CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA UNIC LA NIVEL NATIONAL

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL NAŢIONAL

Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 2002 - 2003, a fost încheiat conform Legea nr. 130/1996, art. 10 si 11, republicata, înregistrat la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale cu nr. 1285/12/17.06.2002.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 2002 - 2003 a fost înregistrat la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale cu nr. 1116/01 la data de 30.01.2003.

Contract colectiv de munca unic la nivel national a f 323h72d ost semnat pe data de 27 ianuarie 2003, la Bucuresti, si produce efecte începând cu data înregistrarii lui de catre una din parti, în conditiile prevazute de art. 25, alin. 3, din Legea nr. 130/1996, republicata, si va fi adus la cunostinta salariatilor prin afisarea în unitati, în locurile convenite cu organizatiile sindicale.

7.1 Dispozitii generale

În negocierea contractului colectiv de munca unic la nivel national, partile contractante recunosc si accepta faptul ca sunt egale si libere în privinta negocierii contractului si se obliga sa respecte în totalitate prevederile acestuia.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si obligatiile patronilor precum si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca.

Conditiile specifice de munca, determinate conform legii, cât si drepturile si obligatiile partilor vor fi stabilite prin contractele colective de munca la nivelele inferioare, la nivel de ramura, grup de unitati sau chiar unitati si institutii.

Printre obligatiile patronului este si aceea de a recunoaste libera exercitare a dreptului sindical conform conventiilor internationale pe care România le-a ratificat si legilor nationale.

Patronul trebuie sa recunoasca si libertatea la opinie a fiecarui salariat.

La angajare si la stabilirea drepturilor individuale, prin contractul colectiv de munca unic la nivel national se stabileste asigurarea egalitatii de sanse si tratament pentru toti salariatii de catre angajatori, nu se vor face discriminari directe sau indirecte pe nici un criteriu, nici religios, rasa, nationalitate, etnie, categorie sociala, etc., care sa aiba ca efect restrângerea sau înlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor care decurg din contractele colective de munca.

Conform art. 3 alin. 1 din contractul colectiv de munca unic la nivel national clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:

a) pentru toti salariatii încadrati în unitatile din tara, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, român sau strain/mixt), în cazul contractelor colective de munca la nivel national;

b) pentru toti salariatii încadrati în toate unitatile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, român sau strain/mixt).

Se pot încheia contracte colective de munca si pentru salariatii din institutiile publice, dar nu pot fi negociate clauzele care fac referire la drepturile care sunt stabilite prin dispozitiile legii

Daca au fost încheiate contractele colective de munca de la un nivel inferior inaintea celui de nivel superior, contractele colective de munca de la nivel inferior se vor adapta dupa prevederile minimale ale contractelor de nivel superior.

În contractele colective de munca încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de catre sindicate în numele salariatilor, partile contractante vor conveni, printr-o clauza expresa, plata unei contributii lunare de catre salariati, altii decât membrii de sindicat, pentru desfasurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu si care sa nu depaseasca valoarea contributiei sindicale.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national se încheie pe o perioada de un an de zile.

Daca nici una din parti nu denunta contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pâna la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.

Orice cerere de modificare a contractului colectiv de munca la nivel national va face obiectul unei noi negocieri. Cererea de modificare se va aduce la cunostinta, în scris, celeilalte parti cu cel putin 30 de zile înainte de data propusa pentru începerea negocierilor.

Cererile de modificare vor fi depuse de catre reprezentantul patronilor la confederatiile sindicale semnatare, iar cele ale confederatiilor sindicale la organizatiile patronale semnatare.

În perioada negocierilor contractului colectiv de munca atât în cazul în care se fac modificari cât si în cazul denuntarii contractului, nu se pot efectua concedieri din motive neimputabile salariatilor si nici nu se pot declansa greve.

Orice modificari aduse contractului colectiv de munca se comunica, în scris, organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data înregistrarii sau de la o alta data ulterioara, potrivit conventiei partilor.

Suspendarea si încetarea contractului colectiv de munca au loc potrivit legii.

Pentru rezolvarea problemelor aparute în aplicarea prevederilor contractului colectiv de munca se instituie o comisie paritara.

Competenta, componenta, organizarea si functionarea comisiei paritare sunt stabilite prin regulamentul din anexa nr. 1 a contractului colectiv de munca unic la nivel national.

Drepturile salariatilor prevazute în contractul colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost stabilite prin contractele colective de munca încheiate la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati înaintea încheierii Contractului colectiv de munca unic la nivel national.

În cazul initierii de acte normative care privesc relatiile de munca se vor respecta prevederile art. 27, alin. 2 din legea nr. 54/1991 pentru consultarea organizatiilor sindicale si patronale semnatare.

În ceea ce priveste salarizarea si acordarea drepturilor prevazute în contractul colectiv de munca unic la nivel national, pentru personalul institutiilor finantate de la bugetul de stat, sindicatele si ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal si pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum si în vederea modificarii ulterioare a acestuia.

7.2 Timpul de munca

Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe saptamâna.

Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerintele productiei, se poate stabili un program saptamânal de 36 pâna la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamâna, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamâna înainte.

La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea încadrarii în durata normala a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupa caz, în tura, tura continua, turnus, program fractionat; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare, precum si modalitatile concrete de organizare si evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

În sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru se stabileste prin negocieri cu sindicatele, cu conditia ca media saptamânii sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.

Pentru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal, prevazute în contractele colective de munca de la unitati, pot fi stabilite programe de lucru partiale, corespunzatoare unor fractiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, de 4 sau de 2 ore pe zi. Drepturile salariatilor care lucreaza în astfel de situatii se acorda proportional cu timpul lucrat.

La cerere, salariatii cu program partial de lucru vor fi încadrati în program normal, daca exista posturi vacante si daca întrunesc conditiile ocuparii acestor posturi.

Salariatii care îsi desfasoara activitatea în locuri de munca cu conditii deosebite beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi, în conditiile prevazute de lege, si nu pot fi solicitati sa efectueze ore suplimentare, cu exceptia cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice activitatii respective sau a unor situatii aparute fortuit.

Durata reducerii timpului normal de munca si categoriile de personal care beneficiaza de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati.

Orele de începere si terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul de ordine interioara.

În toate cazurile în care se dovedeste ca este posibil, cei care angajeaza si sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru si modalitati de aplicare a acestora.

Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afecteaza drepturile prevazute în contractul colectiv de munca.

Orele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru stabilit în unitate sunt ore suplimentare. Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamântul lor. Ceea ce depaseste 120 de ore/an de persoana necesita si acordul sindicatelor din unitate.

Orele suplimentare se compenseaza cu timp liber corespunzator. Orele care nu au putut fi compensate pâna la sfârsitul lunii se platesc sub forma de spor.

Pentru persoanele al caror program de lucru se desfasoara pe timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decât durata timpului de munca prestata în timpul zilei, fara diminuarea salariului de baza si a vechimii în munca.

Salariatii care renunta la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârsta de pâna la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea în munca. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, daca activitatea unitatii permite.

La cererea întemeiata a salariatelor gravide, angajatorul va permite efectuarea de controale medicale în timpul programului de lucru, conform recomandarilor medicului care urmareste evolutia sarcinii, fara a le fi afectate drepturile salariale. Salariata în cauza este obligata sa prezinte adeverinta medicala privind efectuarea controalelor pentru care s-a învoit.

Procedura de aplicare a prevederilor alineatelor precedente se stabileste prin contractele colective de munca la nivel de unitate.

7.3 Conditiile de munca si protectia muncii

Prin semnarea contractelor colective de munca se urmareste ameliorarea continua a conditiilor de munca si se va include în contracte masuri prevazute de Legea nr. 90/1996, republicata.

La stabilirea masurilor vizând conditiile de munca, partile implicate vor tine seama de urmatoarele:

a) masurile incluse în contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze cel putin asigurarea conditiilor de munca la nivelul parametrilor minimali prevazuti în norme; daca acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termen scurt sau mediu pentru realizare, pâna la asigurarea parametrilor minimali, salariatii beneficiind de compensari banesti sau de alta natura;

b) masurile privind ameliorarea conditiilor de munca vor fi stabilite împreuna cu reprezentantii sindicali, încheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.

Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati - muncitori, tehnicieni, ingineri, economisti, cadre de alta specialitate si lucratori din activitatea administrativa - atât pentru cei salarizati în acord, cât si pentru cei salarizati în regie. Normele de munca se exprima - în functie de caracteristicile procesului de productie sau ale altor activitati ce se normeaza - sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfere de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei munci. Normele de munca se elaboreaza de catre patroni cu acordul organizatiilor sindicale corespunzatoare.

Normele de munca aprobate de conducatorul unitatii constituie anexa la contractul colectiv de munca si se fac cunoscute salariatilor cu cel putin 5 zile înainte de aplicare.

În situatia în care normele de munca nu corespund conditiilor pentru care au fost elaborate se impune reexaminarea lor, care poate fi facuta atât de patron cât si de sindicate. În cazul în care sunt divergente în ceea ce priveste calitatea normelor de munca se va recurge de comun acord la o expertiza tehnica, concluziile careia sunt obligatorii pentru ambele parti.

Patronul trebuie sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munca, salariatii trebuie sa realizeze norma de munca sau sarcinile ce decurg din functia sau postul detinut.

Locurile de munca se clasifica în:

locuri de munca normale,

locuri de munca cu conditii deosebite, sunt stabilite prin contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati, unitati si institutii.

locuri de munca cu conditii speciale.

Salariatii care îsi presteaza activitatea în locuri de munca cu conditii grele au dreptul la:

sporuri la salariul de baza,

durata redusa a timpului de lucru,

alimentatie de întarire a rezistentei organismului,

echipamente de protectie gratuite,

materiale igienico-sanitare,

concedii suplimentare,

durate de reducere a vârstei pentru pensionare prevazute de lege.

Patronul va organiza la angajare si, ulterior, o data pe an, examinarea medicala a salariatilor, în scopul de a constata daca sunt apti pentru desfasurarea activitatii în posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care le ocupa, precum si pentru prevenirea îmbolnavirilor profesionale. Examinarea medicala este gratuita, iar cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Conditiile concrete urmeaza sa fie stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.

Salariatii vor fi supusi obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina a muncii, în conditiile si la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si institutie.

În cazul în care conditiile de munca s-au înrautatit, determinând reclasificarea locurilor de munca, salariatii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificari începând cu data schimbarii conditiilor de munca, indiferent de momentul efectuarii reclasificarii de catre organele competente.

Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a salariatilor cu privire la normele de protectie a muncii. Prin contractele colective de munca la nivel de unitati se vor prevedea masuri specifice, periodicitatea, metodologia, obligatiile si raspunderile, precum si controalele proprii, în conformitate cu reglementarile elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu normele proprii. Timpul aferent acestor activitati, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de munca si este salarizat.

La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii, acesta va fi instruit si testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de munca si la normele de protectie a muncii, pe care este obligat în procesul muncii sa le cunoasca si sa le respecte.

Contravaloarea echipamentului de lucru se suporta potrivit prevederilor legale si celor din contractele colective de munca de la celelalte niveluri.

În cazul în care, în afara echipamentului de lucru prevazut de lege, patronul cere o anumita vestimentatie speciala, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suporta integral de catre patron.

În vederea mentinerii si îmbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii, patronul va lua urmatoarele masuri de amenajare ergonomica a locului de munca:

a) asigurarea conditiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, aerisire, umiditate);

b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (vestiare, bai, grupuri sanitare, sali de repaus);

c) diminuarea pâna la eliminarea treptata a emisiilor poluante.

În contractul colectiv de munca vor fi specificate si conditiile de protejare a femeilor însarcinate sau care alapteaza.

Patronul nu va putea refuza angajarea sau mentinerea în munca a persoanelor handicapate, daca acestea sunt apte pentru a-si îndeplini obligatiile de serviciu.

Pentru asigurarea si îmbunatatirea conditiilor de munca în fiecare unitate se va constitui un comitet de securitatesi sanatate în munca, care va avea atributiile cele specificate în art. 34 din Normele generale de protectie a muncii.

Comitetul de securitate si sanatate în munca va fi constituit conform grilei prevazute în art. 32 si art. 33 din Normele generale de protectie a muncii. În unitatile în care numarul angajatilor este mai mare de 50, iar femeile reprezinta cel putin 20% din personal, Comitetul de sanatate si securitate a muncii va avea în componenta cel putin o femeie.

Timpul de munca afectat activitatii în comitetele de securitate si sanatate în munca se considera timp de lucru efectiv prestat si va fi prevazut în contractul colectiv de munca la nivel de unitate.

Activitatea comitetelor de securitate si sanatate în munca se va desfasura în baza regulamentelor proprii.

Salarizarea si alte drepturi banesti

În baza contractului individual de munca fiecare salariat convine la încheierea contractului un salariu în bani pentru munca sa prestata.

La unitatile producatoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati si în natura. Plata în natura, stabilita prin negocieri colective în unitati, nu poate depasi 30% din salariu.

Salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile si sporurile la acesta.

Formele de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:

a) în regie sau dupa timp;

b) în acord;

c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;

d) alte forme specifice unitatii.

Organizarea muncii si salarizarea în acord pot avea loc într-una din urmatoarele forme:

a) acord direct;

b) acord progresiv;

c) acord indirect.

Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.

Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, dupa caz, institutie se stabilesc formele de organizare a muncii si de salarizare ce urmeaza sa se aplice fiecarei activitati.

Pentru categoriile de salariati se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare:

a) muncitori:

1. necalificati = 1,

2. calificati = 1,2;

b) personal administrativ încadrat în functii pentru care conditia de pregatire este:

1. liceala = 1,1,

2. postliceala = 1,15;

c) personal de specialitate încadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:

1. postliceala = 1,25;

2. scoala de maistri = 1,3,

3. subingineri = 1,4;

d) personal încadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare = 1,5.

Salariul de baza minim negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie, este de 2.500.000 lei, adica 14.705,90 lei/ora, începând cu 1 ianuarie 2003.

La salariul minim negociat pe unitate se aplica coeficientii de salarizare.

Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de baza.

Sporurile minime ce se acorda în conditiile prezentului contract sunt:

a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de baza;

b) pentru conditii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;

c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate în zilele libere si în zilele de sarbatori legale se acorda un spor de 100% din salariul de baza, pâna la 120 de ore/salariat/an; ceea ce depaseste 120 de ore/salariat/an se plateste cu un spor de 50% din salariul de baza;

d) pentru vechime în munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;

e) pentru lucrul în timpul noptii, 25% din salariul de baza;

f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pâna la 50% din salariul de baza al functiei înlocuite; cazurile în care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

Adaosurile la salariul de baza sunt:

a) adaosul de acord;

b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proportie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

c) alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.

Alte venituri sunt:

a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor, care este de pâna la 10% în cazul societatilor comerciale si de pâna la 5% în cazul regiilor autonome;

b) tichetele de masa acordate conform prevederilor legale si întelegerii partilor.

Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se mai pot stabili conditiile de acordare a cotei de profit salariatilor care nu se poate acorda mai mult de un an de zile.

Indexarea salariului se face pe baza coeficientilor de indexare stabiliti de Comisia nationala pentru indexare.

Patronul dupa indexare va recalcula tarifele sau cotele de manopera corespunzator formelor de organizare a muncii si de salarizare aplicate în unitate.

Salariatii beneficiaza de anumite drepturi atunci când sunt trimisi în delegatie în tara si anume:

a) decontarea cheltuielilor de transport si a costului cazarii, potrivit conditiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;

b) diurna de deplasare al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce se aplica la institutiile publice.

Atunci când deplasarea este mai mare de 30 de zile consecutive salaratului i se plateste o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza în locul diurnei.

si în caz de faliment sau lichidare judiciara salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti vor fi platite integral înainte ca ceilalti creditori sa poata sa-si recupereze cotele-parte.

Pe lânga celelalte ajutoare prevazute de lege salariatii mai au dreptul si la alte ajutoare cum ar fi:

a) în cazul decesului salariatului, un ajutor, acordat familiei, de un salariu mediu lunar pe unitate;

b) daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident în legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii de baza; diferenta de 2 salarii se va plati dupa stabilirea, în conditiile legii, a cauzei decesului;

c) un salariu de baza, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu de baza;

d) un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate în întretinerea salariatului.

7.5 Concedii si zile libere

În fiecare saptamâna, salariatul are dreptul, de regula, la 2 zile consecutive de repaus saptamânal. Repausul saptamânal se acorda, de regula, sâmbata si duminica.

În cazul în care este necesar sa se lucreze si sâmbata sau duminica repausul saptamânal va fi acordat în alte zile ale saptamânii sau cumulat pe o perioada mai mare.

Prin lege sunt stabilite zile de repaus saptamânal si zile libere de sarbatori legale si religioase dupa cum urmeaza:

- 1 si ianuarie;

- a doua zi de Paste;

- 1 Mai;

- 1 Decembrie;

- 25 si 26 decembrie.

Se acorda repaus si pentru luarea mesei care nu poate fi mai mic de 15 minute si este inclus în programul de lucru.

Salariatii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit, de minimum 21 de zile lucratoare.

Exista totusi si unele exceptii de la aceasta regula cum ar fi:

a) pentru salariatii care au vârsta sub 18 ani se acorda un concediu platit de 24 de zile lucratoare;

b) salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate înscris în cartea de munca au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 18 zile lucratoare.

Pentru salariatii cu grad de invaliditate sau pentru cei care îsi desfasoara activitatea în conditii deosebite se acorda un concediu suplimentar cu o durata de 3 zile iar pentru nevazatori un concediu cu o durata de 6 zile.

Se pot acorda concedii anuale de odihna suplimentare mai mari prin stabilirea acestora la nivel de negociere a contractului de munca la celelalte nivele inferioare contractului unic la nivel national.

Indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decât salariul de baza, sporul de vechime si indemnizatia pentru functia de conducere, luate împreuna, corespunzator numarului de zile de concediu.

La unitatile care îsi pot permite sau la care s-a negociat la nivel de contract colectiv de munca pe lânga indemnizatia de concediu se pot plati si prime de vacanta.

Acestea se platesc înainte de plecarea în concediu.

Salariatii pot beneficia de zile libere platite pentru anumite evenimente în familie sau pentru situatii mai deosebite cum ar fi:

a) casatoria salariatului - 5 zile;

b) casatoria unui copil - 2 zile;

c) nasterea unui copil - 2 zile;

d) decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;

e) decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;

f) donatorii de sânge - conform legii;

g) la schimbarea locului de munca în cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului în alta localitate - 5 zile.

Salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma în învatamântul superior, seral si fara frecventa.

În afara concediului legal platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la doi ani, salariata mama poate beneficia de înca un an concediu fara plata.

7.7 Formarea profesionala

Prin termenul de formare profesionala se întelege orice procedura prin care un salariat dobândeste o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma eliberata în conditiile prevazute de Legea învatamântului;

Formare profesionala continua este orice procedura prin care salariatul, având deja o calificare ori o profesie, îsi completeaza cunostintele profesionale, fie prin aprofundarea studiilor într-un anumit domeniu al specialitatii de baza, fie prin deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate în domeniul specialitatii lor.

Atât formarea profesionala cât si formarea profesionala continua cuprinde si teme din domeniul relatiilor de munca care sunt stabilite între patron si sindicat.

La încheierea contractelor colective de munca la nivel de unitati, pentru partea privind formarea profesionala se va tine seama cel putin de urmatoarele:

a) identificarea posturilor pentru care este necesara formarea profesionala, a cailor de realizare, adoptarea programului anual si controlul aplicarii acestuia se vor face de comun acord de catre sindicat si patron; cheltuielile pentru activitatea de formare profesionala a salariatilor se suport de catre unitati;

b) sindicatul va participa, prin împuternicitii sai, la orice forma de examinare organizata în vederea absolvirii unui curs de formare profesionala în cadrul unitatii;

c) în cazul în care unitatea urmeaza sa-ti schimbe partial sau total profilul de activitate, aceasta va informa si consulta sindicatul cu cel putin 2 luni înainte de aplicarea masurii si va oferi propriilor salariati posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajari de forta de munca din afara;

d) în cazul în care un salariat identifica un curs de formare profesionala pe care ar dori sa-l urmeze, organizat de un tert, patronul va analiza cererea împreuna cu sindicatul, ramânând la aprecierea patronului dacaa si în ce conditii va suporta contravaloarea cursului;

e) salariatii care au încheiat acte aditionale la contractul individual de munca, în vederea formarii profesionale, vor putea fi obligati sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 79, alin. 3, daca parasesc unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor.

La stabilirea programelor de formare profesionala, angajatorii si sindicatele vor adopta masurile necesare pentru încurajarea si înlesnirea participarii femeilor la acestea.

7.8 Alte prevederi privind drepturile si obligatiile partilor

Pentru medierea conflictelor de munca partile vor face un proces verbal prin care în termen de 48 de ore fiecare parte va face o lista de candidati din lista cu mediatorii numiti de Ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale la nivelul judetului unde are sediul unitatea în care s-a declansat conflictul de interese.

Daca dupa prima întâlnire nu se va stabili un mediator de comun acord, procedura de mediere înceteaza si se va trece la urmatoarea etapa prevazuta de lege.

Daca s-a numit un mediator de comun acord atunci se vor urma etapele medierii care sunt:

a) partile implicate sunt obligate ca în termen de 48 de ore de la numirea mediatorului sa puna la dispozitia acestuia datele necesare; daca mediatorul are nelamuriri, acesta poate cere partilor, în maximum 72 de ore de la primirea actelor, relatii scrise cu privire la revendicarile formulate, la actele depuse sau întocmite în timpul concilierii, precum si la rezultatele acesteia;

b) în maximum 8 zile de la numire, mediatorul este obligat sa convoace ambele parti implicate; partile implicate vor avea un numar egal de reprezentanti la mediere, de regula acelasi numar ca si la conciliere, si aceleasi persoane, daca este posibil;

c) la fiecare întâlnire se va încheia un proces-verbal care va fi semnat de mediator si de partile aflate în conflict;

d) medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a fost numit si a acceptat medierea; în caz contrar, medierea înceteaza si se trece la urmatoarea etapa legala de solutionare a conflictului.

Reprezentantilor sindicali li se va comunica cu cel putin 72 de ore înainte de sedinta ordinea de zi si li se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse în discutie.

Patronul pentru fundamentarea actiunilor, va pune la dispozitia sindicatelor ori va asigura acestora accesul la informatiile si documentele necesare, reprezentantii sindicali având obligatia de a pastra confidentialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.

Atât patronii cât si sindicatele îsi vor comunica reciproc si în timp util hotarîrile privind problemele importante în domeniul relatiilor de munca.

Liderii organizatiilor sindicale cu personalitate juridica, care lucreaza nemijlocit în unitate în calitate de salariati, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu pâna la 5 zile pentru activitati sindicale, fara a li se diminua drepturile salariale care li s-ar fi cuvenit în conditii normale. Plata acestora se va face în regimul salarial al celorlalti angajati.

Cei care vor beneficia de acest drept precum si numarul persoanelor si perioada va fi stabilita prin contractul colectiv de munca.

Unitatile vor asigura în incinta lor , gratuit, spatiul si mobilierul necesar pentru desfasurarea activitatii sindicatelor, precum si acces la echpamentul de birotica al unitatii, iar conditiile de acces pentru utilizarea acestora se vor stabili prin contractul colectiv de munca.

Confederatiile sindicale în feicare an calendaristic vor asigura pregatirea pentru actiuni sindicale si relatii de munca a unui numar de cel mult 9,500 de membrii de sindicat din toate ramurile, pe durate de pâna la 15 zile.

În perioada declansarii sau desfasurarii conflictelor colective de munca patronii nu vor angaja salariati permanenti, temporari sau cu program partial pe locurile de munca ale salariatilor aflati în conflict.

În situatia declansarii unor conflicte de munca, inclusiv a grevei, potrivit legii, sindicatele si conducerea unitatii au obligatia ca pe durata acestora sa protejeze patrimoniul unitatii si sa asigure functionarea neîntrerupta a utilajelor si instalatiilor tehnologice, a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor ori ar putea cauza pagube.

În cazul contractelor de asociere cu parteneri straini patronii vor prevede o clauza prin care partea straina se obliga sa respecte drepturile prevazute în contactele colective de munca.

Daca în cazul unor contracte încheiate cu parteneri straini si salariatii vor lucra în strainatate, conditiile de munca, salarizarea si celelalte drepturi si obligatii ale acestor salariati vor fi stabilite prin negocieri colective care vor deveni anexe ale contractului colectiv de munca la nivelul unitatii.

Pentru mentinerea mediului de lucru normal cu respectarea prevederilor legale vor fi stabilite proceduri de solutionare pe cale amiabila a plângerior individuale ale salariatilor în cadrul contractului colectiv de munca, inclusiv cazurile de violenta sau hartuire sexuala.

Plângerile salariatilor nu pot fi considerate motiv pentru desfacrea contractului colectiv de munca.

Daca apar divergente în legatura cu executarea prevederilor contractelor colective unitatile si sindicatele vor încerca sa rezolve mai întâi cu ajutorul comisiilor paritare la nivel de unitate, iar pentru rezolvarea problemelor ramase se pot adresa comisiei paritare la nivel de ramura.

În contractele colective de munca la nivel de unitati se vor prevedea masuri cu caracter social precum:

a) suportarea cheltuielilor prevazute de art. 63 din contractul colectiv de munca;

b) construirea, amenajarea si întretinerea de crese si gradinite pentru copiii salariatilor, precum si de cantine-bufet pentru salariati;

c) construirea, amenajarea si întretinerea de oficii si grupuri sanitare la locurile de munca, la capacitate corespunzatoare, cu dotare specifica, cel putin la nivelul prevazut în normele generale de protectie a muncii;

d) formarea si perfectionarea pregatirii profesionale, inclusiv în domeniul relatiilor de munca;

e) construirea de locuinte;

f) aniversari, sarbatori religioase, zile dedicate copilu-lui si femeii.

Costul acestor actiuni se suporta din fondul social constituit potrivit legii, utilizarea acestuia se va face de catre administratie cu consultarea sindicatelor.

Fondurile neutilizate într-un an se reporteaza pentru anul urmator.

7.9 Dispozitii finale

Unitatile vor prevedea în bugetele de venituri si cheltuieli sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate activitatilor în domeniul pregatirii, negocierii si aplicarii contractelor colective de munca, la toate nivelurile.

Sumele prevazute se vor calcula luând ca baza suma de 6.000 de lei/salariat/an, raportate la numarul mediu de salariati din anul precedent.

Sumele constituite vor fi distribuite astfel:

a) 1/3 din suma totala se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul unitatii;

b) 1/3 din suma totala se vireaza de contribuabil la federatia patronala reprezentativa de ramura care a negociat contractul colectiv pentru ramura din care face parte unitatea; din suma astfel constituita, federatiile patronale vor vira 50% în contul federatiilor sindicale reprezentative semnatare ale contractelor colective de ramura; semnatarii contractului colectiv de munca pe ramura pot conveni ca, pe viitor, contributia unitatilor de 1/3, prevazuta mai sus, sa fie virata într-un cont colector si distribuita 50% pentru partea patronala si 50% pentru partea sindicala, pe baza unui protocol semnat de ambele parti;

c) 1/3 din suma totala se vireaza de unitate în contul colector "Fondul de negociere a Contractului colectiv de munca unic la nivel national", deschis la Banca ABN-AMRO BANK ROMANIA - S.A., cu nr. 264100090820, pentru negocierile colective la nivel national, care va fi destinat astfel:

- 50% pentru partea sindicala reprezentativa la nivel national, semnatara a Contractului colectiv de munca unic la nivel national,

- 50% pentru partea patronala reprezentativa la nivel national, semnatara a Contractului colectiv de munca unic la nivel national;

d) fondul destinat partilor semnatare, conform lit. c), va fi repartizat fiecarei confederatii reprezentative la nivel national, semnatare a Contractului colectiv de munca unic la nivel national, în raport cu volumul implicarii în negocierile colective, cu numarul de salariati pe ramura, negociat în cadrul fiecareia, asa cum va fi stabilit de catre fiecare parte pe baza de protocol;

e) mecanismele de distributie a fondurilor de catre banca vor fi stabilite de comisia paritara;

f) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui si vira în termen de 60 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial a contractului colectiv de munca unic la nivel national.

Unitatile economice care negociaza si semneaza contracte colective de munca, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramura, vor constitui fondurile destinate negocierilor colective si le vor vira catre federatia patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de munca, si catre contul national.

Daca se negociaza si se încheie contracte colective de munca la nivelul unor grupuri de unitati, cheltuielile ocazionate cu aceste negocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unitatilor din grupul respectiv.

Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate într-un cont distinct. Patronatele si sindicatele vor urmari si sprijini constituirea, defalcarea si virarea pe destinatii a fondurilor destinate negocierii contractelor colective de munca.

Contractele colective de munca la toate nivelurile vor cuprinde prevederile acestui articol.

Patronii recunosc dreptul reprezentantilor organizatiilor sindicale de a verifica la locul de munca modul în care sunt respectate drepturile salariatilor prevazute în contractul colectiv de munca.

În situatiile în care nu se încheie contracte colective de munca pe ramura sau grupuri de unitati, prevederile contractului colectiv de munca la nivel national sunt considerate niveluri minime, de la care începe negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitati.

Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.

Drepturile prevazute în contractele individuale de munca nu pot fi sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de munca.

Împuternicitii organelor de conducere ai organizatiilor patronale, precum si ai confederatiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesizarea uneia din parti, modul în care sunt respectate drepturile salariatilor prevazute în contractul colectiv de munca; patronii vor asigura intrarea acestora în unitate, în conformitate cu regulamentul de ordine interioara, si protectia în unitate, pe durata verificarii, cu respectarea normativelor în vigoare.

Regulamentul de ordine interioara se întocmeste de catre patron împreuna cu sindicatele, conform legii.

Partile care au participat la semnarea contractului colectiv de munca unic la nivel national sunt:

Confederatia Patronala din Industria României -

CONPIROM C.N.S. "Cartel Alfa"

Confederatia Nationala a Patronatului Român -

C.N.P.R.C.N.S.L.R. "Fratia"

Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici

si Mijlocii - C.N.I.P.M.M.R

Blocul National Sindical - B.N.S. din România

Uniunea Generala a Industriasilor din România - UGIR

din România

Confederatia Sindicatelor Democratice - C.S.D.R.

Uniunea Generala a Industriasilor din România - UGIR

Confederatia Sindicala "Meridian"

Consiliul National al Patronilor din România

(Co.N.P.R.)

Patronatul National Român

Ministerul Sanatatii si Familiei

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Ministerul Culturii si Cultelor

Emitent al acestui contract colectiv de munca este MINISTERUL MUNCII sI SOLIDARITĂŢII SOCIALE.

Ramurile pentru care se poate încheia contract colectiv de munca sunt:

Agricultura, piscicultura si pescuit

Silvicultura, economia vânatului, apelor si protectia mediului

Industria miniera, geologie

Energie electrica, termica, petrol, gaze

Industria alimentara, a bauturilor si a tutunului

Industria textila si a produselor textile

Industria pielariei si a încaltamintei

Exploatarea si prelucrarea lemnului

Celuloza si hârtie

Edituri si poligrafie

Industria chimica si petrochimica

Materiale de constructii si industria cimentului

Industria sticlei si a ceramicii fine

Metalurgie feroasa si neferoasa si produse refractare

Constructii de masini

Industria electrotehnica, mecanica fina si utilaje, electronica

Industria mobilei

Reciclarea materialelor

Constructii

ComertTurism, hoteluri si restaurante

Transporturi

Posta si telecomunicatii

Activitati financiare, bancare, de asigurari

Cercetare-proiectare

Administratie publica

Învatamânt

Sanatate

Gospodarie comunala-locativa, transporturi locale

Mass-media

Cultura

Alte activitati si servicii

La nivelul acestor ramuri se pot încheia contracte colective de munca pe subramuri (grupuri de unitati), precum si pentru mai multe ramuri împreuna din lista de mai sus.

CONCLUZII

Sarcina statului a fost întotdeauna de a proteja cetateanul contra atacurilor din afara si contra prejudiciilor.

În aproape toate tarile s-a încercat înglobarea unei protectii specifice contra efectelor prejudiciabile în cadrul relatiilor de munca.

Dispozitiile legale s-au multiplicat, atât în ceea ce priveste conditiile de munca, cât si cu privire la raporturile directe între angajati si angajatori.

De-a lungul timpului contractul colectiv de munca a evoluat de la conventia scrisa cu privire la conditiile de munca si salarizare, la un contract care este un izvor de dreptul muncii, încheiat între patron si salariati reprezentati prin sindicate prin care se stabilesc clause privind conditiile de munca, salarizarea dar si alte drepturi si obligatii care decurg din raportul de munca.

Odata cu evolutia contractului colectiv de munca au aparut din ce în ce mai multe probleme care decurg din drepturile si obligatiile partilor si care fac obiectul negocierilor colective.

Contractul colectiv de munca a avut si are o mare influenta asupra dreptului muncii.

Prin încheierea acestui contract colectiv de munca dreptul muncii devine un drept negociat, de origine conventionala. Este un contract creat de patroni si salariati, în functie de conditiile economice si sociale precum si de interesele celor 2 parti.

În tara noastra dreptul muncii este guvernat de lege, de contractul colectiv de munca si bineînteles de contractul individual de munca.

Rapoartele de munca individuale stabilite între salariat si patron în mod individual pot deveni si colective daca sunt stabilite între un colectiv de salariati si angajator sau angajatorii sai. Salariatii se pot constitui într-un sindicat pentru a fi reprezentati în fata patronatelor si nu numai.

Nici o persoana nu poate fi constrânsa sa faca sau nu parte dintr-o organizatie sindicala. Pe de alta parte o persoana poate face în acelasi timp numai dintr-o singura organizatie sindicala.

Sindicatele sunt caracterizate prin libertate sindicala, pluralism sindical, profesionalism si statut propriu care apara drepturile si interesele profesionale, economice, sociale cât si culturale ale salariatilor sai.

Dreptul sindical nu este si nici nu trebuie considerat o ramura autonoma a dreptului, ci este o recunoastere doctrinara a importantei normelor juridice care regle-menteaza situatia sindicatelor sub toate aspectele sale.

Printre mijloacele specifice pe care o organizatie sindicala le poate folosi sunt negocierile colective, procedurile de solutionare a litigiilor prin remediere, arbitraj sau conciliere, petitia, protestul, mitingul, demonstratia si greva, dar numai potrivit statutelor proprii.

Organizatiile sindicale se pot asocia dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial.

Daca salariatii sau organizat în sindicate, patronii au fost nevoiti sa formeze la rândul lor organizatii patronale.

Patronatele sunt organizatii ale patronilor , autonome, fara caracter politic, înfiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial.

Necesitatea de a se organiza în patronate rezulta din faptul ca realizarea unei coeziuni a activitatii proprii, poate înlatura macar o mica parte din concurenta salbatica care exista pe piata economica.

Ce este foarte drept este si faptul ca prin aceste coeziuni se renunta la independenta conferita de o libertate totala a întreprinderii, dar în schimb au parte de putere mai mare care rezulta din actiunea comuna.

Aceste grupari ar trebui prin fundamentul lor sa prezinte o larga deschidere, în special spre liberalismul economic, sub toate nuantele sale.

Patronatele urmaresc în aceeasi masura scopuri economice cât si sociale.

Patronatele sunt constituite pe activitati economice si sunt organizate pe sectiuni, diviziuni, ramuri si la nivel national.

Pentru a-si realiza scopul pentru care au fost infiintate patronatele trebuie sa reprezinte, promoveze, sustina si sa apere interesele de natura economica, tehnica si juridica al membrilor. Ele trebuie sa activeze pentru deplina libertate de actiune a patronilor în scopul dezvoltarii activitatii. Vor asigura sanse egale fiecaruia dintre membrii sai, în conditiile legii, si va promova concurenta loiala.

Patronatele vor initia programe de restructurare, dezvoltare, privatizare, lichidare si cooperare economica. Vor numi reprezentanti pentru participarea la negocierile pentru încheierea contractelor colective de munca.

La elaborarea proiectelor de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri, asupra reglementarii raporturilor de munca patronatele sunt partener la dialogul social.

Ele apar ca partener la dialogul social si în cazul negocierilor contractelor colective de munca la toate nivelurile, în relatiile colective de munca, la participarea la tratative si acorduri cu autoritatile publice si cu sindicatele.

Conform unei definitii data de Stendhal negocierea este un proces cooperant si în acelasi timp egoist, prin care se încearca satisfacerea într-un procentaj cât mai mare a tuturor intereselor partilor.

Negocierea este un proces amplu de cooperare, dar care se disputa între parteneri nu adversari.

De-a lungul timpului s-a demonstrat, prin experienta acumulata, existenta a mai multe tipuri de negociatori, de fapt fiecare este unic în felul sau, nu numai prin stilul de abordare al problemei cât si prin dispozitia fiziologica si psihologica din momentul respectiv.

Foarte putine negocieri se deruleaza fara convulsii, sau usor, într-un timp relativ scurt, tocmai de aceea putem afirma ca negocierile sunt procese unice.

Pregatirea negocierilor a cunoscut de-a lungul timpului tehnici din ce în ca mai moderne. S-au cunoscut tehnica meselor rotunde sau a conferintelor.

Pregatirea negocierilor este un proces foarte amplu care trebuie sa cuprinda anumite elemente cum ar fi lista problemelor care urmeaza sa fie discutate, comparatia agendelor celor 2 parteneri si clasificarea problemelor.

Se culeg informatiile necesare, se vor realiza scenarii de negocieri si vor fi evaluate intentiile partenerului de negociere.

Cel mai recomandat într-o negociere este ca de la începutul acesteia sa fie lansate întrebari, deoarece ajuta la descoperirea intentiilor partenerului de dialog.

Pot fi aplicate foarte multe strategeme în cadrul negocierilor cum ar fi : strategema folosirii unui reprezentant, comunicarea de interese, conceptul de asociere, disocierea, compensatia, jocul static, pasi marunti, etc.

Negocierea este considerata încheiata când toate partile sunt câstigatoare sau considera ca au învins.

În prezent dreptul la negocierea colectiva este un drept fundamental consacrat de Constitutia României.

În contractele colective de munca sunt reglementate relatiile de munca, legea garantând doar un minim de drepturi salariatilor, ca o masura de protectie a acestora.

Continutul contractului colectiv de munca reflecta consecintele negocierilor colective purtate între cei doi parteneri sociali, patronii si salariatii.

În timp contractele colective de munca ar trebui încheiate succesiv, mai întâi contractul colectiv de munca la nivel national, apoi contractul la nivel de ramura, la nivel de grupuri de unitati si unitati.

La fiecare nivel, contractul colectiv de munca va trebui sa respecte contractele colective de munca încheie la nivelele superioare, iar toate contractele colective, indiferent de nivel, vor trebui sa respecte legea.

Contractele colective de munca încheiate în temeiul dispozitiilor legale constituie legea partilor

Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru toate partile.

Pe durata executarii contractului colectiv de munca partile sunt egale, nu exista raporturi de subordonare între parti asa cum exista în cazul contractului colectiv de munca.

Un salariat nou angajat într-o unitate va trebui sa respecte contractul colectiv de munca existent în acea unitate, chiar daca s-a încheiat anterior angajarii lui.

Cumparatorul unei companii va trebui sa respecte contractul colectiv de munca ce se încheiase între vânzator, ca fost patron, si salariatii companiei respective.

Mai mult, contractul colectiv de munca încheiat la nivel de ramura sau national este obligatoriu pentru toti salariatii si toti angajatorii acelei ramuri, sau ai economiei nationale fie ca au fost, fie ca nu au fost reprezentati în mod direct la negociere.

Modificarea contractului colectiv de munca se face numai cu acordul partilor, se comunica în scris organului de conducere la care se va pastra.

Un contract colectiv de munca se modifica automat si obligatoriu atunci când normele imperative ale legii stabilesc drepturi mai favorabile salariatilor peste cele cuprinse în contractul colectiv de munca.

Contractul colectiv de munca nu poate înceta prin denuntare unilaterala deoarece în sistemul nostru nu se încheie contractul colectiv de munca pe durata nedeterminata.

Contractul colectiv de munca se poate suspenda integral sau partial, producând efecte doar anumite clauze.

Suspendarea contractului colectiv de munca reprezinta practic, suspendarea principalelor sale efecte, care se manifesta printr-o încetare temporara a activitatii.

Salariatii au dreptul la greva pentru a-si putea solutiona problemele care fac obiectul conflictelor de munca.

Dreptul la greva este considerat de catre unii autori ca fiind un mijloc de asigurare a negocierii colective, iar dreptul muncitorilor si al întreprinzatorilor la actiuni colective , în caz de conflicte de interese, inclusiv dreptul la greva, se fac sub rezerva obligatiilor ce pot rezulta din conventiile colective de munca în vigoare

Greva este o încetare colectivasi voluntara a lucrului, determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor.

În succesiunea lor contractele colective de munca de la nivel superior constituie, potrivit legii, un izvor de drept pentru contractele colective de munca de la nivelurile inferioare.

În practica sociala, judiciara, se porneste de la premiza ca drepturile negociate si obtinute într-un contract colectiv de munca sunt considerate drepturi câstigate pentru viitoarele negocieri.

Daca aceasta premiza ar fi respectata nu s-ar mai coborî niciodata prin clauzele uni contract colectiv de munca sub nivelul ultim negociat.

În cazul în care la nivel de angajator , grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca încheiat la nivel superior.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si obligatiile patronilor precum si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca.

Prin contractul colectiv de munca unic la nivel national se stabileste asigurarea egalitatii de sanse si tratament pentru toti salariatii de catre angajatori, nu se vor face discriminari directe sau indirecte, care sa iaba ca efect restrângerea sau înlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor care decurg din contractele colective de munca.

România s-a numarat printre primele tari din lume care au adoptat reglementari referitoare la contracele colective de munca.

Statul influenteaza cadrul negocierilor colective nu doar prin stabilirea unor reguli de procedura specifice, dar influenteaza în ceea ce priveste continutul negocierilor.

Majoritatea statelor se limiteaza la stabilirea unor reguli fundamentale care nu fac decât sa specifice directiile generale pe baza carora partenerii sociali desfasoara procesul de negociere.

BIBILIOGRAFIE

Alexandru Athanasiu, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, Dreptul, nr. 3/1997;

Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan - Dreptul Muncii, Editura Atlas Lex, Bucuresti, 2001;

Alexandru Ţiclea - În legatura cu reprezentativitatea sindicatelor la nivelul unitatii în Dretul nr. 2/2001;

Andrei Popescu - Dreptul international al muncii, Editura Holding Reporter, Bucuresti, 1998;

Andrei Popescu - Drept. Legislatia muncii, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2001;

Andrei Popescu - Elemente privind fundamentarea dreptului la greva si necesitatea concilierii conflictelor colective de munca, Bucuresti, 2001;

Carbonnier Jean - Droit Civil, Presses Universitaires de France, 1972, vol. 4;

Corneliu Liviu Popescu - Consideratii supra constitutionalitatii datei de intrare în vigoare a contractelor colective de munca, Dreptul nr. 8/2000;

Dimitriu Raluca, C. Costea, D. Cucu, R. Popescu, F. Bejan - Consilier - raporturi de munca si rezolvarea conflictelor cu angajatii, Editura Rentrop si Stranton, Bucuresti, 2003;

Dumitru V. Firoiu - Dreptul muncii si securitatii sociale, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1999;

Emandi G. I. - Contractul colectiv de munca, Tiparul ziarului Universul, Bucuresti, 1935;

Firoiu V. Dumitru - Dreptul muncii si securitatii sociale, vol. II -Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2000;

Gheorghe Badica si Andrei Popescu - Contractul colectiv de munca - Editura Forum, Bucuresti, 1991;

Gheorghe Badica - Unele solutii de aplicare a Legii 130/1996 privind contractele colective de munca - Raporturi de munca nr. 6/1997;

Gheorghe Badica - Contractul de munca, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999;

Gheorghe Brehoi - Contractul colectiv de munca la nivel national pe anul 1992 - Dreptul nr.4/1992;

Gheorghe Brehoi, Ion Traian stefanescu si Andrei Popescu - Dreptul Muncii. Elemente fundamentale, Editura Fundatiei România de mâine, Bucuresti, 2001;

Ion Traian stefanescu - Tratat de dreptul muncii, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003;

Ion Traian stefanescu - Dreptul muncii, Editia a II-a, revazuta si adaugita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002;

Ion Traian stefanescu - Tratat elementar de dreptul muncii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999;

Ion Traian stefanescu, serban Beligradeanu, Dictionar de drept al muncii. Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997;

Ion Traian stefanescu, serban Beligradeanu - Codul muncii, Prezentare de ansamblu. Analiza textelor esentiale. Textul integral, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003;

Ion Traian stefanescu - Contractele colective de munca din cadrul societatilor comerciale, între prevederile legale, teorie si practica - Revista de drept comercial nr. 4/1996;

Ion Traian stefanescu, Magda Volonciu, R. Dimitriu - Dreptul muncii - Academia de Studii Economice, Bucuresti, 1997;

Ion Traian stefanescu- Dreptul colectiv al muncii - Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998;

Ion Traian stefanescu, Consideratii referitoare la Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, Revista de stiinte juridice nr. 1/1997, Craiova;

Ion Traian stefanescu, Norme legale si norme negociate în dreptul muncii-actualitate si perspective, Revista de drept comercial nr. 10/1998;

Iosif Maris, Eugenia sortan - Contractul colectiv de munca - Editura Intelcredo, Deva, 1999;

Magda Volonciu, Negocierea contractului colectiv de munca, Editura Omnia, Brasov, 1999;

Magda Volonciu - Înregistrarea si publicitatea contractului colectiv de munca, Studii de drept românesc nr. 1-2/1999;

Magda Volonciu, Durata si forma contractului colectiv de munca în Raporturi de munca nr.11/1998;

Marin Voicu, Mihaela Popoaca - Dreptul Muncii. Tratat de jurisprudenta româna si europeana, vol. I-II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001;

Ovidiu Ţinca - Dreptul muncii - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999;

Plastara G.- Contractul colectiv de munca, Revista Democratia nr.10/1919

Popovici I. - Conventia colectiva de munca, Tiparul ziarului Albina, Iasi, 1921

Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea - Dreptul muncii - Editura All Beck, Bucuresti, 2001;

Sanda Ghimpu, Ion Traian stefanescu - Dreptul muncii, vol. II, Universitatea Bucuresti;

serban Beligradeanu - Legislatia muncii comentata, vol. IV - Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996;

serban Beligradeanu - Legislatia muncii comentata, vol. XXII - Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996;

Tigaeru Gheorghe - Codul muncii cu comentarii si adnotari - Bucuresti, 2001;

Valer Dorneanu, Gheorghe Badica - Dreptul muncii, Editura Lumina Lex, Bucurelti, 2002;

Vasile Popa, Lucian Lepadat - Dreptul muncii, Editura presa universitara Româna, Timisoara, 2001;

Vasile Popa, Ondina Pana - Noua dimensiune a dreptului muncii. Prezentare doctrinala a Codului Muncii- Legea nr. 53/2003, Editura Presa universitara Româna, Timisoara, 2003;

Legea privind contractele de munca, 1929;

Codul muncii, 1950;

Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca;

Legea nr. 54/2003 privind sindicatele;

Legea nr. 356/2001 privind patronatele;