S.N.S.P.A.
FACULTATEA DE COMUNICARE sI RELAŢII PUBLICE
"David Ogilvy"
Patologii si terapii comunicationale
Naniu Radu , An4, Grupa 3, IDD
Mass media astazi în România
Mass-media din România este relativ tânara dar a urmat cu precizie dezvoltarea
tarilor care au o media puternica. Televiziunea a câstigat influenta abia din anul 1995,
pâna la acea data suprematia detinându-o radioul public si presa scrisa în cea mai mare
parte.
În general promotorii presei românesti sunt cei care existau deja pe piata în 1990
si care au creat modele de comportament atât în presa centrala cât si în cea locala.
Totodata, presa formeaza un corp de vectori de opinie, care într-adevar se modifica dupa
vremuri si interese, si care a reusit sa acapareze si sa împarta spatiul public românesc.
Institutul
IREX ("The International and Exchanges Board") din
facut public un raport care investigheaza capacitatea media de a se autosustine.
"Media Sustainability Index 2005" cuprinde o analiza minutioasa a evolutiei înregistrate de massmedia
în tari din Europa si Euro-Asia.
Printre ele se afla si capitolul care face referire la situatia presei din România, odata cu preluarea puterii politice de actualul presedinte.
Studiul se sprijina pe declaratii ale unor reprezentanti semnificativi din peisajul mediatic
românesc: Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent,
Razvan Martin, coordonator de proiecte la Agentia de Monitorizare a Presei, precum si
pe marturii ale jurnalistilor din presa centrala si locala.
Studiul precizeaza ca situatia generala a mass- media romanesti s-a îmbunatatit în
decursul anului 2005, lucru pus pe seama faptului ca noul guvern condus de Domnul
Tariceanu este mai putin orientat pe trasarea unei strategii media decât a fost guvernul
condus de Domnul Nastase, oferindu-i libertate mai mare.
În plus, actualul presedintele al Romaniei, Domnul Traian Basescu s-a declarat un sustinator al libertatii de exprimare, iar acest lucru i-a dat, cu timpul, "privilegiul" de a fi vehement criticat de presa. Problemele
reale ale presei romanesti sunt însa de alta natura, explica Cristian Ghinea, (jurnalist la
publicatia "Dilema Veche" si moderator al raportului): "marii proprietari de media,
profiturile mici, determinate de o piata de publicitate saracacioasa si aparitia publicatiilor
care nu se pot autosustine".
Razvan Martin spune ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta
presa romaneasca este faptul ca oamenii de afaceri si oamenii politici preiau controlul
asupra institutiilor media si folosesc puterea câstigata ca sa obtina beneficii politice sau
materiale, în detrimentul informarii corecte a cetatenilor. "Libertatea presei înseamna, de
fapt, libertatea de miscare a proprietarilor de institutii media, care folosesc puterea pentru
satisfacerea nevoilor personale", a adaugat Martin.
Totodata, codul deontologic ramâne o problema pentru multi jurnalisti din cauza
faptului ca nu este implementat corespunzator. Totusi, studiul apreciaza ca presa
româneasca a facut un pas înainte prin diversificarea surselor de informare la care au
acces cetatenii.
Ca indicatori ai evolutiei presei romanesti în 2005 s-au luat urmatoarele categorii,
însotite de analize minutioase ale cazurilor specifice cu care s-au confruntat jurnalistii:
libertatea de exprimare, exercitarea meseriei de jurnalist în mod profesionist, pluralitatea
surselor de informare, managementul afacerilor si institutiile care sustin dezvoltarea
presei.
Din punct de vedere al profesionalismului în jurnalism, cei intervievati pentru
realizarea acestui studiu au spus ca o mai poate fi înca lucrat la modul de abordare a
informatiilor si de redare a lor, în sensul ca exista subiectivitate în redactarea materialelor
de presa si o oarecare comoditate în cautarea unor surse cât mai diversificate.
Cu toate acestea, în general, materialele sunt bine documentate si scrise neutru.
S-a constatat un interes mai crescut pentru anchete. Presa româneasca s-a
dezvoltat si în ceea ce priveste numarul de cotidiene, care numai în Bucuresti sunt mai
mult de cinsprezece. Totodata, au aparut canale TV specializate pe stiri si divertisment,
care segmenteaza si mai mult piata, dar creeaza publicul amator de programe de nisa. Din
2000 pâna în 2004, televiziunea si radioul public nu au oferit surse diversificate de
informare, fiind manipulate de fostul guvern.
Jurnalismul este mai întâi de toate o afacere,
iar presa româneasca se confrunta cu probleme în ceea ce
priveste distributia presei centrale în
O mare parte din venituri în presa vin din publicitate, însa trendul este în
descrestere din cauza impunerii tot mai pregnante a internetului pe piata.
Institutiile media sunt sustinute de organizatii sau ONG-uri în vederea garantarii
dreptului de libera exprimare si de protejare a drepturilor jurnalistilor. Printre acestea se
numara Centrul pentru Jurnalism Independent, Agentia de Monitorizare a Presei,
Comitetul Roman de la Helsinki si Asociatia Pro Democratia.
De cinci ani presa româneasca nu a reusit înca sa se autosustina, ceea ce ne
plaseaza cu mult sub nivelul asteptarilor.
Indexul
analizeaza si situatia din alte tari din Europa, precum
Ucraina, unde "revolutia portocalie" nu a dus la o schimbare radicala a situatiei din mass
media, dar lucrurile încep sa se orienteze într-o directie pozitiva.
Presa româna fata de violentele musulmane
Scurt istoric:
30 septembrie 2005: Ziarul danez publica 12 caricaturi cu Mohammed, ca
reactie la numarul mare de autori care spuneau ca se autocenzureaza de
teama islamistilor;
20 octombrie 2005: ambasadorii a 11 tari musulmane se plâng premierului
danez;
Decembrie 2005: o delegatie de imami din Danemarca porneste într-un
turneu prin tarile arabe, pentru a denunta cazul;
10 ian. 2006: premierul danez se declara "uimit" ca unii cetateni danezi de
religie musulmana duc o campanie de denigrare a statului danez în tari
islamice;
10 ianuarie: caricaturile sunt republicate în presa norvegiana;
30 ianuarie: sediul UE din
31 ianuarie: ziarul danez cere scuze;
1 februarie: Presa din Franta,
caricaturile;
4 februarie: ambasadele Danemarcei si Norvegiei sunt atacate la Damasc.
Varietatea formelor si metodelor utilizate în organizarea si desfasurarea actiunilor
psihologice corespunde complexitatii obiectivelor vizate de initiatorii acestora.
Putem clasifica formele si metodele de influentare în:
Forme si metode de influentare folosite atât în timp de pace, cât si de razboi;
Forme si metode de influentare psihologica în câmpul tactic;
Forme si metode de influentare psihologica în timp de pace;
Confruntarea imaginilor, agresarea simbolurilor, miturilor, stereo tipurilor si
metaforelor, a matricelor simbolice a unor
grupuri dintr-o
national devine metoda principala folosita în cadrul influentarii atât pe timp de pace, cât si de
razboi.
Astazi putem asista mai mult sau mai putin protejati la actiunile coordonate ale unei oligarhii
mediatice ce detine puterea comunicativa si care, si care la rândul ei se converteste în putere
politica prin raza sa enorma, de influenta.
Recentele caricaturi publicate în media au dat nastere unor mari miscari de strada.
Sloganuri precum: "Europa este un cancer, islamul e solutia" au fost strigate pe parcursul
manifestatiilor care au avut loc la Londra, în semn de protest fata de publicarea deja
celebrelor caricaturi. Manifestatiile, desfasurate în fata misiunilor diplomatice ale tarilor
scandinave si Frantei, au adunat între 700 - 1000 de persoane, conform presei britanice
The Times, Daily Telegraph
Se poate observa cum reprezentantii "tolerantei si iubitoarei de pace religii islamice" utilizeaza din plin termeni precum "ucide", "macelareste", "anihileaza", extermina, decapiteaza. Personajul care tine în mâna o pancarta cu "Freedom go to hell" se bucura din plin exact de aceasta libertate pe care o nesocoteste.
România are trupe în Irak si în Afganistan, si aparitia acestor desene în presa româna
ar oferi un pretext suplimentar actiunilor agresive, scrie Cotidianul. "Razboiul lumilor"
face victime: raniti si
ambasade incendiate la Damasc si
Islamica" a cerut mujahedinilor "sa taie danezii în tot atâtea bucati câte numere au avut
ziarele care au publicat caricaturile", scrie Gândul. Capitale occidentale condamna
violentele inescuzabile, scrie Adevarul.
Tot din presa am aflat ca presedintele Traian Basescu l-a sunat pe Cristian Tudor
Popescu si i-a solicitat ca, în calitatea sa de presedinte al Clubului Român de Presa, sa
faca demersuri pentru a stopa publicarea în diferite medii de informare a respectivelor
caricaturi.
|
