Zvonul, ca "bulgare de zapada"
Zvonul este o manifestare a limbajului apartinand rationalitatii semnificante, ne spunea, la Universitate, cu peste trei decenii in urma, marele semiot Henry Wald. Dar cine putea experimenta, la vremea aceea, cand erau prea putine zvonuri, rationalitatea semnificanta? Astazi, insa, toate mediile (pana si cel militar) reprezinta, in momente mai mult sau mai putin intamplatoare, surse inepuizabile ale zvonului.
Pe un fond psihologic tensionat de evenimente sociale sau naturale deja produse, ca si de iminenta altora, zvonurile, lansate spontan sau dirijat, amplifica blocajele si inhibitiile emotionale, accentueaza astept 14314w2220o arile si temerile indivizilor. Odata pus in circulatie, zvonul, care nu are un "terminal", genereaza si o intensificare a nevoii de noi informatii, de cautare, adesea fara discernamant, de noi argumente pentru clarificarea situatiei existente, deci o adevarata "reactie in lant" (precum, in aceste zile zvonul privind diminuarea sau anularea ajutoarelor banesti ori a salariilor compensatorii care, numai in unitatea din Caracal, pe care o comanda colonelul Anton Olteanu, a pus pe jar, in doar cateva zile, 14 cadre militare).
Ce sa faca oamenii? Sa-si depuna rapoartele de trecere in rezerva mai devreme? Sa ceara pensionarea fara sa mai astepte. stagiul complet de cotizare? Nici una, nici alta. Pentru ca zvonul . este o informatie neconfirmata; insa dincolo de intelegerea lui ca manifestare sociala, ca o intoxicare ideologica sau ca o componenta a agresiunii psihologice, acesta ramane un act comunicational. El sugereaza si evidentiaza latura instabila si plastica a spiritului uman. Dar, ca orice act comunicational, zvonul transmite un mesaj: el poarta o informatie cu potentialitate de adevar pana in momentul confirmarii sau infirmarii sale (saptamana asta, luna viitoare sau la anul care vine). Cand el, zvonul, se metamorfozeaza intr-o certitudine sau, dimpotriva, intr-o minciuna.
Zvonul cunoaste o sursa de emitere, un mediu de raspandire, un mijloc de transpunere, o informatie sau un mesaj si un receptor. Acestea sunt toate elementele unui act ori proces comunicational. (Responsabil sa combata zvonul, comandantul unitatii constata ca invata mai multa arta a comunicarii si relatii publice decat zece cursuri pe aceasta tema).
In majoritatea cazurilor, sursa este cel mai greu de depistat. Anonimatul "sursei" este elementul care produce "mesajul" lansarii zvonului. Iar colonelul Olteanu, orice ar intreprinde, nu poate depista, nicidecum sursa. Astfel ca se intreaba pe buna dreptate: el ce este, numai receptor al zvonului? Sau este si emitator in momentul cand intreaba mai departe si nimeni nu-l lamureste?
Sub paravanul explicarii unor situatii, specialisti ai domeniului "construiesc" zvonuri ce ofera explicatii justificate, dar cu un grad mare de credibilitate pentru influentarea unui colectiv, a unei grupari , a opiniei publice din tara proprie sau din alte tari. Nu intamplator, o functie a zvonului o constituie aceea de modificare a tensiunii emotionale a comportamentului, crearea de procese negative (climat si stari de spirit incordate) in randul comunitatii unei parti a populatiei sau in cadrul unor institutii.
Un zvon poate fi lansat intentionat (tendentios) sau neintentionat (aleator); indiferent de situatie insa, efectele sunt aceleasi.
In acceptiunea notiunii de zvon este inclusa orice informatie (veridica ori nu), neconturata precis, nerevendicata de cineva anume si care are un mare grad de ambiguitate. La baza transformarii informatiei lansate in zvon sta propagarea ei prin intermediul unui agent sau printr-o cale de legatura intre sursa si receptor, de cele mai multe ori acestea fiind mijloacele de comunicare de masa (nu in. masa) ori calea orala. Cu cat mediul in care se transmite este mai omogen (cel militar nu face deloc exceptie), cu atat are o viteza mai mare de propagare, deoarece apeleaza la un nivel comun de intelegere, la persoane care isi desfasoara activitatea impreuna ori sunt componentii unui grup bazat pe interese comune (precum spiritul de casta).
Desi circula haotic si se "autoalimenteaza permanent", pana in momentul ajungerii la receptor zvonul "se finiseaza", se definitiveaza, primeste o forma completa.
Ce caracterizeaza deci zvonul ? Efectul de "bulgare de
zapada", in care acesta este cuprins (in cea mai
mare parte) datorat mijlocului de propagare, dar si mediului in care evolueaza.
Mai mult decat atat: zvonul este un "bulgare de zapada" care se "sparge" de la sine. Sau este
oprit printr-o masura radicala. Cum spuneam, cai de
transmitere fiind si mijloacele de informare de masa, acestea permit patrunderea
zvonului in locuinte, il duc la receptor, la oamenii de rand. Potrivit opiniei sociologului Nocel Kapferer, prelucrarea
zvonurilor de catre mass-media ofera acestora "o fantastica credibilitate,
le da valoare de informatie prin care dobandesc statut de adevar
si pot lua loc definitiv in constiinta populara".
Purtatorii mesajului sunt partizanii zvonului, sunt partasi ai procesul de credibilizare, sustinandu-l implicit tocmai in virtutea faptului ca ei sunt cei care ofera informatia oamenilor. Zvonul se raspandeste pretutindeni, acolo unde gaseste conditii prielnice, in orice mediu sau grup social, acasa, pe strada. La serviciu, caracteristica ii este capacitatea de contaminare a cotidianului. Metaforic vorbind, arata sociologul, zvonul se manifesta "ca o enorma gura de mestecat colectiva".
Dincolo de aspectul sau profund social si psihologic, zvonul este o modalitate, o forma specifica actului comunicational, care surprinde prin marea lui capacitate de influenta omenirii, de a-i pune in miscare, oferindu-le o alta conditie de manifestare, generatoare uneori de excese, alteori de inhibitii. In astfel de cazuri, zvonul depaseste cotidianul, impunand indivizilor trairea in senzational si uitare pentru un timp a firescului si normalului.
Fiind o patologie in comunicare, zvonul este greu de combatut. De cele mai multe ori zvonurile nu pot fi nici prevenite, nici contracarate. "Mai degraba - potrivit sfatului colonelului Gheorghe Boblea, seful Directiei Informare si Relatii Publice din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor - este folositor sa invatam cum sa le controlam, sa le aducem corecturi si sa le utilizam pentru salvarea a ceea ce se mai poate salva".
Iata un invatamant util pentru liderii militari. Din toate timpurile. Dar mai ales din vremurile noastre. Si, de ce nu, chiar din aceasta iarna cand, iarasi si iarasi, atatea zvonuri reinvie.
|
