La toate aceste cuceriri ale epocii moderne se adauga înca una: calculatorul. Cu ajutorul lui, informatiile pot fi pastrate si prelucrate în diverse moduri cu o maxima rapiditate. Prin capacitatea sa exceptionala de a memora cantitati imense de date, se modifica profund modalitatea de comunicare, calculatorul capatând un rol fundamental în evolutia societatii în general, a presei, în special. Calculatorul devine nu numai o banca importanta de informatii pentru ziare, ci si un mod modern de editare, prin prelucrarea stirilor, punerea lor în pagina, titrarea lor, realizarea propriu-zisa a ziarelor si revistelor. Calculatorul poseda un mare potential comunicativ, prin introducerea tehnologiei informatice care, în esenta ei, este comunicationala. Procesul informatizarii produce transformari substantiale în sfera comunicarii. Se modifica mediul de comunicare, care devine unul specializat, destinat doar cunoscatorilor, ceea ce provoaca o anumita inegalitate în procesul comunicarii. În acelasi timp, se manifesta tendinta de mondializare a contextului comunicarii, ceea ce înseamna integrarea comunicarii într 17517n1324r -o industrie a comunicarii, adica de asigurare a accesibilitatii ei.
O cercetatoare avizata a acestui domeniu (Maria Cornelia Bârliba, 1987) vede în computer imaginea unui erou mitic al contemporaneitatii, întrebându-se care va fi relatia om-calculator în perspectiva viitorului: "Vom putea gândi calculatorul ca având dreptul sa ocupe un anume loc într-un tablou al elementelor existentei? Va aparea în perspectiva un nou Mendeleev, care sa descopere acest loc destinat calculatorului si generatiilor sale? Vom învata o noua istorie, o istorie comuna, a umanului care se dezvolta paralel sau concordant cu generatiile electronice?"(Maria Cornelia Bârliba, 1987, p. 204). "Va fi computerul eroul comunicarii? Fara genealogie olimpiana, posedând magii contemporane si viitoare, acesta va modifica destinul oamenilor, va participa la aparitia unei noi meniri a omului în Univers? (Maria Cornelia Bârliba, 1987, p. 205), se întreaba autoarea în continuare. Raspunsul este fara echivoc: "Computerul va universaliza nevoia de dialog a fiintei umane într-o forma contemporana, dar, mai ales, în forme ale viitorului comunicational. La fel ca Dialogurile platoniciene, poate nu va formula concluzii si va pastra cu grija frumusetea si bogatia limbii naturale, asa cum opera filosofului antic devenea idealul limbii clasice grecesti. Tehnologia informationala va da fiinta unei noi realitati, existenta artificiala. Prin codurile si limbajele sale, ea va aspira nu numai la siguranta si destinderea sensurilor univoce, ci si la participarea la procesul mai larg al democratizarii vietii sociale"(Maria Cornelia Bârliba, 1987, p. 206).
Daca adaugam la toate acestea tehnologia mai noua a Internetului, cu multiplele sale posibilitati de comunicare, vom întelege încotro se îndreapta, într-adevar, tehnologia viitorului si vom fi de acord, împreuna cu Alvin Toffler, ca "noul sistem mass-media e un accelerator de powershift"(Alvin Toffler, 1995, p.349); (putere în miscare).
Totul este ca între mijloacele moderne de comunicare sa existe o conlucrare complexa, pe diverse planuri.
Daca pâna în prezent, obiectul de studiu al teoriei comunicarii viza în primul rând cartea, ziarele, radioul sau televiziunea, dezvoltarea tehnologica moderna obliga cercetatorii sa se ocupe si de alte modalitati de comunicare, cum ar fi: transmisiunile prin satelit, bancile de date si alte suporturi informationale ca: banda sau discul video, discheta, CD, CD-ROM etc. Publicul însusi, asa cum aminteam cu un alt prilej, s-a diversificat.
Alaturi de marele public, usor manipulabil, au aparut noi categorii ale publicului, un public restrâns, al specialistilor sau al profesionistilor.
Noile tehnologii de informare sunt încorporate în noile sisteme mass-media. Televiziunea prin cablu si cea prin satelit demonstreaza deja modalitatile superioare de utilizare a noii tehnologii, asigurând o mare rapiditate în transmiterea si receptarea stirilor, precum si o calitate deosebita a informatiei. Reporterii ziarelor abonate la aceste sisteme urmaresc stirile transmise de agentiile de stiri pe ecrane video ca si cum ar citi mesajele telex ale diferitelor agentii de stiri.
Unele tehnologii de informare, cum ar fi televiziunea interactiva si videotex-ul, reprezinta un tip revolutionar de tehnologii de comunicare, prin posibilitatea realizarii feed-back-ului, a conexiunii inverse dintre emitator si receptor, ceea ce nu se întâmpla, de obicei, în comunicarea de masa, unde transmisia are un caracter unidirectional, de la emitator la receptor.
Exista, de asemenea, un numar de tehnologii bazate pe telefonie, care au scopul de a usura discutiile de la distanta în acelasi timp cu receptarea imaginii interlocutorilor. Teleconferintele video asigura posibilitatea ca partenerii de dialog sa se vada si sa se auda în acelasi timp.
Videofonul, videotex-ul reprezinta alte modalitati tehnologice moderne, care pot fi utilizate si în noile sisteme mass-media, desi costurile lor sunt foarte mari.
Videotex-ul asigura un flux de informatii în doua sensuri. Utilizatorul cere si obtine informatii dintr-un mediu de servicii informative asigurate de o companie specializata.
Noile tehnologii multimedia transforma modul de comunicare între oameni. Ele simplifica si îmbunatatesc relatia dintre oameni si aparate. Cercetatorii îsi propun sa realizeze miniaturizarea, simplificarea utilizarii si mobilitatea acestor tehnologii.
Multimedia reprezinta totalitatea tehnicilor si produselor care permit utilizarea interactiva a informatiei sub forma de text, imagini (statice sau în miscare) si sunete. Ea s-a nascut în anii 1980 datorita progresului informaticii si al telecomunicatiilor.
Aplicatiile multimedia sunt foarte numeroase si folosite atât de institutii, cât si de persoane particulare.
Tehnologia multimedia permite crearea unor lumi virtuale, adica a unor forme si imagini de sinteza tridimensionale, însotite de sunet. Acest univers conceput în întregime pe calculatoare se numeste "realitate virtuala". Tehnicienii din domeniul multimedia creeaza lumi virtuale în care unul sau mai multi utilizatori pot intra si se pot deplasa. Cu ajutorul programelor care pot crea imagini si sunete, ei deseneaza pe ecranele calculatoarelor imaginile tridimensionale de sinteza ale decorului. Ei populeaza acest univers cu personaje animate si introduc sunete care însotesc diferite actiuni.
Aflam din presa ca au aparut muzeele, parcurile, expozitiile. virtuale. Noile tehnologii vor permite oamenilor sa viziteze orice loc de pe Terra sau chiar din spatiu. Astazi, realitatea virtuala are numeroase aplicatii practice: ea permite recrearea unor universuri cunoscute în folosul celor care nu pot ajunge la ele deoarece se afla prea departe (spatiul extraterestru, fundul marilor etc.) sau sunt periculoase (centrale nucleare, vulcani etc.). Realitatea virtuala este folosita în cadrul armatei (simularea zborurilor pentru antrenarea pilotilor de vânatoare), în domeniul arhitecturii, al automobilismului, al comertului, al cinematografiei etc. Putem face o vizita virtuala într-un apartament fara sa ne deplasam fizic pentru a intra în el.
Pentru a patrunde într-un univers virtual, utilizatorul trebuie sa poarte un echipament specific: o casca prevazuta în fata fiecarui ochi cu mici ecrane cu cristale lichide. Ecranele îi permit sa vada totul în jur, din orice unghi. Castile stereo plasate pe casca difuzeaza sunete care contribuie la senzatia ca patrunde într-o lume reala. Utilizatorul poarta o "manusa cu date" si, uneori, un "combinezon cu date". Aceasta îmbracaminte este prevazuta cu captatori care transmit comenzile calculatorului.
Internetul va schimba radical învatamântul. În mileniul urmator, scolile virtuale vor lua locul scolilor traditionale. Universitatile virtuale ofera deja diplome recunoscute în S.U.A.
Internetul va schimba încetul cu încetul lumea. Pe continentul nord-american, au fost deja înfiintate universitati virtuale si mai mult de 17.000 de programe de învatamânt pot fi urmarite datorita internetului. Concord University, creata de Washington Post, decerneaza o diploma în drept, recunoscuta. Alte institutii de învatamânt superior, cum ar fi celebra Universitate Harvard, utilizeaza retele pentru studentii care nu pot merge la cursuri. Utilizarea calculatorului peste Ocean a atins cote inimaginabile: 85% dintre copiii americani dispun de un calculator si folosesc Internetul pentru a-si face temele pentru scoala. Elevii americani petrec, în medie, o ora pe seara la computer, pentru a-si rezolva problemele pentru scoala.
Calculatoarele si celelalte instrumente multimedia devin tot mai performante si cantitatea de informatie la care avem acces este din ce în ce mai mare. În istoria publicatiilor, se va produce o adevarata revolutie. Cartea electronica va înlocui uriasele biblioteci de hârtie. cartea electronica, e-book, a aparut pe piata. Ca obiect, ea seamana cu cea traditionala. Ca marime sau ca mod de a o tine în mâna. Putem nota orice pe marginile ei albe. În acelasi timp, e-book este echipata cu o memorie capabila sa stocheze o biblioteca întreaga. Are multiple functii de cercetare si de încarcare cu texte direct de pe Internet. Pentru a întoarce pagina cartii electronice, trebuie sa apasam un buton amplasat în partea de jos a "aparatului". Pagina se întoarce chiar mai repede decât în cazul cartii de hârtie obisnuita. Se poate pune un semn la o pagina pentru a reveni si a relua lectura. Într-un viitor nu prea îndepartat, vom putea citi romane pe aparate de marimea actualelor carti de buzunar, ziare pe ecrane mai mari sau chiar pliabile.
Avantajele cartii electronice sunt multiple: posibilitatea cautarii unui cuvânt în tot textul, posibilitatea verificarii unei definitii cu ajutorul unui dictionar integrat, preturi mai scazute etc. În loc sa citim textul, vom putea cere e-book sa-l citeasca ea cu voce tare. Cartile electronice vor fi adevarate opere multimedia, cu sunete si imagini. O carte electronica va fi, de fapt, datorita capacitatii sale de stocare, nu doar o carte pe care o vom purta în buzunar, ci o întreaga biblioteca. Toate bibliotecile traditionale, toate mediatecile (biblioteci multimedia), laboratoarele, scolile, întreprinderile, sistemele de comert de pe întreg globul vor fi în curând conectate între ele. Informatiile vor deveni accesibile tuturor abonatilor. Prin radiotelefon, ca si prin telemobilul care "vede", vom putea comunica cu orice colt al Pamântului.
Însusi sistemul mass-media va fi profund revolutionat. Specialistii americani lucreaza la un prototip al jurnalistului viitorului care va purta cu el un adevarat laborator, ce îi va permite accesul imediat la Internet si transferul de informatii din bazele de date.
Acest echipament va fi dotat cu ochelari speciali cu cristale lichide, cu un microcalculator si un minisatelit, care i-ar putea oferi date suplimentare despre realitatea înconjuratoare.
O camera de luat vederi minuscula ar putea prelucra imaginile în acest laborator - ce poate fi purtat în spate ca un rucsac - si apoi, prin intermediul satelitului, sa le transmita la redactie. Articolele vor putea fi scrise la locul actiunii, pe un calculator si, apoi, trimise instantaneu la ziar, unde nu se vor afla decât câtiva editori care nu vor mai avea decât sarcina de a prelua stirile.
Ramâne ca, în legatura cu toate acestea, viitorul sa decida.
O concluzie ultima, în legatura cu noile sisteme mass-media, acestea si care vor mai aparea, se impune: eficienta acestora asupra opiniilor si comportamentelor receptorilor.
|
