Modelul socio-cultural al lui Abraham Moles

Modelul socio-cultural al lui Abraham Moles

Psihosociologul Abraham Moles, pe baza rezultatelor obtinute de teoria informatiei si de cibernetica, realizeaza "o interpretare conceptualizata a comunicarii de masa". (Abraham Moles, Sociodina­mica culturii, Editura stiintifica, 1974) El marturiseste ca în domeniul sociologiei culturii va încerca sa aplice gândirea cibernetica, dez­vol­tând sistematic "metoda analogiilor ca sistem intelectual de domi­nare a realului". În opinia sa, "ciberneticianul, considerat ca pro­du­ca­tor de modele, gaseste mai întâi o imagine si cerceteaza prin ce este fundata aceasta imagine, adica prin ce este ea o reflectare a unei oare 24224j918y care realitati". Autorul propune un model socio-cultural, care prezinta asemanari cu modelul economic al productiei, facând astfel posibila o analiza a culturii prin analogie.

Pe baza cunostintelor oferite de teoria informatiei, el analizeaza modurile de asimilare a mesajului, subliniind originalitatea, cota de varietate, structura receptorilor, modul lor de grupare sociometrica.

Prin teoria circuitelor culturale, Moles încearca sa defineasca trasaturile lor, în functie de tipul mesajelor, în domeniul presei, al literaturii, al cinematografului, picturii, muzicii, stiintei.

Pentru A. Moles, întregul fenomen cultural are un caracter socio­dinamic, constând dintr-un circuit prin canalele mass-media, care au rolul de a sistematiza cultura. Notiunea de cultura este înlocuita cu aceea de "ciclu sociocultural", prin intermediul caruia se poate analiza raportul concret dintre fenomenul global si cultura individuala.

Valorile culturale produse si transmise prin mass-media sunt in­flu­entate de cultura, dar, în acelasi timp, o si influenteaza pe aceasta, în sensul unei dinamici culturale de care vorbea Abraham Moles.

Moles defineste cultura ca "suma a probabilitatilor de asocieri de tot felul care exista între elementele de cunoastere". (Abraham Moles, 1974, p.6) "Cultura, în sensul larg al unui mediu, rezulta din activitatea indivizilor creatori care traiesc în acest mediu, modalitatile de creatie ale acestora fiind conditionate de conceptele, cuvintele si formele pe are le primesc din anturajul lor." (Abraham Moles, 1974, p.98)

Între cultura si mediul care o poarta exista o interactiune permanenta prin intermediul creatorilor care provoaca o evolutie. De aici deriva o sociodinamica a culturii.

Moles distinge între cultura individuala si cultura sociala, între cultura de întindere si cultura de profunzime, între cultura umanista clasica si cultura moderna mozaicata.

"Cultura individuala este ecranul mental de cunostinte pe care individul proiecteza stimulii-mesaje primite din lumea exterioara, pentru a construi perceptii." (A. Moles, 1974, p.97)

Individul este situat într-un anumit mediu social si fizic. De la acest mediu el primeste în fiecare moment mesaje pe care le asimileaza într-o perceptie valorizata pentru a le integra apoi în memoria sa.

"Societatea, în ansamblul social, este în totalitatea sa titularul unei anumite culturi sociale, exprimata printr-o <retea de cunostinte>, care re­zulta din ansamblul materialelor culturale pe care le fabrica." (Idem, p.67)

Întreg ansamblul acestor materiale e numit de Moles "memoria lumii" sau a societatii, materializata în bibliotecile, monumentele, repertoriile si limbajele sale.

Cultura colectiva a unui grup variaza în functie de timp si spatiu.

Cultura individuala este un set particular de esantioane al culturii grupului social caruia îi apartine acest individ.

"Ansamblul atomilor de cultura, propagat într-un ansamblu de canale de difuzare, este receptat de catre un ansamblu de indivizi de diferite niveluri si integrat în memoria lor, dupa degradari selective prin uitare. Reziduul este ceea ce constituie aceasta cultura individuala", afirma Abraham Moles (op.cit., p.98).

Pe baza evenimentelor pe care le valorizeaza în mod diferit prin cultura lor personala, indivizii fabrica alte mesaje al caror ansamblu constituie fluxul mijloacelor de comunicare de masa. Analiza statistica a acestuia reprezinta, pentru Abraham Moles, tabloul socio-cultural.

Moles face distinctia între cultura clasica, de tip umanist, conside­rata ca fiind cultura în profunzime, si cultura mozaic, rezultat al unui conglomerat aleatoriu de elemente disparate, specifica societatii moderne: "De fapt, în epoca noastra de tranzitie, arta nu exista în masa decât prin copie: triumful culturii timpului nostru rezulta din faptul ca Simfonia a V-a se vinde în vitrina negustorului de aspiratoare si ca biografia lui J.J. Rousseau este difuzata în foiletoanele desenate din ultima pagina a ziarelor. Acest triumf este, bineînteles, numai cantitativ si corespunde desigur conceptiei pragmatiste care, în lucrarea de fata, sta la baza ideii de cultura. Oricare ar putea fi valoarea calitativa a mesajelor transmise, traim în epoca unei culturi mozaicate si în perspectiva acesteia se situeaza o sociodinamica a câmpului cultural" (Op.cit., p. 222-223).

Relatia scop-mijloace-efecte este una circulara, ceea ce asigura dinamica comunicarii de masa.

Cu alte cuvinte, exista creatori de mesaje, opera lor circula într-un anumit mediu, într-un microclimat ce reprezinta cadrul cotidian al maselor. Aceste mesaje se reîntorc prin atitudini si comportamente la creatori. Creatorii devin pentru mase un fel de referential.

Ciclul referential stabileste o relatie între producator si consumator. Dinamica socio-culturala poate avea viteze diferite, viteza fiind determina­ta social. Moles contureaza o stiinta multidisciplinara a dezvol­ta­rii cul­tura­le a maselor, propunând reînnoirea valorilor, orientarea dife­rentiata a poli­ticii culturale în functie de genul mesajului si de nivelul cultural al receptorilor.

În aspectele sale socio-dinamice, cultura moderna este cultura de masa, definita ca un "stoc de elemente", "vehiculate prin canale" (presa, radio, televiziune etc.), care "iau forma într-un micromediu creator", se transforma în produse culturale prin canalele mass-media si ajung la un "macromediu consumator", "cadrul vietii cotidiene al maselor sociale". De la acest macromediu primesc impulsuri creatorii, "clasa produca­toa­re spiritual", închizându-se astfel un "ciclu sociocultural".

"Creatorul produce ideile sale noi pornind de la idei deja dobândite care constituie fondul culturii sale personale. Mediul social si intelectual care îl înconjoara este cel care îi furnizeaza cadrul, iar procesul de creatie se reduce la un ciclu închis care trece în principal prin canalele de comunicatie de masa", afirma Moles (op.cit., p.136).

Mass-media au o tabla de valori si obiective diferite de acelea care au servit la formarea tabloului socio-cultural. Într-una din concluziile sale, Abraham Moles precizeaza: "Desigur, presa, radio-ul, discurile de succes, reproducerile de tablouri apartin de drept cadrului socio-cultural, si sunt repertoriate în biblioteci si repertorii, dar de fapt ele apasa cu o greutate zdrobitoare asupra sistemului social în ansamblul lui: ele gu­ver­neaza cultura noastra filtrând-o, ele scot în relief elementele particulare ale existentului cultural spre a le da importanta, ele valorizeaza o idee si devalorizeaza alte, ele polarizeaza complet câmpul cultural. Ceea ce nu trece prin mijloacele de comunicatie de masa nu mai are decât o influenta neglijabila asupra evolutiei societatii." (A. Moles, op.cit., p.132)