TESTE FILOSOFIA COMUNICARII

TESTE FILOSOFIA COMUNICARII

1. Pentru ca simbolul sa fie un instrument de comunicare eficient

este esential ca el sa transmita in mare acelasi lucru persoanelor implicate

2. Vazut ca "depozit" de semnificatie, simbolul ne ajuta sa facem fata problemelor comunicarii in timp,

sprijinind rememorarea

preintampinand intrucatva reformularea ideilor

3. Codurile sunt seturi de reguli ce guverneaza transmiterea si circulatia mesajelor,

fiind asemanatoare gramaticii unei anumite limbi, prin care cuvintele sunt organizate in formulari inteligibile

4. Activitatea semiotica (circulatia mesajelor prin 232d36c intermediul semnelor, conforma codurilor culturale)

este intr-o permanenta negociere a identitatii

5. Pentru Frege, fiintele umane au acces la ganduri numai daca acestea sunt exprimate

in limbaj

in simbolism

6. Frege intelege sensul ca fiind transparent

daca cineva care sesizeaza sensurile a doua expresii oarecare isi da seama daca in cele doua cazuri e vorba sau nu de acelasi sens

7. Sistemul lingvistic este

instrument al intrebuintarii limbii

produs al intrebuintarii limbii

8. Auditorii secundare sau grupuri de referinta (de obicei internalizate si imaginare)

constituie tinte importante ale comunicarii

pot juca un rol decisiv in fluxul comunicational

9. Hermeneutica trebuie

sa identifice un punct nodal intre explicatie si intelegere

sa investigheze in interiorul textului dinamica interna ce guverneaza structurarea scrierii

sa vada capacitatea scrierii de a se proiecta in afara ei insasi si de a cuprinde o lume care este obiectul textului

10. Tehnicile de comunicare au un rol relevant

in extinderea capacitatilor senzoriale ale indivizilor

11. Procesul comunicarii este

un mijloc voluntar prin care se stabilesc relatii sociale

un mijloc intentional prin care se stabilesc relatii sociale

12. Schimbarile in sistemul de comunicare

au efecte asupra continuturilor transmise

13. Este necesar sa analizam rezultatul modificarilor introduse de tehnica scrisului in realitatile culturale

in planul productiei

in planul difuzarii

14. Scriitura a transformat activitatea intelectuala a societatilor si a modificat natura comunicarii

prin extinderea acesteia dincolo de contactul personal

15. Toate tehnologiile comune trec printr-o metamorfoza comuna ce poate fi evaluata adecvat numai analizata

b. ca subiect de sine statator

16. Informatia se refera la prezenta unuia dintr-o multime de stimuli diferentiabili, un stimul reprezentand

influenta care este simbolic si arbitrar asociata cu un obiect

17. Pozitia publicului ca marfa

diminueaza diversitatea de ansamblu a programelor

asigura confirmarea moravurilor si opiniilor consacrate

18. Viitorul va decide daca internetul va constitui

un utopism inadecvat

o evaluare realista a potentialului eliberator al unei tehnologii dificil de reglementat si controlat

19. Modelul comunicarii de masa adoptat de Elliott cuprinde trei sisteme separate:

societatea ca sursa; comunicatorii de masa; societatea ca audienta

20. Limba este mediul universal in interiorul caruia se implineste

intelegerea

21. Un text este un fenomen lingvistic ce aserteaza ceva

daca are pretentia de a rosti adevarul despre lucrul respectiv

22. Realitatea poate fi vazuta

drept consecinta unui mod particular de a articula ceea ce se intampla

23. Comunicarea in masa include institutiile si sistemele prin care unele grupuri sociale specializate intrebuinteaza mijloace tehnice pentru a raspandi un mesaj

simbolic intr-o audienta larga, eterogena si extrem de dispersata

24. Comunicarea organizationala este un proces ce presupune

crearea si schimbul de mesaje in cadrul unui sistem relational de interdependente

25. Adevarul unei propozitii instantiate depinde de

conventii lingvistice

context referential

conditii mentinute relevante pentru adevar

26. Un enunt necesarmente adevarat este unul

adevarat in toate lumile posibile

27. O propozitie este analitica ddaca se reduce

la un adevar logic asupra substituirii exprimarilor sinonime

28. Potrivit principiului confirmationist

un enunt q are inteles factual deplin ddaca fie q este un enunt de observatie, fie exista enunturi de observatie care, daca sunt adevarate, confirma sau nu pe q

29. Enuntul de observatie este o judecata

ce reda o stare de lucruri logic posibila de observat

30. Un enunt ce are inteles factual deplin

descrie o stare de lucruri logic posibila care ar putea, sau nu, reflecta lumea

31. Exista doua modele fundamentale ale explicatiei:

explicatia neinsufletita (caracteristica stiintelor fizice si unei bune parti din explicatia vietii obisnuite) si explicatia personala (caracteristica istoriei si psihologiei, si totodata multor alte explicatii privitoare la viata obisnuita)

32. Daca o propozitie instantiata exprima o judecata necesara depinde

doar de conventiile lingvistice, intrucat acestea singure determina care judecata e rostita

33. Daca o propozitie instantiata exprima un enunt necesar

depinde de conventiile lingvistice

depinde de contextul referential

34. O propozitie este sintetica ddaca

nici ea, nici negatia sa nu implica o propozitie autocontradictorie

35. Doua propozitii exprima acelasi enunt ddaca

ele atribuie aceeasi proprietate acelorasi indivizi in acelasi loc si moment, indiferent de modul in care sunt selectati indivizii, locurile si momentele

36. Judecatile sunt exprimari

ce implica intelesuri si care asteapta sa fie stabilite cuiva, unde si cand, inainte sa poata fi determinat adevarul lor

37. Enunturile sunt exprimari

ce implica intelesuri deja stabilite

38. Realismul sustine ca lumea este

structurata obiectiv la toate nivelurile

39. Wittgenstein priveste tipurile de senzatie ca desemnabile public

daca ele trebuie sa aiba ceva extern in comun in virtutea caruia pot fi grupate laolalta sub un termen al senzatiei generice

40. Cerinta de monitorizare a adevarului constringe

cunoasterea adeverita a obiectelor considerate a fi reale

41. Observatia ca proces epistemic

ne permite sa negam ca ceea ce vedem ("psihologic") este ceea ce am vazut realmente

42. O propozitie este necesara de dicto

daca nu contine exprimari referentiale

daca e adevarata in toate lumile posibile

43. O propozitie este necesara de re

daca ea contine exprimari referentiale

daca e adevarata in toate lumile posibile

44. Conceptia analizei ca descompunere a fost o caracteristica a

empirismului englez

45. Conceptia decompozitionala a analizei conceptuale a atins punctul sau maxim in opera lui

Kant

46. Activitatile membrilor unei comunitati lingvistice constituie

practicile sau formele de viata ce fundeaza conventiile prin care ostensiunea poate fi utilizata pentru a numi si comunica altora numirea individualilor

47. Azzouni sugereaza

sa analizam observatia in aspectele sale semnificative epistemic

sa aratam cum aspectele semnificative epistemic ale observatiei satisfac cerinta de monitorizare a adevarului

sa aratam ca aspectele semnificative epistemic apar in alte moduri non-observationale in care accesam obiecte

48. Observarea de catre noi a lucrurilor are, in general, urmatoarele proprietati:

ceea ce este observat e extrem de independent de ceea ce observatorii se asteapta sa vada; exista moduri autonome de ajustare si rafinare a observatiilor

ceea ce este observat poate fi monitorizat (fie in sensul detectarii modului in care lucrurile observate actioneaza in timp, fie in sensul ca timpul poate fi considerat ca explorand diferite aspecte ale lor); anumite proprietati ale obiectului observat pot fi folosite pentru a explica de ce, si in ce privinte, lucrurile observate pot fi urmarite

49. Analiza ca reformulare

tinde sa evite problemele generate de forma gramaticala gresita de suprafata

50. O judecata este alcatuita

din ceea ce analiza produce ca elementele sale constituente

51. Dupa Moore, judecatile sunt compuse din

concepte

52. Experientele trebuie intelese

prin elucidarea relatiilor structurale implicate

53. Cassirer arata ca sensul tuturor judecatilor obiective

se reduce la o relatie originara finala

54. Unitatile fundamentale ale experientei sunt

aceste experiente in sine, luate ca totalitati indivizibile

55. Analiza logica a unei exprimari specifice consta

din organizarea unui sistem lingvistic

din plasarea acestei exprimari in sistemul lingvistic

56. Pentru Kant, explicatia inseamna

desfacerea unui concept complex in conceptele sale constitutive

57. Pentru Carnap, precizificarea implica

inlocuirea conceptelor noastre obisnuite vagi cu cele definite stiintific

58. Argumentul wittgensteinian al limbajului privat este orientat impotriva posibilitatii termenilor

ce dau impresia ca numesc senzatii private ca particulari

59. Jocul de limbaj de numire a particularilor din explicatia wittgensteiniana a regulilor gramaticii sale filosofice

necesita criterii de corectitudine pentru reidentificarea si atribuirea aceluiasi nume pentru aceeasi entitate in situatii multiple

60. Natura speciala a senzatiei private implica faptul ca nu pot exista criterii de corectitudine pentru distingerea momentelor

cand regula de a folosi intotdeauna acelasi nume pentru acelasi particular este realmente urmata in cazul particularilor senzatiei private

cand subiectul doar crede ca regula este urmata

61. Orice dovada mentala sau interna ar putea fi oferita pentru a confirma sau nu urmarea corecta a regulii

va apartine cercului autoinclus al gandurilor subiectului

62. Teza lui Quine asupra "indeterminarii traducerii" vizeaza

"traducerea radicala" (traducerea in limba vorbitorului a unei limbi necunoscute pana in prezent, nerelationata la aceasta prin similitudinea dintre cuvintele inrudite sau dintre formele propozitionale)

63. Quine sugereaza ca un vorbitor poate construi sisteme rivale de ipoteze despre propozitii ale propriei sale limbi

ca si cum ar fi rostite de un compatriot

64. Cunoasterea explicatiei unui eveniment

ne ofera intotdeauna o capacitate de a prezice cu indreptatire evenimente suplimentare

65. Care proprietati sunt observabile depinde de

cine va intreprinde observatia

instrumentarul folosit

66. Pentru orice comunitate ce are stabilita o intrebuintare a limbii in care cuvintelor li se confera un sens, acel sens poate fi relationat

de un mijloc de a-l observa

de un proces ce implica toate mijloacele de observatie

67. Am putea fi informati din cea mai credibila sursa ca o anumita judecata de identitate exprimata printr-o anumita propozitie este adevarata

fara sa avem cea mai vaga idee ce enunt a exprimat acea propozitie

68. Dummett caracterizeaza o teorie a intelesului ca o reprezentare

teoretica a abilitatii practice de a sti cum sa vorbesti limbajul

69. Teoria semantica a lui Frege poate fi numita extensionala

in virtutea conservarii de catre ea a principiului ca numai referinta pe care, in acel context, o au partile referentiale ale unei propozitii da nastere referintei propozitiei ca intreg

70. Presupunerea unei schimbari neobservate in senzatiile noastre este o tehnica

pentru a scapa de partile redundante ale unei explicatii

71. Pentru a oferi unei persoane cunoasterea a tot ceea ce s-a petrecut,

va fi suficient sa prezentam oricare dintre multele submultimi distincte ale tuturor evenimentelor

72. Relatiile cauzale sau relatiile de continuitate spatio-temporala

leaga substantele intr-o perioada de timp

73. Proprietatile mentale includ

proprietati constiente

proprietati mentale continue

74. Quine considera afirmatiile despre observabili

ca fiind mai apropiate de informatii decat afirmatiile despre teoretici

75. Logica gandirii trebuie sa fie aceeasi pentru orice discurs,

indiferent de intentia sa de a comunica ceea ce se intampla a fi adevarat sau fals

76. Cu cat avem mai multe informatii, si cu cat mai probabil o ipoteza ofera aparitia lor,

cu atat mai probabil este adevarata ipoteza

77. Cu cat formulam mai multe afirmatii in sprijinul unei ipoteze,

cu atat este mai mare probabilitatea ca afirmatiile noastre sa contina elemente false

78. Daca o teorie este superioara alteia in producerea informatiilor la un nivel inalt de probabilitate inductiva sau in producerea mai multor informatii cu acelasi grad de probabilitate atunci

este mai probabil ca ea sa fie adevarata

79. Pentru a compara teorii este necesar sa comparam

cele mai simple formulari ale lor

80. Teza indeterminarii referentiale arata ca nu exista un fapt al chestiunii ce priveste la ce se refera

toti termenii nostri

majoritatea termenilor nostri

81. Predispozitiile noastre pentru comportament deschis

subdetermina radical referentii termenilor nostri

82. Fiecare trasatura distincta a lumii numita prin designatori informativi care nu sunt echivalenti logic

trebuie sa conteze ca proprietate distincta

83. Proprietatea designata informativ prin "a avea o durere" este

chiar o asemenea proprietate mentala

84. Pentru a fi identice doua proprietati trebuie sa aiba designatori informativi

echivalenti logic

85. Afirmatiile noastre despre lucrurile pe care le consideram a fi reale sunt  

robuste cata vreme nu putem spune ce le caracterizeaza

86. In privinta realului, proprietatile lucrurilor in sine dicteaza

ce este adevarat sau fals in legatura cu ele

87. Procesele epistemice care fundamenteza adevarurile la care ne angajam

trebuie sa fie sensibile la obiectele despre care fundamentam aceste adevaruri

88. Fara principiul simplitatii ar exista intotdeauna

nenumarate teorii ce solicita o probabilitate egala asupra informatiilor

89. Ceea ce posibilizeaza fictiunea este un set de conventii extralingvistice, nonsemantice

care fractureaza conexiunea dintre cuvinte si lume stabilita prin regulile verticale

90. Cunoasterea ce reprezinta surprinderea semnificatiei unui enunt

trebuie sa aiba proprietatea de a fi aratata prin practica lingvistica actuala

91. Nimic nu poate fi considerat cunoastere a semnificatiei decat daca

este relationat direct de o dispozitie lingvistica pe care am aprobat-o spre a ne angaja intr-o procedura de decizie asupra valorii de adevar

92. Originea sensului trebuie stabilita

in experienta

in modelele de stimulare senzoriala

in ceva intermediar intre credinta si obiectele obisnuite despre care sunt credintele noastre

93. Trasaturile semantice ale cuvintelor

nu sunt explicabile pe temeiul fenomenelor nonlingvistice

94. Receptarea unui text se produce prin intermediul

interpretarii

95. Mesajele sunt unitati de transmitere

a valorilor culturale

a ideilor

96. Intr-o cultura, mesajele sunt organizate ierarhic variind

de la cele mai valoroase si durabile la cele periferice si efemere

97. Ideea ca intelegerea de catre noi a lumii este intemeiata pe legaturile noastre cu ea este echivalenta cu teza ca aceasta intelegere

nu se bazeaza pe reprezentari in sensul de descrieri identificabile separat de obiectul lor

98. Frege distinge trei domenii ale existentei despre care fiecare dintre noi este constient:

lumea interioara (ce incorporeaza continutul constiintei si reprezinta ceva personal); lumea exterioara (a obiectelor materiale in care locuim cu totii); lumea gandurilor si a constituentilor lor sensibili (egal accesibile tuturor, dar ale caror continuturi sunt imuabile si imateriale, si nu actioneaza nici unele asupra altora, nici asupra simturilor)

99. Frege concepe sensul unui cuvant sau al unei propozitii drept ceva pe care noi il sesizam

cu ajutorul unei capacitati mentale destul de apropiate de perceptia sensibila

100. Sensul reprezinta

componenta decisiva a semnificatiei cuvantului

elementul constitutiv al gandului