FORŢA STATICĂ Este
aptitudinea de a exercita o forta musculara continua pentru
a
ridica, împinge, trage sau transporta obiecte. Aceasta aptitudine poate implica mâna, bratul, spatele, umarul, sau piciorul. Ea scoate în evidenta forta maxima pe care o putem exercita într-un timp scurt.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Forta statica: presupune exercitarea fortei musculare asupra tuturor obiectelor. |
Forta dinamica (34) si forta trunchiului (35): presupune o activitate musculara pentru a sustine sau pentru a deplasa greutatea propriului corp. |
|
|
Forta statica: presupune utilizarea unei forte musculare continuu, fara oprire, pâna la nivelul necesar de a ridica, împinge, trage, sau transporta un obiect. |
Forta exploziva (33): presupune concentrarea energiei pentru a misca propriul corp în scopul de împinge un obiect, executând contractii musculare. |
|
|
Forta statica: nu implica utilizarea fortei musculare mult timp. |
Rezistenta fizica (40): presupune existenta unei forte musculare pe perioade mari. |
|
33.
FORŢA EXPLOZIVĂ Este
aptitudinea de a utiliza în puseuri scurte forta musculara
pentru a se propulsa, sari, sprinta, sau pentru a lansa obiecte. Ea presupune concentrarea energiilor necesare acestor împingeri.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Forta exploziva: presupune utilizarea în puseuri scurte a fortei musculare pentru a împinge propriul corp sau un obiect. |
Forta statica (32): presupune o forta musculara continua pentru a ridica, transporta, sau trage obiecte. |
|
|
Forta dinamica si forta trunchiului (35): presupune exercitarea fortei musculare pentru mentinerea, ridicarea, sau înaltarea corpului în maniera repetata sau continua. |
||
|
Forta exploziva: nu implica deloc utilizarea fortei musculare pe o perioada lunga de timp. |
Rezistenta fizica (40): presupune existenta unei forte musculare pe o perioada lunga de timp. |
|
34.
FORŢA Este aptitudinea de a sustine,
mentine sau misca greutatea propriului
DINAMICĂ corp cu ajutorul bratelor, repetat sau continuu în timp. Aceasta aptitudine
se refera la gradul în care muschii bratului si umarului nu cedeaza si nu obosesc când sunt solicitati de miscari repetate sau continue
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Forta dinamica: presupune sustinerea sau ridicarea greutatii propriului corp. |
Forta statica (32): presupune miscarea obiectelor. |
|
|
Forta dinamica: presupune utilizarea muschilor pentru mentinerea continua a greutatii propriului corp. |
Forta exploziva (33): presupune folosirea în puseuri scurte forta musculare pentru a propulsa propriul corp sau un obiect. |
|
|
Forta dinamica: presupune sustinerea sau ridicarea greutatii întregului corp cu bratele. |
Forta trunchiului (35): presupune sustinerea sau ridicarea unei parti a propriului corp (nu tot) utilizând muschii abdomenului si ai bazei spatelui. |
|
|
Forta dinamica: se refera la gradul în care muschii specifici bratelor nu cedeaza. |
Rezistenta fizica (40): se refera la gradul în care nu ne pierdem respiratia în timpul unui efort fizic. |
|
35.
FORŢA Aceasta
aptitudine se refera la gradul în care muschii abdomenului si a
TRUNCHIULUI regiunii lombare pot sustine o parte a corpului sau pozitionarea picioarelor
repetat sau continuu în timp. Aptitudinea se refera la gradul în care acesti muschi nu cedeaza si nu obosesc când sunt solicitati repetat sau continuu.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Forta trunchiului: presupune sustinerea sau deplasarea unei parti a corpului facând apel la muschii abdominali si lombari. |
Forta dinamica (34): presupune sustinerea sau deplasarea întregii greutati a propriului corp cu muschii bratelor si umerilor. |
|
|
Forta trunchiului: presupune sustinerea sau deplasarea unei parti din greutatea propriului corp. |
Forta statica (32): presupune deplasarea obiectelor. |
|
|
Forta trunchiului: presupune utilizarea muschilor abdominali si lombari pentru a sustine continuu o parte din corp. |
Forta exploziva (33): presupune apelul în puseuri scurte la forta musculara pentru a propulsa corpul sau un obiect. |
|
|
Forta trunchiului: se refera la gradul în care muschii abdominali si lombari nu cedeaza. |
Rezistenta fizica (40): se refera la gradul în care nu ne pierdem suflul pe parcursul unui efort fizic. |
|
36.
SUPLEŢEA Este aptitudinea de a se apleca,
a se rasuci, sau de a întinde corpul,
EXTENSIEI bratele si / sau picioarele.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Supletea extensiei: presupune gradul extensiei si nu presupune o extensie repetata sau accelerata. |
Supletea dinamica (37): presupune aplecarea într-o maniera repetata si într-un ritm rapid. |
|
37.
SUPLEŢEA Este aptitudinea de a
se apleca, a-si întinde sau a-si rasuci bratul,
DINAMICĂ piciorul, sau corpul într-o maniera rapida si repetata.
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Supletea dinamica: presupune rasuciri rapide si repetate. |
Supletea extensiei (36): nu se refera la rapiditate, ci numai un grad de înclinare sau de extensie în miscari izolate. |
|
|
Supletea dinamica: se refera la gradul în care muschii îsi revin în timpul acestui tip de efort. |
Rezistenta fizica (40): se refera la gradul în care nu ne pierdem suflul în cursul unui efort fizic de durata. |
|
38.
coordonarea miscarilor Este aptitudinea de a coordona
miscarile
în ansamblu bratelor, picioarelor si trunchiului în activitati în care tot corpul este în miscare.
|
CUM DIFERĂ ACEASTĂ APTITUDINE DE ALTE APTITUDINI |
||
|
Coordonarea miscarilor în ansamblu: presupune o coordonare a întregului corp, trunchiului, bratelor si picioarelor. |
Rapiditatea miscarilor membrelor (31): presupune rapiditatea de miscare a unui singur brat sau picior, si nu se refera la coordonare. |
|
|
Coordonarea miscarilor membrelor (23): presupune coordonarea unui singur brat si picior. |
||
39.
ECHILIBRUL Este
aptitudinea de a pastra sau de a recâstiga echilibrul corpului sau de
a
CORPORAL se mentine în picioare în ciuda unei pozitii instabile. Ea nu se refera în nici
un caz la mentinerea obiectelor în echilibru.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
|
Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata. |
40.
REZISTENŢA Este aptitudinea de a se
mentine fizic un oarecare timp fara a-si
FIZICĂ pierde suflul.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Rezistenta fizica: presupune un efort fizic prelungit. |
Forta statica (32) si forta exploziva (33): nu presupune utilizarea fortei fizice mult timp. |
|
|
Rezistenta fizica: se refera la lipsa respiratiei precipitate în timpul efortului. |
Forta dinamica (34) si forta trunchiului (35): presupune ca muschii specifici sa nu oboseasca. |
|
41.
PERCEPŢIA Este
aptitudinea de a face discriminari vizuale la distante mici. Este
DE APROAPE aptitudinea de a sesiza detaliile obiectelor, cifrelor, literelor sau
imaginilor ce se situeaza la câtiva zeci de centimetri de observator.
Detaliile trebuie sa fie vazute clar.
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
|
Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata |
42.
PERCEPŢIA Este
aptitudinea de a face discriminari vizuale la mare distanta.
DE DEPARTE
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
|
Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata |
43.
PERCEPŢIA Este
aptitudinea de a distinge sau a diferentia culorile. Aceasta
CULORILOR capacitate necesita detectarea diferentelor între culori în sens de
puritate (saturatie) si de luminozitate (stralucire).
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
|
Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata |
44.
PERCEPŢIA Este
aptitudinea de a face discriminari vizuale în conditii
NOCTURNĂ luminoase nefavorabile. Ea este legata de functia fiziologica de
adaptare la întuneric, proces prin care organul nostru vizual se adapteaza la o lumina slaba. Este normal ca în perceptia nocturna diferentierea culorilor sa fie atenuata.
|
Cum difera aceasta aptitudine de late aptitudini |
||
|
Perceptia nocturna: presupune perceptia în conditii de luminare ce nu sunt optime. |
Perceptia de aproape (41) si perceptia de departe (42): presupune perceptia în conditii de lumina normala. |
|
|
Perceptia nocturna: presupune perceptia în conditii de luminozitate slaba. |
Perceptia în lumina orbitoare (47): presupune perceptia de lumina vie, sau orbitoare. |
|
45.
PERCEPŢIA Este aptitudinea de a percepe obiectele sau de a detecta
miscarile
PERIFERICĂ din preajma atunci când observatorul are privirea îndreptata
înainte. Perceptia periferica nu este foarte fina si se limiteaza la detectarea miscarilor sau a stimulilor de dimensiune mare.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Perceptia periferica: presupune detectia obiectelor sau a miscarilor. |
Perceptia adâncimii (46): presupune o estimare a distantei sau a dimensiunii. |
|
|
Perceptia de departe (42): presupune perceperea detaliilor obiectelor situate în fata observatorului. |
||
46.
PERCEPŢIA Este aptitudinea de a distinge,
dintre mai multe obiecte, care este
ADÂNCIMII cel mai departat, sau cel mai apropiat de observator. Ea intervine,
de asemenea, în aprecierea distantelor dintre un obiect si observator.
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Perceptia adâncimii: presupune evaluarea distantelor. |
Perceptia de departe (42): presupune vederea obiectelor cu precizie. |
|
47.
PERCEPŢIA ÎN Este aptitudinea de a
percepe obiecte, într-o lumina
LUMINĂ ORBITOARE orbitoare sau în "contre-jur".
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Perceptia în lumina orbitoare: presupune perceptia într-o lumina anormal de puternica. |
Perceptia nocturna (44): presupune perceptia în întuneric. |
|
48.
SENSIBILITATEA Este aptitudinea
de a detecta si a discrimina sunete care pot sa
AUDITIVĂ varieze într-o gama foarte larga de tonuri si / sau intensitati. Se
considera ca aceasta aptitudine poate sa intervina într-o varietate
larga de functii auditive, si ca baza de aptitudini auditive mai specifice, cum ar fi atentia auditiva, localizarea sunetelor si recunoasterea cuvintelor.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
|
Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata |
49.
ATENŢIA Este aptitudinea de a se
concentra asupra unei singure surse de
AUDITIVĂ informare auditiva, în prezenta altor sunete perturbatoare si lipsite
de importanta.
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini | ||||
|
Atentia auditiva: presupune ascultarea în prezenta altor sunete perturbatoare. |
Sensibilitatea auditiva (48): presupune ascultarea unor sunete în absenta sunetelor perturbatoare. |
|
||
50.
LOCALIZAREA Este aptitudinea de a
identifica directia de unde vine un sunet.
SUNETELOR Pentru localizarea sunetelor este necesara integritatea aparatului
auditiv (auzul cu ambele urechi). Localizarea sunetelor se refera la perceperea distantei, a intensitatii si variatiei sunetelor, atunci când miscam capul.
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Localizarea sunetelor: presupune identificarea directiei de unde vine un sunet. |
Sensibilitatea auditiva (48): presupune discriminarea între diverse sunete. |
|
|
Localizarea sunetelor: se refera la o sursa auditiva. |
Atentia auditiva (49): presupune urmarirea unui sunet în prezenta unor surse sonore multiple. |
|
51.
RECUNOAsTEREA Este
aptitudinea de a auzi si întelege vorbirea altcuiva. Aceasta
VORBIRII aptitudine implica o prelucrare cognitiva a informatiilor.
|
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Recunoasterea cuvintelor: se refera numai la sunetele limbajului vorbit în ceea ce priveste tonalitatea, intensitatea si continutul. |
Sensibilitatea auditiva (48): presupune perceptia si identificarea sunetelor în toata gama posibila de tonalitati si intensitati |
|
52.
CLARITATEA Este
aptitudinea de a comunica oral într-o maniera clara si pe
VORbirii întelesul auditoriului. Vizeaza în special formularea de enunturi,
constructia sintactica si buna cunoasterea a regulilor de gramatica si mai putin bogatia vocabularului.
Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini |
||
|
Exprimarea orala (3): presupune claritatea continutului mesajului comunicat. |
||
|
