SĂ COMUNICI CU TINE ĪNSUŢI
Cel mai simplu nivel de comunicare, cel mai la īndemāna oricui, este atunci cānd nu este implicat altcineva cu care "sa comunici". Īndeobste, se considera ca este folosita comunicarea pentru a se transmite informatii - experiente, impresii, stiri etc. - prin care acela care le primeste ajunge sa cunoasca un nou aspect al realitatii. Sintetizānd, comunicarea apare ca un instrument de cunoastere.
Putem sa īnvatam, deci, din ceea ce aflam prin orice forma de comunicare, din orice lucru pe care īl percepem prin simturi si prin orice alte posibilitati de receptare a informatiei, de care dispunem. Educatia societatii actuale ne-a orientat foarte mult spre exterior, spr 626x237g e a percepe informatii din lumea īnconjuratoare, de la lucrurile din jur si de la semenii nostri. Prin prisma acestei educatii, ceea ce este īn jurul nostru pare sa aiba cea mai mare pondere īn cunoasterea pe care o dobāndim īn viata, si de aceea multi oameni, dupa o anumita vārsta, pot ajunge sa aiba senzatia unei mari neīmpliniri a vietii lor, a unui mare gol īn cunoasterea lor: chiar daca au ajuns sa studieze mult si sa traiasca multe experiente care le-au dat o masiva cunoastere despre lumea din jurul lor, ei pot descoperi ca nu se cunosc deloc pe sine.
Pe poarta Oracolului de la Delphi scria, din antichitate, "Cunoaste-te pe tine īnsuti!", si aceasta era si este una dintre cheile īntelepciunii. Acea acaparare a atentiei noastre de catre lumea exterioara a ajuns sa ne faca, īn epoca de azi, sa uitam ca propria noastra fiinta reprezinta un obiect de studiu mereu la īndemāna, mereu aproape. Oare cum de s-a putut produce aceasta uitare progresiva a faptului ca suntem, noi īnsine, prima fereastra deschisa catre cunoasterea oricarei realitati? Se pare ca ne-am lasat pacaliti de jocul exteriorului, al lucrurilor aparente, schimbatoare, al iluziei - acea Maya a orientalilor - si uitāndu-ne prea mult la ele, am uitat de noi īnsine.
Astfel, īn urma educatiei primite si prin imitarea stilului de viata al celor dinaintea noastra, am ajuns sa īnvatam mai mult din surse exterioare, din ceea ce se spune, se īntāmpla, se vede si se aude īn jurul nostru. stim o multime de lucruri despre natura, despre politica, despre economie, despre arta - tot ce s-a spus - si cu toate acestea abia daca stim cine suntem si ce avem de facut ca sa fim fericiti... Sa īnsemne asta cunoastere, sa īnsemne asta civilizatie?
Este timpul sa ne īntoarcem spre noi īnsine, sa ne cunoastem pe noi īnsine. Psihologia, o stiinta care s-a dezvoltat cu adevarat abia de vreun secol, īncearca sa faca pasi īn directia cunoasterii psihicului uman, a vietii interioare a fiintei umane, dar atāta vreme cāt psihologii nu se cunosc nici ei pe ei īnsisi, cum ar putea sa cunoasca altceva decāt manifestarile exterioare ale omului? Fiecare poate si trebuie sa devina propriul sau psiholog, sa se cunoasca pe sine si sa astfel sa poata limpezi fereastra prin care priveste lumea, ca sa vada cāt mai clar. Iar pentru asta, este suficient sa fii atent la ceea ce īti transmiti tu īnsuti, la ceea ce īti comunica permanent propriul tau suflet, prin comportamentul, obisnuintele si reactiile tale de fiecare clipa.
Priveste-te īn oglinda. Sau poti sa te vezi īntāmplator īntr-o oglinda, si sa te observi facānd anumite gesturi de rutina. Ce īti spune despre tine ceea ce vezi? Dar nu te privi cu ochii altuia, gāndindu-te la cum le-ar place colegilor noua ta coafura, sau la ce vor zice ceilalti despre cum dansezi. Priveste-te cu ochii tai, īti place cum arata omul din oglinda? Are o figura plina de viata, de bucurie, de lumina, sau are o figura trista, īngrijorata, īntunecata? Sau: īti place cum se misca? Este atent, sigur, calm, relaxat īn gesturi, sau este repezit, imprudent, temator? Esti multumit cu ceea ce vezi la tine? Daca da, atunci e bine. Daca nu, atunci este timpul sa te īntrebi unde ai gresit, si ce poti face ca sa poti sa-ti spui, atunci cānd te privesti īn oglinda: "Minunat!"
Cānd vorbesti, asculta-te ce spui. Nu vorbesti doar pentru ceilalti, ci vorbesti īn primul rānd pentru tine, cu tine īnsuti. Ceilalti s-ar putea sa nu te auda, dar tu īn mod cert te auzi cānd spui ceva, īntotdeauna. Nu vorbi īn van, deschide-ti urechea spre propriile tale cuvinte: sunt ele chiar ceea ce vrea inima ta sa afirme? Sau sunt doar repetari ale unor cuvinte auzite de la altii, pe care le pasezi mecanic mai departe? Sunt cuvintele tale aducatoare de bucurie, de pace, de echilibru, de rezolvari la situatiile curente? Sau exprima doar supararea, neputinta, slabiciunea, rautatea, adica nu ajuta nimanui sau chiar ranesc? Esti multumit cu ceea ce te auzi vorbind? Daca da, este bine. Daca nu, atunci este timpul sa te īntrebi ce vrei sa le spui celorlalti, de fapt, ce adevar vrea inima ta sa exprime prin cuvintele tale, si cum sa faci ca sa exprimi mereu acel adevar, cāt mai limpede, astfel īncāt sa ajungi ca, ori de cāte ori vorbesti, sa te bucuri si tu īnsuti, si toti cei care te aud, de puterea cuvāntului tau, rostit din inima.
Observa-te cum reactionezi. Cānd ti se īntāmpla ceva, indiferent ca e un lucru marunt, cotidian, sau ceva neasteptat, poate chiar socant, poti observa cum te comporti īn situatia respectiva. Unii oameni au reactii mecanice, automatisme imprimate prin exersari frenetice, astfel īncāt ajung sa reactioneze mereu la fel, fara sa mai gāndeasca, fara sa mai stie de ce reactioneaza asa. Esti cumva unul dintre ei? Te observi reactionānd impulsiv sau instinctiv, din obisnuinta sau la īntāmplare? Poti sa-ti explici de ce te comporti īntr-un anumit fel la un moment dat? Sau te multumesti sa-ti spui ca asa esti tu si n-ai cum sa te schimbi? Īti ajuta cu adevarat comportamentul tau actual? Īti da mai multa liniste, rezolva situatiile respective? Esti multumit cu ceea ce observi īn stilul tau de a aborda situatiile curente? Daca da, atunci e bine. Daca nu, īnseamna ca trebuie sa iei masuri cu tine īnsuti, sa cauti sa īntelegi ce anume te face sa te comporti īntr-un fel care nu-ti place nici tie, si sa adopti atitudini noi, care sa te ajute sa te exprimi si īn comportamentul cotidian asa cum simti ca esti tu cu adevarat.
Dupa cum se vede, ai multe de īnvatat din ceea ce īti comunica propria ta fiinta, si n-am amintit aici decāt acele aspecte pe care le poate sesiza oricine din jur, doar tu īnsuti se pare ca le observi cel mai rar... Dar īn tine īnsuti exista o adevarata comoara a cunoasterii, merita sa o pui īn valoare. Efortul este minim, nu necesita investitii, dar cāstigul este enorm, caci din aceasta autocunoastere vei ajunge sa-i cunosti mult mai bine si pe ceilalti, si tot ce este īn jurul tau.
Vei descoperi ca exista multe moduri de a te prezenta īn fata lumii, de a vorbi, de a te misca, de a fi tu īnsuti. Nu trebuie sa fii altcineva, nu trebuie sa arati ca toata lumea, nu trebuie sa vorbesti numai ce-i place lumii sa auda si nici sa te porti "cum da bine" īn ochii altora, ci descopera, prin aceasta autocunoastere, cine esti tu cu adevarat si cum te poti exprima īn modul cel mai sincer, cel mai autentic, cel mai liber, īn asa fel īncāt sa poti trai permanent o viata plina de bucurie, de īmplinire, de pace si iubire!
|
