Munca de relationist

^{Munca de relationist}

Sarcinile relationistului sunt deci multiple, variate si diversificate. De fapt, nimeni nu este in masura sa faca totul. Mai mult, relationistii nu poseda toti aceleasi calitati si aceleasi talente. Ar fi poate util de precizat diversele roluri pe care le poate juca un reiationist in cariera sa.

^{1. Sarcinile de executie}

Sarcinile de executie i se incredinteaza unui tanar reiationist la inceput de cariera. El poate descoperi astfel toate fatetele acestei meserii complexe si invata totodata elementele de baza ale meseriei. Aceste sarcini trebuie realizate cu rigoare si inteligenta. A rezerva o sala pentru o conferinta de presa, a contacta jurnalistii pentru a sti daca vor fi prezenti, a concepe mape de presa, a se asigura ca toate materialele si echipamentele cerute sunt la locul lor pentru eveniment - toate acestea plaseaza relationistul in focul actiunii.

El invata astfel cum se structureaza fiecare etapa a unei tehnici, cum se elaboreaza contactele cu mass-media si cat de importante sunt elementele de logistica,

O data cu rafinarea acestor sarcini, sunt creati specialistii. Relatio­nistul care se ocupa de relatiile de presa timp de mai multi ani, acela care s-a consacrat audiovizualului sau expozitiilor dobandesc un nivel de cunostinte de neinlocuit in aceste domenii. Relationistul devine astfel un super-specialist, consultat pentru manuirea tuturor dimensiunilor unei tehnici. El stie cand, cum si de ce trebuie utilizata o tehnica anume. Devine deci un partener indispensabil intr-o organizatie.

invatarea sarcinilor de executie poate duce, prin urmare, la super--specializare,' extrem de pretuita si de nelipsit in orice organizatie.

2. Sarcinile ie decizie

Nu tanarul relationist va decide sustinerea unei conferinte de presa, nu el va alege locul, ziua si ora la care aceasta va avea loc. Aceste sarcini de decizie se iau dupa cativa ani de practica de catre relationisti mai experimentati care-si vor consacra mare parte a timpului lor dezvoltarii strategiilor. Vor dobandi un rol de consilier in sanul administratiei.

in micile organisme, se intampla ca tinerii relationisti sa fie pusi sa ia toate deciziile si sa le execute in acelasi timp. Este vorba aici de circumstante unice, in care meseria se invata in ritm accelerat. Avantajul acestei situatii este ca, foarte devreme, relationistului i se cere sa stabileasca strategii in acelasi timp in care executa tehnici. Dezavantajul este ca s-a deprins sa execute activitati complexe la locul de munca, fara ca cineva sa-i fi predat rudimentele meseriei.

^{3. A fi generalist sau specialist}

Relationistii experimentati se impart deci in doua mari categorii: cei care au devenit excelenti in campul privilegiat de expertiza si care sunt intr-un fel specialisti in afara normei; si cei care au ales o cale mai generalista. Aceasta a doua optiune este tot atat de dificila, caci ei trebuie sa posede cunostinte generale in diversele sfere de specializare. Trebuie sa aiba ochiul generalistului, al omni-practicianului care trebuie sa faca legaturi intre diversele sisteme ale corpului pentru a putea pune un diagnostic precis.

Cand un relationist debuteaza in aceasta meserie, primele sale activi­tati pot profila traseul carierei sale viitoare. Daca este chemat sa lucreze in sanul unei mari echipe intr-o mare organizatie, vom avea tendinta sa-i atribuim sarcini precise si specializate. Daca lucreaza intr-o agentie,-va lucra cu cativa clienti si va deveni agentul de legatura dintre nevoile clientilor si resursele specializate ale agentiei. Va fi deci generalist. Si, daca il orientam catre un serviciu specializat, va dobandi o expertiza particulara intr-un domeniu.

Cu trecerea timpului, relationistii invata sa-si cunoasca adevarata forta, sa stie ce apreciaza si ceea ce nu le place sa faca. Pentru unii. a sta inchisi intr-un birou si a scrie de dimineata pana seara e un chin, iar pentru altii, a trebui sa strangi maini toata ziua, a ie zambi unor persoane necunoscute pe care nu ai chef sa le cunosti poate reprezenta de asemenea un calvar.

Sarcinile pe care le poate indeplini

Activitatile ce trebuie realizate de relationist se prezinta de obicei in patra mari faze: cercetarea, conceperea, realizarea si evaluarea.

1. Cercetarea

In faza de cercetare, relationistul trebuie sa caute sa inteleaga miza sau problema, sa posede toate datele, sa faca sondaje, anchete si analize pentru a fi in masura sa aprecieze si sa sfatuiasca organizatia, propunand diverse solutii.

Relationistul trebuie sa-si asume dimensiunea de cercetator si sa posede toate tehnicile de cercetare.

2. Conceperea

Conceperea este faza in cel mai inalt grad strategica. Relationistui va concepe acum strategii de comunicare, va redacta planuri, va pregati bugete. De fapt, el trebuie sa prezinte intr-un document toate demersu­rile ce trebuie realizate pentru a atinge obiectivele fixate.

3. Realizarea

Realizarea este faza productiei propriu-zise. Daca este prevazuta o conferinta de presa, aceasta trebuie pregatita si realizata. Daca un pliant trebuie sa insoteasca campania, in aceasta etapa el va fi realizat, pus in forma, tiparit si difuzat. Daca trebuie organizata o expozitie, relatio­nistul va trebui sa se gandeasca la modul de organizare a spatiului si sa supravegheze derularea activitatii.

4. Evaluarea

Evaluarea este faza finala. Este vorba despre o cercetare asupra efica­citatii activitatilor de comunicare executate. in acelasi timp, ea se apropie de prima faza a urmatoarei campanii, caci rezultatele cercetarii facute aici vor servi ca elemente de baza pentru urmatoarea campanie-

ROLURILE JUCATE

Relationistul este deci obligat sa joace zeci de roluri diferite intr-o campanie. Sau sunt zeci de relationisti care joaca fiecare cate un rol. In afara rolurilor mentionate la punctul 3.2., iata aici cateva sarcini aditio­nale, destinate relationistului:

cercetator;

purtator de cuvant;

producator;

realizator;

atasat de presa/ relatiile cu mass-media;

organizator de evenimente;

gazda;

redactor;

orator;

editor;

responsabil cu expozitiile ;

responsabil cu publicitatea;

responsabil cu comunicarea interna ;
responsabil cu audiovizualul;

responsabil cu informatiile ;

administrator.

Cuvantul-cheie al meseriei de relationist este polivalenta cunostin­telor si a abilitatilor particulare. Exigentele si responsabilitatile ce tin de relatiile publice variaza in functie de natura si complexitatea servi­ciilor, de natura institutiilor si organizatiilor, de polivalenta persoanelor si de personalitatea acestora. O persoana care este intimidata oarecum de noile publicuri va prefera sa redacteze texte sau feedback-uri, sarcini pe care alte persoane le gasesc extrem de plictisitoare, avand nevoie sa intalneasca oameni. Fiecare, in functie de personalitatea sa, isi poate face o schema a sarcinilor pe care crede ca le poate indeplini.