Izvoarele imagologiei istorice
Izvoarele istorice Izvoarele imagologiei istorice Izvoare scrise cu accesibilitate mai mare privind spatiul romanesc
Izvoarele istorice
Potrivit definitiei, prin izvor istoric se intelege "orice urma care dovedeste existenta omeneasca, oricare ar fi originea si forma in care ne-a parvenit"[1]. O alta definitie desemneaza izvorul istoric ca fiind "orice sursa de cunoastere istorica (directa sau indirecta), adica orice informatie (in sensul teoriei informatiei) despre trecutul social, oriunde s-ar afla, impreuna cu tot ce serveste la transmiterea acestor informatii (canale de informatie)" .
Clasificarea izvoarelor istorice. Pentru clasificarea izvoarelor istorice se utilizeaza doua criterii: criteriul interior si criteriul exterior.
Clasificarea izvoarelor istorice dupa criteriul exterior este prezentata in 535h79f tabloul de mai jos:
|
Nr.crt. |
Criteriul de discriminare |
Tip de izvor |
Subtip de izvor |
Categorii |
Explicatii asupra izvorului |
|
Dupa forma in care ne-au parvenit |
Urme materiale de tot felul, scrise sau nescrise | ||||
|
Productii spirituale transmise oral si consemnate tarziu |
|||||
|
Izvoare transmise prin reprezentari grafice |
Scrise | ||||
|
Transmise in alte reprezentari grafice |
|nsemnari grafice distinctive |
insemne,peceti, marci, blazoane, monede, medalii |
|||
|
Reprezen-tari grafice |
harti, planuri, desene |
||||
|
Izvoare fonografice | |||||
|
Izvoare fotografice si cinematogra-fice |
|||||
|
Creatia artistica |
|||||
|
Dupa locul unde au fost create |
Izvoare interne |
create in limitele geografice si etnice |
|||
|
Izvoare externe | |||||
|
Dupa timpul in care au fost create si in raport cu timpul in care s-a produs evenimentul |
Izvoare de anticipatie |
face previziuni |
|||
|
Izvoare contempo-rane cu evenimentul si in legatura cu el | |||||
|
Izvoare posterioare evenimentului si in legatura cu el |
|||||
|
Dupa geneza lor |
Izvoare directe |
|
provin de la cineva care a cunoscut direct evenimentul, participand sau nu la el |
||
|
Izvoare indirecte |
create pe baza informatiilor primite de la cineva care a cunoscut direct evenimentul |
||||
|
Dupa domeniul de referinta |
tot atatea categorii de izvoare cate domenii de activitate umana exista |
Clasificarea izvoarelor istorice dupa criteriul interior este prezentata in tabloul urmator:
|
Nr.crt. |
Criteriul de discriminare |
Tip de izvor |
|
Natura informatiei |
Izvoare referitoare la evenimente esentiale sau foarte importante |
|
|
Izvoare referitoare la evenimente secundare |
||
|
Valoarea informatiei |
Izvoare de certa valoare |
|
|
Izvoare de valoare indoielnica |
||
|
Falsuri |
|n general, izvoarele istorice ofera informatii despre realitatiile istorice la care acestea se refera. Domeniile asupra carora izvoarele istorice ofera informatii sunt prezentate in tabloul urmator:
|
Nr.crt. |
Domenii ale realitatii istorice |
Tipuri de informatie |
|
Mediul in care se formeaza imaginile |
valorile sociale/morale ale epocii |
|
|
climatul mental |
||
|
modelele unei epoci |
||
|
viata cotidiana |
||
|
Actiunile care creeaza imaginile |
faptele unor personalitati |
|
|
modelele adoptate explicit/implicit de catre acestea |
||
|
reactii ale unor categorii de receptori fata de aceste actiuni |
Toate aceste tipuri de informatie au importanta pentru studierea imaginilor pentru ca izvoarele imagologice nu pot fi valorizate in afara realitatilor istorice. Apare astfel un clivaj intre regimul real al dominatiei otomane in Tarile Romane - asupra caruia vom insista intr-o tema urmatoare - si imaginea turcului transmisa de traditie/istoriografia traditionala. Situatia poate fi explicata ca fiind o consecinta atat a deformarii contemporane a imaginii pentru satisfacerea unor interese politice ( lupta antiotomana), cat si a remanentei imaginii. Aceasta devine mai puternica decat realitatea pentru ca mijloacele/canalele specifice de comunicare prin care ea este difuzata sunt mai accesibile maselor (pictura murala, traditia orala, directorii de constiinta).
|n general, informatiile oferite de izvoare sunt atent studiate, aparand o serie de discipline distincte, precum si "stiinte speciale ale istoriei".
Disciplinele specializate care au un rol insemnat in interpretarea izvoarelor istorice sunt prezentate in tabloul de mai jos:
|
Nr. crt. |
Disciplina specializata |
Domeniul de cercetare |
|
Arheologia |
Descopera, analizeaza si interpreteaza toate resturile materiale lasate/pastrate in sol, in vederea reconstituirii integrale a istoriei umanitatii |
|
|
Mitologia |
studiaza miturile, geneza si explicarea lor |
|
|
Etnografia |
clasifica popoarele/populatiile si urmareste evolutia culturii acestora materiale si spirituale, moravurile si particularitatile felului lor de viata |
|
|
Sociologia si Antropologia |
studiaza societatile si comportamentele umane in corelatie cu conditiile naturale si social-culturale |
Disciplinele desemnate sub numele de "stiinte speciale ale istoriei" care au un rol insemnat in interpretarea izvoarelor istorice sunt prezentate in tabloul de mai jos:
|
Nr. crt. |
Stiinta speciala a istoriei |
Domeniul de cercetare |
Explicatii |
|
Bibliologia |
se ocupa de carte si de munca in biblioteca |
include probleme legate de istoria scrisului, a materialului de scris, a tiparului, ilustrarea cartilor, precum si istoricul bibliotecilor si rolul lor in viata sociala si culturala; |
|
|
Codicologia |
studiaza manuscrisele/cartile manuscrise in sine, nu din perspectiva scrierii/continutului lor |
desprinsa din paleografie |
|
|
Diplomatica |
studiaza documentele propriu-zise |
se ocupa de aparitia, forma si traditia grafica a actelor scrise |
|
|
Epigrafia |
studiaza inscriptiile pe suport dur (piatra, metal, oase, sidef, fildes, lemn, piele, musama, argila, tencuiala, sticla, bijuterii, obiecte diverse, stanci etc.) |
sunt socotite inscriptii tot ceea ce este scris prin procedee ca: sapat, desenat, pictat, incizat, brodat, cusut |
|
|
Heraldica |
studiaza stemele | ||
|
Numismatica |
studiaza monedele | ||
|
Paleografia |
studiaza izvoarele scrise vechi |
informatii despre evolutia grafemelor, a suportului scrisului si a instrumentelor de scris |
|
|
Sigilografia/sfragistica |
studiaza sigiliile |
Izvoarele imagologiei istorice
|n categoria izvoarelor imagologiei istorice intra orice izvor istoric care contine informatii referitoare la mentalitati, reprezentari, simboluri, imagini, intr-un context istoric dat, precum si informatii despre respectivul context istoric.
Imagologia istorica utilizeaza atat izvoare scrise cat si izvoare nescrise, folosindu-se de majoritatea stiintelor speciale ale istoriei, precum si de celelalte discipline specializate prezentate mai sus.
Pentru imagologia istorica esentiala este valorizarea izvoarelor in functie de specificitatile contextului/societatii la care se refera, tinandu-se cont, in primul rand, de gradul de accesibilitate/circulatie a informatiei continute/transmise de izvor. Aceasta dimensiune este relevata de canalul/mijlocul de comunicare utilizat. Astfel, presa ca izvor de imagine nu are aceeasi valoare in societatile premoderne/moderne si in cea contemporana, diferentele fiind generate de o serie de variabile care trebuie analizate cu multa atentie. |ntre acestea se pot aminti gradul de circulatie a presei in societatea respectiva (pana la ce distanta de emitent ajung ziarele), precum si gradul de accesibilitate sociala/intelectuala a ziarului (stiinta de carte, posibilitatile materiale de a intra in posesia ziarului etc.).
Plecand de la acesta asertiune, consideram ca importanta izvoarelor imagologiei istorice difera in functie de epoci/societati. Astfel, pentru epocile arhaica si veche sunt mai importante izvoarele arheologice, in timp ce pentru lumea contemporana au relevanta mai mare izvoarele mediatice (presa scrisa, radio, televiziune) si cinematografice. Exemple elocvente in acest sens sunt imaginea turcului/otomanului in scenele rastignirii prezente in scenele din pictura murala a manastirilor moldovenesti si in filmul "Independenta Romaniei" din 1911. La fel se poate vorbi despre imaginea jandarmului francez in seria cu Louis de Funés in rolul titular, aparuta ca o consecinta a erodarii dramatice a imaginii fortelor de ordine franceze dupa evenimentele din 1968.
|n acest context trebuie subliniat faptul ca, din punct de vedere al eficientei crearii de imagine, mesajele nescrise/vizuale (picturale/iconografice/fotografice si cele cinematografice) au un impact mai mare. Situatia se datoreaza faptului ca acestea sunt mai directe si mai usor de descifrat.
|n cazul izvoarelor imagologiei istorice trebuie facuta deosebirea intre izvoarele neutre/pasive (reflecta actiuni/fapte relevante pentru construirea imaginilor) si izvoarele active (concepute/redactate pentru a induce anumite imagini). Cu precadere in ultimul caz este extrem de importanta identificarea mediului in care respectivul izvor/categorie de izvoare are impact. Astfel, in evul mediu romanesc un proces de deosebita importanta este cel al trecerii de la tara/terra medievalis (formatiune cu atributii exclusiv militare si administrative) la stat incadrat in familia statelor bizantine (Commowealth-ul bizantin), proces derulat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Modul in care izvoarele consemneaza finalitatile procesului este prezentat in tabloul urmator:
|
Modul de consemnare |
Forme specifice |
Semnificatii |
|
|n formularistica si continutul actelor de cancelarie |
Utilizarea formulei "din mila lui Dumnezeu" |
Monarhie de drept divin, autocratica |
|
Utilizarea formulei "domn, singur stapanitor/ singur tiitor" |
||
|
Utilizarea particulei 3T |
||
|
Asocierea semnaturilor componentilor sfatului domnesc |
Faptul certifica existenta unei ierarhii interne |
|
|
|n iconografie |
Reprezentarea lui Mircea cel Batran la Cozia in costum occidental |
Reflex al modelului cavaleresc al voievodului stapanitor de terra medevalis |
|
Existenta, in aceeasi reprezentare a lui Mircea cel Batran a insemnelor bizantine (clavis aurei) |
Integrarea in familia principilor bizantini |
|
|
|n numismatica |
Emisiunile monetare ale lui Vladislav-Vlaicu |
Domnul emite moneda exercitandu-si acest drept regalian |
|
Reprezentarea lui Radu I pe monedele sale imbracat in armura de factura occidentala |
Reflex al aceluiasi model voievodal |
Aceste izvoare au, in epoca, o valoare diferita. Astfel, daca izvorul diplomatic se adreseaza unui public-tinta redus numeric (destinatarii actelor si, in general, stiutorii de carte), reprezentarea iconografica (tabloul votiv sau efigia monetara) se adreseaza tuturor celor care privesc respectivele reprezentari. O situatie similara este intalnita si in lumea occidentala, reprezentarile heraldice avand o indiscutabila valoare comunicationala atat prin simbolistica smalturilor heraldice, a mobilelor care incarca scutul heraldic, precum si prin pozitia acestora in scutul heraldic (piese onorabile sau mai putin onorabile).
Este necesar ca izvorul de imagologie istorica sa fie corect interpretat. |n consecinta, se impune sa se tina cont de o serie de factori care, eludati, induc deformari de interpretare si, implicit, de imagine. Aceasta operatiune poarta numele de critica izvorului si urmareste sa stabileasca cine transmite, ce transmite, cum transmite si cui transmite. Pentru a stabili parametrii mentionati, trebuie sa se tina cont de cateva elemente specifice.
Primul dintre acestea este filtrul personal al autorului izvorului. Aceasta inseamna ca trebuie sa se stabileasca cat de bine informat este acesta, care este pozitia lui fata de informatia furnizata (obiectiv/subiectiv), care este sistemul lui de referinta (mediul de provenienta si mentalitatea corespunzatoare acestuia, orizontul cultural etc.). Al doilea element este informatia furnizata de izvor si tipul acesteia (informatie neutra/pasiva sau informatie directa). De asemenea, trebuie analizate tipul canalului de comunicare (scris, vizual, artistic, oral etc) si factorii perturbatori ai acestuia (deformari intentionate sau accidentale), precum si tinta comunicarii cu sistemul sau specific de referinta.
Se impune a sublinia ca nu se pot creiona imagini doar pe baza unui singur izvor, ci doar prin analizarea tuturor categoriilor de izvoare disponibile. |n caz contrar, se obtin doar fragmente cu relevanta discutabila sau restransa. Un bun exemplu il ofera situatia Egiptului antic (anterior perioadei elenistice), unde scrierile hieroglifica si hieratica nu erau accesibile decat preotilor si marilor scribi, ceilalti stiutori de carte folosind scrierea demotica. |n consecinta, pentru realizarea unei analize de imagine este necesar sa se utilizeze izvoare redactate in toate cele trei tipuri de scriere.
Pentru imagologia istorica este esentiala analiza izvoarelor
contemporane actiunii/evenimentului, pentru ca acestea sunt incadrate in
realitatea istorica studiata, sunt - de regula - mai bine informate si nu
trebuie descifrat decat un singur filtru de epoca. |n cazul izvoarelor
ulterioare, se aplica atat filtrul epocii descrise, cat si filtrul epocii de
redactare sau al mediului de redactare. Pe langa aceasta dificultate trebuie
adaugat faptul ca izvoarele ulterioare pot prezenta deformari intentionate sau
accidentale. Un exemplu elocvent de deformare a realitatii il ofera evolutia
informatiei din presa europeana cu privire la ocuparea orasului
|
Sursa |
Pozitia sursei |
Informatia |
Observatii |
|
Kölnische Zeitung |
Ziar german, pozitie favorabila |
"La vestea caderii Anvers-ului s-au tras clopotele |
informatia initiala; imagine pozitiva, clopotele tragandu-se, evident, de bucurie pentru intrarea armatei germane in oras. |
|
Le Matin |
Ziar francez, pozitie nefavorabila germanilor |
"Potrivit informatiilor din Kölnische Zeitung, preotii din Anvers au fost fortati sa traga clopotele dupa ce orasul a fost ocupat" |
prima deformare a imaginii; transmisa de un ziar nefavorabil germanilor. |
|
Times |
Ziar britanic, pozitie nefavorabila germanilor |
"Potrivit ziarului Le Matin, via Köln, preotii belgieni care au refuzat sa traga clopotele la caderea Anvers-ului au fost demisi din functie" | |
|
Corriere della Sera |
Ziar italian, pozitie nefavorabila germanilor |
"Potrivit ziarului Times, citand informatii din Köln, via Paris, nefericitii preoti care au refuzat sa traga clopotele la caderea Anvers-ului au fost condamnati la munca silnica" | |
|
Le Matin |
Ziar francez, pozitie nefavorabila germanilor |
"Potrivit unei stiri din Corriere della Sera, via Köln si Londra, se confirma ca barbarii cuceritori ai Anvers-ului i-au pedepsit pe nefericitii preoti pentru refuzul lor eroic de a trage clopotele, spanzurandu-i in clopote cu capul in jos, ca batante vii" |
revine asupra propriei informatii, citand, pentru sporirea credibilitatii informatiei, surse straine care amplifica informatia deja difuzata. |
|n mod special, izvoarele utilizate de imagologia istorica trebuie sa fie corelate cu celelalte izvoare despre epoca/societatea/perioada/conjunctura respectiva. Pentru a putea fi interpretata corect, informatia/imaginea descifrata trebuie incadrata in realitatea istorica si in specificitatea acesteia. Astfel, este interesat de analizat mesajul/imaginea indusa in medii diferite, un bun exemplu constituindu-l abordarea operei lui Shakespeare in transpuneri cinematografice diferite, europeana si japoneza. Este vorba de Macbeth/ Tronul insangerat, respectiv de Regele Lear/ Ran. Comparandu-le, se poate constata ca pornind de la acelasi text se ajunge cu mijloace de expresie diferite la acelasi mesaj. Explicatia rezida in faptul ca difera filtrele mentale, desi in ambele cazuri filtrele mentale sunt cele ale secolului al XVI-lea.
Trebuie sa mai aratam ca izvoarele imagologiei istorice au relevanta diferita, in functie de durata istorica. Astfel, conform conceptului braudelian de "timp istoric"[4], pot fi deosebite fenomenele (au o durata de cativa ani), conjuncturile (se intind pe cateva decenii) si durata lunga (secole). Din aceasta perspectiva, se poate afirma ca pentru imagini specifice apar izvoare specifice. Pentru a exemplifica utilizarea izvoarelor imagologice la nivelul fenomenul istoric, se poate cita imaginea armatei germane in presa romaneasca in perioada razboiului anti-sovietic, respectiv in cea a razboiului antihitlerist. La nivelul conjuncturii istorice, un bun exemplu este cel al imaginii liderului comunist, neschimbata, in datele ei esentiale, timp de 50 de ani. Pentru durata lunga, se poate cita imaginea calugarului crestin-ortodox, neschimbata de la inceputurile vietii monastice pana astazi. |n fiecare din cele trei situatii trebuie decelat gradul de relevanta al izvorului. De asemenea, trebuie sa se tina seama ca pentru perioadele conjuncturale si lungi, imaginea se raporteaza la modele, care au un grad mai mare de stabilitate.
|
