VICTOR VISINESCU--A--Principii fundamentale ale jurnalismului si comunicarii de masa
B--Genuri si tehnici specializate
A)1) Functiile mass-media, in regimul liberal de presa
-Jean Claude Bertrand-"O introducere la presa scrisa si vorbita"-31-39
-Visinescu-"Jurnalism Contemporan"-46-51
a) scurt istoric al regimului de presa liberal (Bertrand)
b) participantii la comunicarea sociala (Bertrand)
c) functiile mediatice(Bertrand)-exemple
d) alte functii si disfunctii-Visinescu (46-51)
a) Regimul liberal
Dupa ce a fost adoptat in toate Jarile democratice, regimul liberal a devenit norma internafionala grafie articolului 19 din Declarafia Universal\ a Drepturilor Omului a ONU, adoptata in 1948 (in absenfa URSS): Conform doctrinei liberale aparute in secolul al XVIII-lea, Secol al Luminilor, este suficient ca toate faptele sa fie raportate cu obiectivitate si ca toate opiniile sa apara pe "piafa ideilor": atunci omul este capabil sa discearna adevarul si inclina sa-l utilizeze in compor-tamentul sau. Statul nu trebuie decat sa lase sa se intample acest lucru si totul va merge de la sine. Trebuie ca liberul schimb de informafii sa insofeasca liberul schimb de produse: in felul acesta, va fi asigurata o servire ireprosabila a utilizatorilor. Aceasta utopie nu a rezistat fenomenului de comercializare crescanda a presei incepand cu 959r1711j secolul XX. Majoritatea mass-media care apareau atunci avea un scop comercial: lucrurile profitabile erau considerate bune. In plus, tendina normala a acelor intreprinderi de presa, ca si a celorlalte intreprinderi, era una de concentrare. In consecinta, puterea de a informa (sau de a nu informa), puterea de a defini marile teme de dezbatere nafionala, de a "stabili ordinea de zi" a tarii cadea in mainile unui numar tot mai restr^ns de proprietari de presa, persoane care nu erau nici alese, nici foarte experte sau preocupate sa serveasca publicul.
b) Cei sase participanti la comunicarea sociala
Pentru a-si indeplini funcjiile, mass-media pun in miscare in sanul unor sisteme complexe oameni care acjioneaza in comun sau unii impotriva altora. Cine sunt acesti actori?
Proprietarii sau administratori de mass-media
Administratori? Mass-media sunt, din ce in ce mai mult, societaji cotate la Bursa, ai caror acjionari se numara cu miile. Cei care conduc institujiile de presa sunt adesea salariaji care poseda o parte minima sau neinsemnata a companiei, ceea ce nu-i impiedica sa dejina o mare putere.
Cumparatorii de spafiu publicitar
Acestia au o mare putere, pentru ca mass-media le datoreaza intre 40 si 100% din profit. Ei exercita rareori o presiune directa, autocenzura mass-media fiind suficienta. Influenta lor asupra conjinutului este difuza, dar puternica: mass-media nu trebuie sa displaca, ci sa placa pe cat posibil oamenilor interesanji, adica celor care sunt in numar mai mare sau care cheltuiesc mult pe presa.
Profesionistii: jurnalisti si realizatori
Importanja lor este mare. Aceasta ar trebui sa creasca, deoarece ei au interesul ca meseria lor sa fie cat mai bine exercitata si stiu cum sa faca acest lucru.
Altadata, majoritatea nu erau decat simpli angajaji care scriau sau citeau la microfon bule-tine de stiri.
Tehnicienii
Acestia sunt adeseori uitaji. Se fac remarcaji mai ales cand isi inceteaza lucrul: ei sunt cei care stau cel mai frecvent la originea grevelor din mass-media. Tipografii s-au constituit in primele sindicate muncitoresti, caci aveau o educajie si mijloacele de a-si difuza ideile. Puterea lor este inca destul de mare: sindicatele presei najionale engleze au blocat orice modernizare timp de 20 de ani, pana in 1986.
Odinioara, ei se puteau manifesta doar prin decizia de a cumpara sau nu un ziar. Puteau de asemenea sa dea drumul aparatului - dar, intr-o Jara ca Franja, gestul nu avea mare efect, pentru ca rezultatele rarelor sondaje nu erau date publicitafii. Oricum, redactorii-sefi si responsabilii de programe credeau ca stiu mai bine decat publicul insusi nevoile si dorinjele acestuia.
Politicienii
Informajia este sinonima cu puterea: este imposibil sa acjionezi fara sa cunosti. Or, exista profesionisti ai puterii: oamenii politici. In mod firesc, ei au vrut dintotdeauna sa objina si sa pastreze pentru ei un maximum de informajii. S-au straduit deci sa limiteze difuzarea informajiei in public sau sa ii manipuleze conjinutul; au reusit mult timp lucrul acesta si, intr-o oarecare masura, inca il mai fac.
c) Pentru a simplifica, putem regrupa toate funcfiile mass-media din regimul liberal in sase categorii - dar granitele dintre ele nu sunt intotdeauna evidente.
Rolul mass-media este acela de a obfine informaia si de a o face sa circule. §i cum informafii se gasesc din abundenja, mass-media au rolul sa le trieze, sa le ierarhizeze si sa le interpreteze. Presa (scrisa si audiovizuala) este cea care indica ce anume este important si ce nu din masa evenimentelor, a proceselor, a opiniilor si a personalitafilor. Mass-media decid sa popularizeze sau nu idei noi. Mass-media trebuie, in intervalul dintre alegeri, sa ii supravegheze pe guvernanfi si sa le faca publice greselile. Cel pufin teoretic, marile institufii de presa au o independent si o cali-ficare care le permit sa ii evalueze si sa ii critice pe cei alesi in numele cetafenilor. De aici vine si numele de "a patra putere in stat", nume dat mass-media la inceputul secolului al XIX-lea, in Marea Britanie. In prezent, presa este plasata dupa puterea executiva, cea legislativa si cea judecatoreasca.
Nici un om nu are cunostinfe directe despre lume in ansamblul ei, iar cei mai mulfi dintre noi nu au decat o experienfa extrem de limitata. Ceea ce stim despre restul lumii stim datorita scolii, conversatiilor si, in primul rand, mass-media. Unele mijloace de informare de masa joaca cu precadere acest rol: ofera cetajeanului informajii si idei venite din alte parji. Il ajuta sa dobandeasca o viziune globala, conferindu-i un prestigiu social sporit. Conjinutul prezent in aproape orice mijloc de informare - inclusiv al celui care difuzeaza foiletoanele televizate - transmite cunostinje. El ad^nceste constiinja de sine a fiecaruia prezentandu-i al{i oameni, alte tipuri de comportament.
Mass-media transmit de la o generaie la alta mostenirea culturala a grupului sau a najiunii, "ideologia" ei: o anumita viziune asupra trecutului, prezentului si a viitorului lumii.
Ne imaginam uneori cum, in satele de altadata, toata lumea discuta cu toata lumea - in fata bisericii, la targ, la cafenea sau sub copaci, la umbra. Astazi, in societatea de masa, oamenii care au aceeasi origine etnica sau impartasesc o pasiune ori o profesie comuna sunt adesea r\sp^ndifi in interiorul unui megalopolis sau al unui teritoriu vast. Contactele si schimburile se realizeaza mai ales prin intermediul mass-media. Multiplicandu-si canalele de comunicare -internet, sateliji, cablu, mass-media asigura din ce in ce mai mult o comunicare pe orizontala, cu doua piste, si nu numai o comunicare de sus in jos.
Candva, jurnalismul era un artizanat si iata ca redevine ceea ce a fost odinioara grafie noilor tehnologii (fotocopierea, publicafii asistate de calculator, fax, internet). Acum, fara excepfii, mass-media sunt nevoite sa ofere salarii angajafilor si dividende acfionarilor, asemenea marilor intreprinderi. De altfel, mass-media reprezinta un sector important al economiei: industria mediatica este al doilea exportator al SUA.
Stimularea distracjiei
Folclorul ne duce la ideea ca, in societatile primitive, fiecare grup era preocupat de propriile distracjii. In timpul lungilor nopji de iarna, se povesteau vechi legende si se cantau refrene populare; in timpul sarbatorilor rituale, oamenii jucau, dansau si cantau in piafa publica. In societatea de masa, divertismentul este mai necesar ca niciodata pentru a reduce tensiunile ce se acumuleaza in fiecare individ si care pot sa-l duca la razvratire, imbolnavire sau alienare. Aceasta distracfie este oferita in principal de catre mass-media, grajie "culturii de masa" pe care au creat-o. Cea mai mare parte a consumatorilor cauta in mass-media divertismentul. Ca urmare, aproape toate mijloacele de comunicare de masa il ofera, chiar si cotidienele.
d) Victor Visinescu-Jurnalism Contemporan
Din cele 7 sensuri pe care le ofera DEX-ul pt termenul "functie/functii", nici una nu corespunde mass-media
In "Dictionarul de sociologie"(1993), functia este "contributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care face parte, contribuind la mentinerea si dezvoltarea acestuia"
Cate functii are mass-media?
J. C. Bertrand cons ca mass-media are mai mult decat 3 functii-a inf, a educa, a distra, mai ales in era moderna
Mihai Coman insista asupra urm functii:
de informare
de interpretare
de legatura
culturalizatoare
de divertisment
Toti se feresc sa dea o definitie in sine termenului functie, insistand asupra clasificarii functiilor/disfunctiilor, a rolului acestora, a efectelor produse la nivel de individ, subgrup/grup, colectivitate
2 intrebari ale sociologului E. Katz directioneaza cercetarea functionalista:
ce face mass-media din individ?
ce face individul din mass-media?
Raspunsurile conduc la audienta-efecte si la utilizari/satisfactii
Paradigma functionalista a def cateva criterii esentiale:
deplaseaza accentul de la emitatori/comunicatori spre receptare/receptori
defineste o identitate noua a receptorilor-din receptori pasivi, ei devin utilizatori ai continutului mesajului
primele 2 puncte indreapta cercetarea in directia formelor, modalitatilor de utilizare a mass-media
Bernard Voyenne considera ca functiile presei servesc trei mari teritorii tematice:
informare
exprimarea opiniilor
divertisment
Fiecaruia dintre cele 3 campuri ii corespundea un numar de directii de investigare tematica subsumate unor obiective finale
1) INFORMAREA
a) comunicari
b) documente
c) noutati
d) explicatii
e) opinii raportate
OBIECTIVUL URMARIT: A CUNOASTE(=fapte)
2) EXPRIMAREA OPINIILOR
a) opinii declarate
b) opinii implicate
c) opinii sugerate
d) informatii manipulate
OBIECTIVUL URMARIT: VALORI(=a judeca)
3) DISTRACTIE
a) joc
b) identificare pozitiva
c) distantare negativa
d) evaziune(vis)
OBIECTIVUL URMARIT: EMOTII(=a simti)
Functiile mediatice dupa Bertrand:
SUPRAVEGHEREA MEDIULUI INCONJURATOR
PREZENTAREA UNEI IMAGINI DESPRE LUME
TRANSMITEREA CULTURII
IPOSTAZA DE TRIBUNA DE DEZBATERE
PROMOVAREA CONSUMULUI
STIMULAREA DISTRACTIEI
Cautarea identitatii proprii, raportarea acesteia la semenii din preajma dar si la cetatenii lumii, evidentiaza functia de ANTENA
Charles R. Wright prez m m categorii de disfunctii, pentru 4 dintre domeniile pe care le considera tipice comunicarii de masa
SUPRAVEGHERE/ INFORMARE
a) Functia de avertizare(pericole de orice fel)
b) Functiile instrumentale(informatii economice, eticizare)
Disfunctii:
a) amenintarea stabilitatii
b) imaginea asupra "societatilor mai bune"
c) crearea de panica
a) Functiile relationale-selectare, interpretare, prevedere-diminueaza amenintarile, evita panicile
Disfunctii:
a) marirea conformismului social
b) evitarea criticii
c) sporirea pasivitatii
a) Functiile de transmitere a culturii
Disfunctii:
a) depersonalizare
b) restrangerea varietatilor culturale specifice
a) Divertismentul
Disfunctii:
a) aplatizarea exigentelor si a gustului
b) diminuarea valorilor estetice
Melvin de Fleur-schita operationala a functiilor/disfunctiilor in sistemul comunicarii de masa-functie/disfunctia corespunzatoare ei:
Demascarea coruptiei---Coboara gusturile publicului
Apararea libertatilor---Stimuleaza delicventa
Accesul a milioane de oameni la bunurile culturale---Contribuie la degradarea morala
Divertisment cotidian pt publicul larg---Contribuie la adormirea constiintei politice
Informare asupra evenimentelor---Inabuse preocuparile si capacitatea creatoare (apud I. Dragan)
|
