RETORICĂ sI TEORIA ARGUMENTĂRII
· 21121m1221v ; Aristotel a fost cel care a sistematizat regulile empirice ale retoricii. A trait īntre anii 384-322 B.C. si mai era numit si Stagiritul, de la Stagira localitatea unde s-a nascut.
· 21121m1221v ; Poetica lui Aristotel este numita cea de-a doua retorica.
· 21121m1221v ; Īn epoca clasica a antichitatii apare constiinta retorica.
· 21121m1221v ; Pirmii care redacteaza pledoarii sunt oratorii, celebru fiind Corax din Siracusa urmat de Tizias care este autorul celui mai mare manual de retorica, profesor al lui Gorgias, Lisias si Isocrate (īntemeietorii scolii de retorica).
· 21121m1221v ; Retorica - arta de a vorbi bine, de obicei īn public, cu scopul de a-l convinge pe receptorul discursului (Aristotel).
· 21121m1221v ;
Romanii preiau mostenirea greaca prin doi mari
oratori:
Cele trei dimensiuni ale retoricii:
1. 21121m1221v ; Punerea la punct a unui plan al discursului
2. 21121m1221v ; Originea juridico-politica a artei
3. 21121m1221v ; Orientarea sa generica si pragmatica
Discursul trebuie adaptat timpului, locului si publicului caruia īi este adresat. Filosofia a reprosat retoricii ca:
1) 21121m1221v ; Retorica se pronunta asupra opiniei si nu asupra a ceea ce este de fapt. Sursa retoricii se afla īntr-o īntr-o sursa a cunoasterii bazata pe verosimil, plauzibil si probabil si nu pe adevar si pe certitudine logica.
2) 21121m1221v ; Retorica este arta de a face sa triumfe cauza pe care o apara retorului fiindu-i indiferent adevarul.
3) 21121m1221v ; Retorica este o demagogie pentru ca ea cauta sa provoace aderarea la anumite opinii cu ajutorul emotiilor. Retorica produce o convingere ce tine de credinta si nu de convingerea proprie cunoasterii. Oratorul nu ne arata cu adevarat ceea ce este pe drept, ci ceea ce pare asa īn ochii multimii care trebuie sa judece.
· 21121m1221v ; 21121m1221v ; S-au accentuat trasaturile ornante ale retoricii si a evoluat la arta ornarii discursului. Aceasta tendinta a culminat īn secolele XVIII - XIX s-au atribuit retoricii ca obiect de studiu figurile de stil.
· 21121m1221v ; 21121m1221v ; La īnceputul secolului XX retorica a murit avīnd parte de blamuri si apoi a renascut īn anii '60-'70.
· 21121m1221v ; 21121m1221v ; Aristotel distinge trei tipuri de discurs, fiecare caracterizat printr-un subiect (SB), scop (SC), criteriu (C), timp (T), argumentatii (A).
1) 21121m1221v ; Genul deliberativ
SB: discutii politice
SC: informarea
C: criteriul utilitatii īn raport cu cetatea
T: viitor
A: exemplul
2) 21121m1221v ; Genul judiciar
SB: discursuri juridice
SC: acuzarea sau apararea
C: cel al dreptatii
T: trecut
A: entimema (tip de rationament care se mai cheama si silogism incomplet)
3) 21121m1221v ; Genul epidictic
SB: elogiul sau blamul
SC: elogiul sau blamul
C: frumosul sau urītul
T: trecut
A: exemplul
|
