CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

contractul individual de munca

este   un contract in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se obliga sa pastreze munca pentru si sub autoritatea unui angajator în schimbul unui salariu.

Conditii generale pentru încheierea valabila a unui contract individual de munca:

capacitatea juridica: 

* persoana fizica - legal de la 16 ani (15ani, cu acordul parintilor).

* angajatorul - de la momentul dobândirii personalitatii juridice.

Ca si forma CIM se întocmeste în forma scrisa iar obligatia de încheiere îi revine angajatorului.

Formular tipizat conform Ord 64/2003 al Ministerului Muncii care a fost modificat prin Ord 76/2003. Se încheie în 3 exemplare.

Se înregistreaza în termen de 20 de zile de la încheierea lui.

Documente necesare:

copie dupa BI;

certificat de nastere;

acte;

diplome;

acte de studiu;

cererea de solicitare a angajarii;

autorizatii;

recomandare;

dosar medical sau fisa de aptitudini;

daca nu are carnet de munca, declaratie pe propria raspundere ca nu are carnet de munca.

Exista obligatia de a crea un dosar personal al fiecarui salariat. Hot. Guv. 161/2006 privind întocmirea si completarea registrului general al salariatului:

acte necesare angajarii;

CIM

Acte aditionale;

Decizii;

Alte documente care îi apartin (cursuri, cereri)

Se încheie pe durata nedeterminata Art.16 al 3 CM;

Înainte de a încheia CIM exista obligatia de informare a salariatului;

Ori de câte ori apare o modificare a CIM se face o informare;

Un CIM poate avea clauze generale si specifice:

clauze generale:

identitatea partilor;

sediu;

domiciliu;

salarizare;

concediu;

preaviz.

clauze specifice. Art 20 din CM:

clauza cu privire la formarea profesionala:

se face act aditional cu salariatul.

clauza de neconcurenta:

nu avem voie sa prestam activitati pentru concurenta firmei la care lucram;

exista o indemnizatie de neconcurenta.

clauza de mobilitate:

exista locuri de munca mobile. Se plateste o indemnizatie pentru a-l motiva.

clauza de confidentialitate:

pe parcursul contractului nu se divulga informatii

Perioada de proba - stabilita pentru verificarea cunostintelor. Codul Muncii reglementeaza perioada de proba astfel:

Pentru functii de executie - perioada de proba este de max. 30 zile calendaristice;

Pentru functii de conducere perioada de proba este de max. 90 zile calendaristice;

Pentru muncitorii necalificati - perioada de proba este de max. 5 zile lucratoare;

Pentru absolventi perioada de proba este de maxim 6 luni.

Registrul General de Evidenta a Salariatilor - Art 34 din CM si are menirea de a tine o evidenta riguroasa a angajatilor. Devine document oficial din momentul în care primeste un numar de înregistrare de la ITM;

Cumulul de functii. În legislatia actuala, pe lânga functia de baza se poate presta o alta activitate în cadrul CIM.

Executarea CIM - reprezinta drepturi si obligatii ale partilor. Acestea se stabilesc prin negociere în Contractul Colectiv de Munca. Art 39,40 CM. Drepturile angajatorului de a emite ROV (organizarea unitatii pe sectoare)

Modificarea CIM - se poate face numai cu acordul celor doua parti. Cu titlu de exceptie modificarea unilaterala a CIM este posibila în 3 situatii:

delegarea;

detasarea;

trecerea temporara într-o alta munca în caz de forta majora cu sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului.

Suspendarea CIM

suspendarea de drept:

concediul de maternitate (126 zile calendaristice pre si post natal sau doar postnatal, 40 zile postnatal obligatoriu )

concediul pentru incapacitatea temporara de munca (concediul medical)

exercitarea unei functii în cadrul unei autoritati legislative

suspendarea din initiativa salariatului:

concediul pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau 3 ani (cu handicap)

concediul paternal (L 210/1999, are durata de 5 zile de la nasterea copilului)

concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani sau 18 ani(cu handicap)

concediul pentru formare profesionala

pe perioada grevei

absente nemotivate

suspendarea din initiativa angajatorului

sanctiune disciplinara

pe durata întreruperii temporare a activitatii angajatorului - 75% din salariul de baza se plateste

prin acordul partilor:

concedii fara plata pentru studii

concedii fara plata pentru interese personale

Categorii de CIM

CIM pe perioada nedeterminata:

CIM pe perioada determinata

se încheie în forma scrisa cu precizarea expresa a duratei pentru care se încheie.

Este reglementata de Art 80 si urmatoarele din CM.

Se pot încheia cel mult 3 contracte individuale de munca pe perioada determinata, dar numai înauntrul termenului de 24 de luni

Situatii în care se pot încheia asemenea contracte:

înlocuirea unui salariat în cazul în suspendarii contractului sau de munca;

cresterea temporara a activitatii angajatorului;

desfasurarea unei activitati sezoniere;

angajarea unei persoane care mai are 5 ani pâna la pensionare;

angajarea pensionarilor care pot cumula pensia cu salariul;

pentru proiecte, lucrari, programe în conditiile legii CCM, contract de munca.

Perioada de proba:

5 zile lucratoare pentru un contract încheiat pe o perioada de maxim 3 luni;

15 zile lucratoare pentru un contract încheiat pe o perioada între 3-6 luni;

30 zile lucratoare pentru un contract încheiat pe o perioada mai mare de 6 luni;

45 zile lucratoare pentru functii de conducere cu o durata a contractului mai 757e45h mare de 6 luni.

CIM cu timp partial

fractiune de norma (timp partial) - oricât de putin;

se încheie obligatoriu în forma scrisa;

prevede 3 tipuri de clauze obligatorii:

durata muncii (1,2,3,4 ore) si repartizarea programului de lucru;

conditiile în care se poate modifica contractul de munca sunt obligatorii;

interdictia de a face ore suplimentare

Munca prin agent de munca temporara

Hot Guv 938/2004 privind procedura de autorizare a agentului de munca.

Munca la domiciliu

foloseste salariati care presteaza munca la domiciliu;

intervalul de timp în care angajatorul poate sa verifice salariatul

Contractul de ucenicie :

este un contract de tip particular în care angajatorul se obliga pe lânga salariu sa-l formeze profesional o persoana care nu a împlinit înca vârsta de 25 de ani si nu are nicio calificare.

Durata unui astfel de contract e maxim 3 ani

Legea 279/2005 privind ucenicia la locul de munca.

Încetarea CIM poate fi de 3 feluri:

Încetarea de drept

Art 56 CM

La data decesului salariatului;

La data.

La încheierea contractului individual de munca

Încetarea prin acordul partilor

- Art 55 lit b CM

- salariatul cere încheierea CIM

Încetarea ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti

Concedierea - preavizul la concediere este de 20 zile lucratoare conform contractului colectiv de munca

I.           Din motive care tin de persoana salariatului

art 61 a) când salariatul a savârsit o abatere grava sau abateri repetate de la disciplina muncii

atentie regulament intern: abateri disciplinare+sanctiuni diciplinare

sanctiunile disciplinare sunt prevazute prin Legea 264 din CM

Procedura concedierii disciplinare

Întocmirea referatului constatator

Convocarea salariatului - se realizeaza în temeiul Art 267 alin 2 din CM. Este o etapa obligatorie si se face în scris de catre persoana împuternicita de angajator sa cerceteze, precizându-se obiectul întâlnirii, data, ora si locul întrevederii. Se trimite prin posta cu confirmare de primire. Se face proces verbal daca salariatul refuza convocarea cu 2 persoane martori (sau are lor executor judecatoresc + taxa). Daca a primit convocarea si nu vine si nu anunta se emite decizia de concediere. Daca anunta se poate amâna.

Ascultarea angajatorului

Emiterea deciziei de concediere care are loc în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care angajatorul a luat cunostinta de savârsirea abaterii disciplinare (nu mai mult de 6 luni de la data savârsirii abaterii altfel se prescrie). Decizia de concediere se întocmeste în forma scrisa si cuprinde reglementarile prevazute de Art 68 din CM.

Comunicarea deciziei de concediere. Este o etapa obligatorie si se comunica în termen de 5 zile de la data emiterii. Decizia de3 concediere poate fi contestata de salariat în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicarea la tribunalul de la sediul sau domiciliul reclamantului. Iar la dosarul personal ramâne referatul (obligatoriu) constatator al abaterii, procesul verbal (nota explicativa) de la concedierea salariatului, decizia.

art 61 b) din CM - concedierea salariatului arestat preventiv pe o perioada mai mare de 30 zile (pe parcursul celor 30 de zile contractul de munca se suspenda de drept si va fi desfacut numai la împlinirea termenului de 30 de zile). Nu este necesara cercetarea. La dosar trebuie sa ramâna notificarea primita de la organul de urmarire penala.

art 61 c) din CM - concedierea pentru inaptitudine fizica si psihica.

Etape:

Consultarea medicului de medicina a muncii

Anuntarea concedierii despre inaptitudinea profesionala

Trecerea într-o alta munca (salariatul are 3 zile lucratoare la dispozitie în care îsi exprima consimtamântul)

Notificare AJOFM

Se emite decizia de desfacere a CIM

art 61 d) din CM - necorespunderea profesionala (ATENŢIE numai dupa evaluare conform Art 63 din CM). Evaluarea se realizeaza în baza regulilor din regulamentul intern unde trebuie sa avem o procedura de evaluare.

art 61 e) din CM când salariatul îndeplineste conditiile de vârsta standard si stagiul de cotizare si nu a solicitat pensionarea în conditiile legii.

II.        Pentru motive care nu tin de persoana salariatului

concedierea individuala - Art 65 din CM desfiintarea locului de munca din motive fara legatura cu persoana salariatului. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie reala si serioasa.

concedierea colectiva - Art 68,72 din CM. În Art 68 e prevazut numarul de salariati care confera concedierea colectiva. Daca daca concediem cel putin 10 salariati din 100 avem de-a face cu concediere colectiva. Angajatorul care a dispus concedierea colectiva nu poate face noi angajari pe locurile salariatilor concediati timp de 9 luni de la concedierea acestora. Altfel este obligat sa recheme aceiasi angajati.

Demisia - este reglementata de art 79 din CM. Este un act unilateral de vointa a salariatului. Se face o notificare si se aduce la cunostinta. Termenul de preaviz este de 15 zile calendaristice pentru salariatul cu functie de executie, de 30 de zile calendaristice pentru salariatul cu functie de conducere. Exceptie când nu se face preaviz Art 79 Alin 8 - salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu-si îndeplineste obligatiile.

Concedierea nu poate fi dispusa în urmatoarele situatii:

pe durata incapacitatii temporare de munca.

când femeia salariata este gravida (este protejata de OUG 96/2003 privind protectie maternitatii la locul de munca)

pe durata concediului de maternitate

pe durata concediului pentru cresterea copilului pâna la 2 ani, respectiv 3 ani (cu handicap).

pe durata concediului de odihna.

Daca firma este în procedura de faliment nu se tine cont de aceste situatii.

Revocarea sau Anularea desfcaerii CIM

Daca s-a emis decizia de concediere, a fost comunicata salariatului si a fost gresita, au loc 2 situatii:

Fie în instanta unde cere anularea deciziei

Cere sa fie revocata decizia

contractul colectiv de munca

Reglementarea legala este Art 236/247 din CM si Legea 130/1996 modificata în 1998 prin Legea 143.

Contractul colectiv de munca este o conventie încheiata în forma scrisa între angajator si salariati reprezentati prin sindicat sau prin reprezentantii salariatilor prin care se stabilesc conditiile de munca, salarizarea, alte drepturi si obligatii care decurg din raporturile de munca.

Unitatile obligate sa încheie CCM sunt :

unitatile cu mai mult de 21 salariati (este obligatorie negocierea colectiva, se face proces verbal de negociere în urma întâlnirii dintre patronat si sindicat sau reprezentanti). Initiativa negocierii colective o are patronul. Daca n-o face preia aceasta initiativa sindicatul. Durata negocierii colective nu trebuie sa depaseasca 60 de zile. Nu sunt sanctiuni daca se depaseste termenul. CCM se încheie pe o perioada de 12 luni cel putin sau pe perioada unei lucrari determinate. Se poate încheia si pe mai multi ani dar negocierea are loc în fiecare an.

CCM la unitatile private - legea partilor. Se inspira din contractul colectiv unic la nivel national.

Pentru a intra în vigoare trebuie sa se înregistreze la Directia de Munca si protectie sociala si se aplica de la intrarea în vigoare.

Cel la nivel de ramura, national se înregistreaza..

Organul care le înregistreaza trebuie sa anunte partile.

CCM poate fi modificat oricând prin act aditional semnat de ambele parti si se înregistreaza la Directia de Munca.

suspendarea CCM are loc pe durata grevei

încetarea CCM are loc:

la împlinirea termenului stipulat de parti;

prin acordul partilor oricând

la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a firmei angajatorului.

Litigiile sunt de competenta judecatoreasca.

Un sindicat se înfiinteaza cu 15 persoane:

Legea 54/2000 - Legea sindicatelor;

Legea 356/2001 - Legea patronatelor.

La unitatile la care nu exista sindicat semneaza reprezentantii salariatilor (care au vârsta mai mare de 21 de ani si care au vechime în unitate cel putin un an)

regulamentul intern

Este reglementat de Art 257, 262.

Se întocmeste de angajator cu participarea sindicatului sau a reprezentantilor.

Contine:

clauze privind protectia, igiena si securitatea muncii (Legea 319/1996 privind securitatea si sanatatea în munca)

reguli privind nediscriminarea si egalitatea de sanse între femei si barbati - Legea 202/2002

drepturile si obligatiile partilor în principal ale salariatilor;

procedura solutionarii cererilor si a reclamatiilor salriatilor;

disciplina muncii la nivelul unitatii (abaterile disciplinare precum si sanctiunile aferente abaterilor).

Dupa ce a fost întocmit si a fost semnat de angajator se aduce la cunostinta salariatului.

Modificarile se fac cu consultarea sindicatului si apoi se popularizeaza salariatilor.

Daca exista clauze care contravin legislatiei se anunta sindicatul.

Regulamentul intern se elibereaza în cel mult 60 de zile de la data dobândirii personalitatii juridice a firmei.

raspunderea juridica

I.       Raspunderea disciplinara - angajatorul are prerogativa disciplinara (stabileste regimul de disciplina, abaterile, sanctiunile). Art 264 CM enumara care sunt sanctiunile disciplinare pe care le aplica angajatorul:

Art 264 lit a - avertismentul scris se da în baza unei decizii în forma scrisa prin care se atrage atentia salariatului ca a savârsit o sanctiune disciplinara.

Art 264 lit b - suspendarea contractului de munca pe o perioada de maxim 10 zile lucratoare (are efect moral dar si efect patrimonial pentru ca nu se primeste salariu).

Art 264 lit c - retrogradarea din functie (sa nu depaseasca 60 zile).

Art 264 lit d - reducerea salariului de baza pe o perioada de la 1-3 luni cu 5-10% în functie de abatere.

Art 264 lit e - reducerea salariului de baza si dupa caz a indemnizatiei de conducere de la 1-3 luni cu 5-10%.

Art 264 lit f - desfacerea disciplinara a contractului de munca (ATENŢIE cu respectarea procedurii de cercetare disciplinara prealabila prevazuta de Art 267 CM)

II.        Raspunderea patrimoniala - se va emite o ......titlu executoriu hotarât de Instanta Judecatoreasca daca avem de recuperat pagubele de la salariati. Retinerile se fac în procent de 1/3 din salariul lunar net fara a depasi împreuna cu toate retinerile pe care le poate avea cel în cauza o jumatate din salariu.

Daca datoriile sunt prea mari se va adresa Executorului judecatoresc care va apela la executarea silita (retinerile nu acopera prejudiciul)

III.     Raspunderea contraventionala - Art 276 CM prevede o serie de alte acte normative unde se discuta despre contraventii

Legea 130/199

OUG 1999/2000 - temperaturi extreme

Hot Guv 247/2003

OUG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Art 276 CM - contraventii

Legea 130/1999 - încadrarea în munca a personalului; contraventiile pentru Registrul de evidenta a salriatilor

OUG 96/2003 - protectie maternitatii (50-100 mil)

Legea 202/2000 - egalitatea de sanse

IV.            Raspunderea penala - 3 sanctiuni prevazute de Art 277,278 CM:

neexecutarea unei hotarâri judecatoresti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de le cererea adresata angajatorului (se pedepseste cu închisoare de la 3-6 luni sau amenda);

neexecutarea unei hotarâri judecatoresti definitive privind reintegrarea în munca unui salariat (închisoare de la 1-6 luni, amenda);

încadrarea în munca a minorilor sub 15 ani (închisoare de la 1-3 ani)

jurisdictia muncii

Înseamna solutionarea de catre anumite organe conform procedurii prevazute de lege a litigiilor care apar între subiectele raportului juridic.

Litigiu = conflict, neîntelegere

Acte normative:

Legea 168/1999 - privind solutionarea conflictelor de munca;

Art 281-291 CM

Termene pentru formularea cererilor în vederea solutionarii unui conflict de munca:

30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei unilaterale a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încheierea CIM.

30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei de sanctionare disciplinara.

3 ani de la data nasterii dreptului la actiuni (când e vorba de drepturi la actiuni).

pe toata durata existentei contractului când e vorba de nulitatea contractului.

6 luni de la data nasterii dreptului la actiune în cazul neexecutarii CCM sau doar a unor clauze ale CCM.

Instanta competenta este tribunalul.

Instanta competenta este aceea de la domiciliul, resedinta sau sediul reclamantului.

Cererile în materia litigiilor de munca sunt scutite de taxe judiciare de timbru si de timbru judiciar.

Sarcina probei revine angajatorului.

Probele sunt:

proba cu înscrisul (documente: CIM, CCM, fisa postului, RI, deciziile si actele aditionale care au survenit pe parcursul CIM)

proba cu martori

proba cu expertiza de specialitate

interogatoriul

Calea de atac este recursul care se promoveaza în termen de 10 zile de la data comunicarii sentintei de catre instanta de fond.

coeficientii de ierarhizare

Muncitorii necalificati cu salariul de baza 500 - coef 1

Muncitorii calificati cu salariul de baza 600 - coef 1,2

Personalul administrativ încadrat în functii pentru care conditia de pregatire este cea liceala cu salariul de baza 600 - coef 1,2

Personalul administrativ încadrat în functii pentru care conditia de pregatire este cea liceala cu salariul de baza 625 - coef 1,25

Maistri au coef 1,3

Studii superioare de scurta durata au coef 1,5

Studii superioare 2

Toate deciziile se comunica în termen de maxim 5 zile la ITM

timpul de munca

Se întelege prin aceasta institutie juridica perioada de timp cât salariatul se afla la dispozitia angajatorului în vederea exercitarii atributiilor de serviciu.

Potrivit CM durata normala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore/saptamâna în care intra si orele suplimentare.

Termenul prevazut de Constitutie pentru timpul de munca zilnic este de 8 ore în medie repartizat în 5 zile lucratoare/saptamâna.

Pe cale de consecinta, timpul de munca saptamânal în afara orelor suplimentare admise este de 40 ore.

Timpul de munca de 40 ore/saptamâna repartizat în 5 zile lucratoare constituie ceea ce în practica se denumeste ca fiind norma întreaga.

Repartizarea inegala a timpului de munca în cele 5 zile lucratoare este posibila respectând o limita maxima de 10 ore/zi.

În situatia în care se adopta un program de lucru inegal în cadrul caruia în unele zile ale saptamânii se depaseste timpul de munca de 8 ore nu suntem în fata unor ore suplimentare.

De altfel, prin munca suplimentara se întelege perioada de timp lucrata peste durata saptamânala prevazuta în contract.

Conform CM se pot încheia CIM2 si cu timp de munca mai mic decât timpul integral. Este situatia contractelor cu timp partial.

Prin salariat cu contract de munca cu timp partial întelegem acel salariat al carui timp saptamânal de lucru sau lunar este mai mic decât media saptamânala de 40 ore.

CM nu mai prevede în prezent nicio limita minima a timpului de munca al unui salariat cu timp partial.

Totusi, pentru a putea constitui obiect al unui CIM activitatea desfasurata de salariatul cu timp de munca partial trebuie sa aiba un anumit caracter de continuitate ce se reflecta în prestatii periodice si nu întâmplatoare.

Astfel nu putem încheia un CIM pentru o activitate întâmplatoare care nu se mai repeta într-un anumit interval de timp.

Pentru realizarea acestei activitati beneficiarul poate încheia contracte civile sau comerciale cu persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale ori cu societati comerciale.

La CIM cu timp partial, în afara elementelor obligatorii ce trebuie sa se cuprinda în acest act juridic trebuie sa se precizeze în mod expres ca salariatul nu poate presta munca suplimentara cu exceptia cazurilor de forta majora.

În strânsa corelatie cu timpul de munca legiuitorul reglementeaza si timpul de odihna (to). Timpul de odihna prevazut de legislatia muncii cuprinde odihna zilnica, saptamânala si concediul anual de odihna.

Potrivit dispozitiilor CM între 2 zile de munca trebuie sa existe cel putin 12 ore de odihna cu exceptia situatiei când munca se desfasoara în schimburi când timpul minim se reduce la 8 ore.

Repausul este de 2 zile consecutive ce se acorda de regula sâmbata si duminica.

Acolo unde specificul activitatii nu permite acordarea repausului saptamânal în zilele de sâmbata si duminica angajatorul are obligatia de a plati salariatilor un spor pentru fiecare ora lucrata în acele zile si de a acorda repausul saptamânal în alte 2 zile consecutive în cursul saptamânii.

Sporul se negociaza prin CIM sau CCM aplicabil.

concedii

I.       Concedii de odihna

II.    Concedii pentru formare profesionala

III. Concedii de studii

IV.Concedii fara plata

V.   Concedii medicale

VI.Zile lucratoare acordate pentru evenimente familiale

VII.         Zile stabilite prin lege sau prin CIM

Toate aceste concedii reprezinta drepturi ale salariatilor recunoscute prin lege.

Orice conventie prin care salariatul ar renunta la aceste drepturi ar fi lovita de nulitate si nu ar putea produce efecte juridice.

I. Concediile de odihna - se acorda anual proportional cu timpul efectiv lucrat în anul calendaristic respectiv.

Acordarea concediilor de odihna nu este conditionata de desfasurarea activitatii într-un anumit numar de luni calendaristice anterior solicitarii salariatului.

Concediul de odihna trebuie efectuat obligatoriu în anul calendaristic pentru care se acorda.

În situatii de exceptie însa concediul de odihna neefectuat în anul calendaristic curent poate fi efectuat cu consimtamântul salariatului pâna la sfârsitul anului calendaristic viitor.

Durata concediului de odihna este de minim 21 zile lucratoare potrivit CIM unic la nivel national pentru anii 2007-2010.

Pentru tinerii în vârsta de pâna la 18 ani durata minima a concediului de odihna este de 25 zile lucratoare.

Pentru primul an de activitate cu exceptia tinerilor sub 18 ani durata concediului de odihna nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare.

Concediul de odihna se acorda proportional cu durata efectiva lucrata dintr-un an calendaristic indiferent de norma integrala sau partiala a timpului de lucru.

În durata efectiva nu intra perioadele de suspendare a CIM decât daca acest lucru este prevazut în mod expres în lege, în CCM aplicabile, în regulamentele interne sau în CIM.

Concediul de odihna se poate acorda si fractionat la solicitarea salariatului cu conditia ca cel putin una dintre fractiuni sa fie de minim 15 zile lucratoare.

Programarea concediilor de odihna trebuie efectuata pâna la 31 decembrie al fiecarui an pentru anul calendaristic viitor.

Pe perioada concediului de odihna contractul de munca nu e suspendat.

Concediul reprezinta o întrerupere fireasca a executarii CIM la fel ca si repausul zilnic sau saptamânal.

În consecinta pe perioada concediului de odihna sarcinile salariatului sunt redistribuite fara a se putea angaja o alta persoana cu contract de munca pe perioada determinata ca în cazul suspendarii.

Înainte de plecarea în concediu salariatul are dreptul sa primeasca o indemnizatie de concediu de odihna ce nu poate fi mai mica decât media veniturilor pe ultimele 3 luni anterioare datei de plecare în concediu.

Daca în timpul concediului de odihna apare o situatie de incapacitate temporara de munca, concediul se întrerupe, contractul de munca se suspenda urmând ca în zilele de concediu ramase neefectuate sa fie reprogramat pentru o data ulterioara.

În aceasta situatie salariatul va beneficia de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca în conformitate cu certificatul medical emis de medic.

II.Concediile medicale -

Concediul pentru incapacitate temporara de munca pe perioada caruia CIM se suspenda de drept.

Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani respectiv 18 ani pentru copilul cu handicap care are ca efect suspendarea CIM din initiativa salariatului.

Concediul pentru risc maternal de care beneficiaza doar femeile salariate pe perioada caruia CIM este suspendat de drept.

concediul pentru sarcina si lauzie de care beneficiaza de asemenea doar femeile salariate pe perioada caruia CIM este suspendat de drept

concediul pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap de care beneficiaza atât femeile cât si barbatii salariati; pe durata acestui concediu CIM este suspendat din initiativa salariatului.

Pe durata acestui concediu angajatorul are dreptul de a încheia contracte de munca pe perioada determinata pentru a-i înlocui pe titularii suspendati.

III. Concediul pentru formare profesionala - se acorda la initiativa salariatului daca formarea profesionala este realizata în interesul angajatorului.

IV. Concediul fara plata - se acorda la solicitarea salariatului pentru interese personale sau pentru studii.

Durata concediilor pentru formare profesionala, de studii sau fara plata se stabilesc prin contractele CIM aplicabile, prin regulamentele interne sau chiar prin negociere a CIM.

Potrivit legii salariatul beneficiaza si de zile libere stabilite prin lege, acestea sunt zile nelucratoare. În prezent CIM stabileste urmatoarele zile nelucratoare: 1,2 ianuarie, prima si a doua zi de Pasti, 1 mai, 1 decembrie, 25, 26 decembrie.

În CCM potrivit specificului activitatii se pot acorda zile libere platite (ex: ziua energeticianului, ziua functionarului).

Potrivit legii salariatul beneficiaza si de zile libere platite cu ocazia unor evenimente familiale (zile pentru casatorie, nasterea copilului, decesul unui membru al familiei).

vechimea în munca

Vechimea în munca reprezinta perioada de timp în care o persoana presteaza activitate în temeiul unui CIM sau al unui alt raport juridic de munca neîntemeiat pe contract.

Vechimea în specialitate constituie perioada de timp cât persoanele presteaza activitate în ocupatii diferite dar în temeiul aceleiasi profesii.

Exista situatii când si perioadele de suspendare al CIM sau ale raportului juridic de munca reprezinta perioadele de vechime în munca:

concediul pentru cresterea si îngrijirea copilului de pâna la 2 ani;

perioada de concediu medical;

efectuarea stagiului militar.

1.01.1999 - 1.03.2002 vechime în munca perioada de somaj

01.01.1990 - 1.04.2001, dupa 1.01.2007 constituie vechime în munca concediul pentru cresterea copilului.

Se iau în considerare stagiile de cotizare pentru calculul pensiei.

Vechimea în munca se calculeaza pe zile calendaristice si nu pe zile lucratoare, astfel anii se transforma în luni, si lunile în zile

Ex: vechime în munca 2008.03.31-2000.01.01/8.02.03

Perioade care constituie stagii de cotizare:

facultatea la zi (daca se fac 2 facultati se ia în considerare una singura);

perioadele când persoanele beneficiaza de pensie de invaliditate;

perioadele când persoanele au fost deportate.

Fisa postului trebuie sa fie în concordanta cu instructiunile de sanatate, de securitate a muncii (obligatoriu trebuie sa fie anexa la CIM).

Sanatatea si securitatea în munca reprezinta i institutie importanta..

carnetul de munca

Reprezinta un document oficial care apartine titularului, prin care se dovedeste vechimea în munca, vechimea în specialitate pentru o anumita perioada de timp si pentru diferite profesii si vechimea în conditii vatamatoare sau în probe superioare de munca.

Exista 3 conditii: normale, speciale si extraordinare.

Carnetul de munca va fi abrogat cu 01.01.2009.

Se înregistreaza data de început a CIM, natura contractului, determinata, nedeterminata, normala, partiala, salariul, documente în baza caruia se fac înscrierile, modificarile intervenite asupra functiei salariatului sau a locului de munca, încetarea din functie.

Carnetele de munca se pastreaza în conditii de securitate care sa asigure protectia la foc.

Pentru fiecare persoana se întocmeste un singur carnet de munca.,

În conditiile în care acesta este pierdut sau deteriorat, inspectoratele teritoriale de munca pot aproba eliberarea duplicatului.

Pe prima pagina a duplicatului se înscrie sintagma duplicat urmata de seria si numarului carnetului de munca original.

În situatia întocmirii duplicatului se efectueaza înregistrarea din unul în altul angajatorul fiind obligat sa solicite salariatului sa prezinte documentul original privind vechimea în munca eliberat de catre angajatorul anterior.

Duplicatul carnetului de munca se întocmeste de angajatorul unde lucreaza salariatul la momentul respectiv iar în cazul în care nu mai lucreaza se întocmeste de catre ultimul angajator.

Carnetul de munca se pastreaza de catre angajator iar la încetarea CIM se înmâneaza personal titularului neputând fi transmis.

Înregistrarile se fac cu cerneala tipografica.

Rectificarile se fac prin taierea cu rosu a înregistrarilor eronate astfel încât sa se poata citi textul rectificat, iar dedesubt înscrierea se face tot cu culoare rosu.

În rubrica speciala de la sfârsit se face mentiune despre rectificare.

registrul general de evidenta a salariatilor

Se întocmeste în format electronic în ordinea încheierii CIM2.

Elemente care trebuie sa le contina:

numele si prenumele salariatului;

CNP;

Codul ocupatiei (cod COD)

Natura contractului;

Data începerii activitatii;

Modificarile intervenite în natura contractului sau în ocupatie;

Data si temeiul încetarii CIM.

Se întocmeste de catre toti angajatorii din sectorul public, privat sau mixt.

Registrul general de evidenta se întocmeste în termen de 30 de zile de la data angajarii primului salariat, modificarile intervenite în registru fiind depuse în termen de 5 zile de la data producerii lor la ITM în a carui raza teritoriala îsi are sediul angajatorul.

Va fi întocmit si de angajatorul persoana fizica dar si juridica.

Registrul se întocmeste de catre persoana juridica respectiv persoana fizica angajatoare.

În cazul în care persoanele juridice au înfiintate si alte entitati (sucursale, puncte de lucru) fara personalitate juridica carora le-a delegat competenta de a încheia CIM2 le poate delega si competenta de a înfiinta registrul (REVISAL).

Neîntocmirea si nedepunerea în registru în termenul prevazut de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda.

Registrele se pot transmite la inspectorate fie în format electronic fie on-line.

Angajatorii au obligatia de a înfiinta pentru fiecare salariat un dosar personal care trebuie sa cuprinda cel putin:

CIM;

Copii dupa acte de stare civila;

Copii dupa actele de studiu;

Actele care privesc modificarile, suspendarea sau încetarea CIM;

Orice alt document care reflecta activitatea profesionala a salariatului.

La solicitarea salariatului angajatorul are obligatia de a-i elibera acestuia o adeverinta din care sa rezulte vechimea în munca, vechimea în specialitate sau orice alte date referitoare la activitatea profesionala a salariatului.

Refuzul angajatorului de a elibera un astfel de document constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala.

Registrul general se gestioneaza la nivel national de catre Inspectia Muncii care pune la dispozitia angajatorilor si aplicatia informatica necesara întocmirii si depunerii registrului.

Registrul general a fost înfiintat în scopul asigurarii unei evidente colective a salariatilor la nivelul angajatorului respectiv asiguratului, unei evidente la nivel national a informatiilor referitoare la numarul de salariati, la structura pe vârste si ocupatii precum si la structura pe categorii de CIM2.

Agent de munca temporara:

incapacitate temporara de munca a unui salariat.

activitati sezoniere.

activitati de stricta perfectionare

pensii

Exista urmatoarele tipuri de pensii:

a.     pensie pentru limita de vârsta

b.     pensie anticipata

c.     pensie anticipata partial

d.     pensie pentru invaliditate

e.      pensie de urmas

a.          Se acorda pensia pentru limita de vârsta persoanelor care îndeplinesc cumulativ la data pensionarii conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare.

Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 60 ani iar pentru barbati este de 65 de ani.

Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât si pentru barbati este de 15 ani iar stagiul complet este de 30 ani pentru femei si 35 ani pentru barbati (2014).

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare se pot înscrie la pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare în conditiile în care a desfasurat activitate în conditii deosebite (petrochimie)

Legea 19/2000 - Ordinul MMSSF 340/2001

Gradul I - conditii speciale

Gradul II - conditii deosebite.

Cu reducerea vârstei nu se pot înscrie femeile mai devreme de 50 ani iar barbatii mai devreme de 55 ani.

Persoanele care au lucrat în conditii speciale (minerii) si au realizat un stagiu de minim 20 de ani în acele locuri se pot înscrie la pensia pentru limita de vârsta la 45 ani.

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu handicap preexistent cu calitatea de asigurat în functie de gradul handicapului beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a vârstei standard de pensionare.

cu 15 ani - reducerea vârstei standard de pensionare daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav

cu 10 ani daca au realizat cel putin 2 treimi din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap accentuat

cu 10 ani pentru cei care au realizat stagiu complet de cotizare pentru cei cu handicap mediu

asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta indiferent de vârsta daca au realizat cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare.

Femei care au nascut cel putin 3 copiii si au realizat stagiul complet de cotizare beneficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare:

1 an daca au nascut 3 copii;

2ani daca au nascut 4 sau mai multi copii.

Aceasta reducere nu se poate aplica sub 55 ani.

b.         Beneficiaza de pensie anticipata asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensie anticipata cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului complet de cotizare se are în vedere întreg stagiul de cotizare realizat în domeniul public mai putin cele asimilate:

perioada asimilata în sistemul public:

stagiul militar obligatoriu;

cursuri universitare la zi;

a beneficiat de pensie de invaliditate (numai pentru pensia de limita de vârsta)

La împlinirea vârstei standard de pensionare pensia anticipata devine pensie pentru limita de vârsta cu conditia formularii unei cereri facuta de asigurat.

c.         Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare precum si cel care a depasit stagiul complet de cotizare pâna la 10 ani pot solicita pensie anticipata partial cu reducerea vârstelor pâna la 5 ani.

Stagii 23-33:

24 - 0,5% pentru fiecare luna

Pensia anticipata si pensia anticipata partiala nu poate fi cumulata cu drepturi de natura salariala.

d.         Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza:

accidentelor de munca;

bolilor profesionale si tuberculozei

bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Invaliditatea de gr I - se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire , autoconductie sau de orientare spatiala invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane.

Invaliditate de gr II - se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca cu posibilitatea invalidului de autoservire , de a se autoconduce si de a se orienta spatial fara ajutorul altor persoane.

Invaliditate de gradul III - se caracterizeaza prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca invalidul putând sa presteze o activitate profesionala.

Încadrarea se face de câtre medicul expert.

Asiguratii care si+au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate daca îndeplineste stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta.

Ex: daca au sub 25 ani (vârsta) trebuie sa aiba un stagiu de cotizare necesar de 5 ani.

25-31 ani - 8 ani

Pot beneficia daca au realizat cel putin jumatate din acest stagiu (se pot înscrie din 5 ani - 2,5 ani).

Invaliditatea se datoreaza unui accident de munca, a tuberculozei, SIDA, neoplazii - asiguratul beneficiind indiferent de stagiul de cotizare avut.

Pentru pensia de invaliditate exista un beneficiu : la stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential determinat ca diferenta între stagiul complet de cotizare realizat efectiv pâna la data încadrarii unui grad de invaliditate.

Pensionarii de invaliditate gradul I au dreptul la un însotitor.

Indemnizatia de însotitor se poate acorda lui sa persoanei.

Pensionarii de invaliditate sunt supusi la revizuire medicala la un interval de 6 sau 12 luni si la fiecare revizuire medicul stabileste mentinerea în acelasi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad de invaliditate, încetarea calitatii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacitatii de munca. Persoanele care au realizat stagiu complet de cotizare dar nu au vârsta si au vârsta mai mica de pâna la 5 ani nu mai sunt supusi revizuirii medicale obligatorii.

Neprezenta la comisie suspenda plata pensiei cu luna urmatoare.

Pentru cei cu grad I de invaliditate si trec la limita de vârsta i se mentine în continuare pensia de invaliditate

d. au dreptul la pensie de urmas copii si sotul supravietuitor daca persoana decedata era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Persoanele care au drept la pensie de urmas sunt:

a)     copiii pâna la vârsta de 16 ani;

b)    copiii daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata conform legii pâna la terminarea acestora fara a depasi vârsta de 26 de ani;

c)     copiii pe toata durata invaliditatii de orice grad daca aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una din situatiile de la lit a) si b).

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii la împlinirea vârstei standard de pensionare daca durata casatoriei a fost cel putin 15 ani.

În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani dar de cel putin 10 ani cuantumul pensiei sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas indiferent de vârsta pe perioada în care este invalid de gradul I sau II daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie indiferent de vârsta si de durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a intervenit ca urmare a unui accident de munca, unei boli profesionala, a tuberculozei, neoplazii si SIDA si daca nu a realizat venituri dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca veniturile sunt mai mici de ¼ din salariul mediu brut pe economie (15 milioane).

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas indiferent de vârsta pe o perioada de 6 luni de la data decesului daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri de natura salariala pentru care asiguratul este obligat sau acestea sunt mai mici de ¼ din salariul mediu brut pe economie.

Sotul supravietuitor mai are dreptul la pensie de urmas indiferent de vârsta daca au în îngrijire unul sau mai multi copii cu vârsta pâna la 7 ani pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani si daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri de natura salariala pentru care asiguratul este obligat sau acestea sunt mai mici de ¼ din salariul mediu brut pe economie.

Pensia de urmas se calculeaza din:

a)             pensie pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorului decedat.

b)            Din pensia de invaliditate de gradul I în cazul în care decesul sustinatorului a intervenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea unei pensii pentru limita de vârsta si era în plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul la oricare din aceste pensii.

c)             Din pensia de serviciu care era în plata sau la care ar fi avut drepturi sustinatorul decedat daca aceasta este mai avantajoasa decât pensia pentru limita de vârsta.

Cuantumul pensiei de urmas se determina prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de catre sustinator:

a)     pentru un singur urmas 50%;

b)    pentru 2 urmasi 75%;

c)     pentru 3 sau mai multi urmasi 100%.

iar în sistemul pensiilor de serviciu se determina prin aplicarea procentelor în functie de numarul de urmasi asupra cuantumului pensiei.

Cuantumul pensiei de urmas în cazul în care copiii sunt orfani de ambii parinti reprezinta însumarea drepturilor de urmas calculata dupa fiecare parinte.

Sotul supravietuitor care are pensie proprie si îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.

Stabilirea si plata pensiilor

I.     Pensia pentru limita de vârsta se acorda si se plateste de la data îndeplinirii conditiilor de pensionare daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de la aceasta data pâna în 2014 (din 2014 va fi de 30 de zile).

Daca nu a fost depusa în acest termen pensia se acorda de la data formularii cererii.

Drepturile de pensie anticipata sau anticipata partial se acorda si se platesc:

a)                de la data îndeplinirii conditiilor de pensionare daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile dar nu înainte de încetarea calitatii de asigurat în cazul persoanelor prevazute la Art.5 alin 1 pct 1,2,3 L 19/2000.

persoanele salariate pe baza de CIM;

functionarii publici;

persoanele care ocupa functii elective;

somerii.

b)               De la data îndeplinirii conditiilor de pensionare daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile în cazul persoanelor prevazute la Art 5 alin 1 pct 4 si 5 (persoanele care sunt asigurate pe baza de declaratie de asigurare - asociat, asociat unic, administrator, managerii care au contract de management - si contract de asigurare).

Daca cererea este depusa peste termen de 90 de zile drepturile se acorda de la data formularii cererii pentru pensia anticipata nu înainte de încetarea calitatii de asigurat.

II.          Drepturile pentru pensia de invaliditate se acorda si se platesc:

a)         de la data încetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca daca cererea a fost depusa în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;

b)        de la data încetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca dar nu înainte de încetarea calitatii de asigurat daca cererea a fost depusa în termen de 60 de zile de la emiterea deciziei în cazul persoanelor prevazute la Art. 5 alin 2.

c)         De la data depunerii cererii dar nu înainte de încetarea calitatii de asigurat în cazul persoanelor prevazute Art. 5 alin 2 ale caror cereri au fost depuse cu depasirea termenului de 60 de zile.

d)        De la data depunerii cererii pentru persoane care la data solicitarii pensiei de invaliditate nu au calitatea de asigurat.

III.     Pentru pensia de urmas:

a)         începând cu luna urmatoare decesului în cazul în care sustinatorul decedat era pensionar si daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de la data decesului.

b)        De la data decesului sustinatorului în cazul în care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de la aceasta data.

c)         De la data depunerii cererii în situatia în care s-au depasit termenele prevazute de lege (90 de zile).

d)        În cazul în care urmasul îndeplineste conditiile pentru a beneficia de pensie de urmas ulterior datei decesului sustinatorului asigurat drepturile de pensie de urmas se acorda de la data îndeplinirii acestor conditii daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile.

Pensia se acorda la cererea persoanei îndreptatite a mandatarului, a tutorelui si a curatorului acestuia.

Legea 19/2000

Ord MMSSF 340/2001

contributia de asigurari sociale

În sistemul propriu de pensii sunt asigurate prin efectul legii persoanele fizice denumite în continuare asigurati.

Asiguratii pot fi cetateni români, cetateni ai altor state sau apatrizi pe perioada în care au conform legii domiciliul sau rezidenta în România.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.

În conformitate cu Art.5 Alin 1, Legea 19/2000 sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii urmatoarele persoane:

I.       persoanele care îsi desfasoara activitatea pe baza de CIM si functionarii publici.

II.    Persoanele care îsi desfasoara activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a Organizatiei Mestesugaresti.

III. Persoanele care beneficiaza de ajutorul de somaj.

IV.            Persoanele care se afla în una din urmatoarele situatii:

a)     asociat unic;

b)    asociatii comanditari sau actionari, administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

c)     asociatii familiale;

d)    persoane care desfasoara activitati independente (medic, notar public);

e)     persoanele angajate în institutii internationale daca nu sunt asiguratii acestora;

f)      alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.

V.   Persoanele care se regasesc în 2 sau mai multe situatii prevazute la punctul IV.

Documentele care atesta calitatea de asigurat dupa caz:

contractul de munca sau decizia de numire pentru asiguratii de la pct.1.

Hotarârea Parlamentului României, a Consiliului Judetean sau Local pentru asiguratii de la pct.2.

Decizia de stabilire a indemnizatiei de somaj pentru asiguratii de la pct.3.

Declaratia de asigurare pentru asiguratii de la pct IV si V.

Se pot asigura în sistemul public pe baza de declaratie de asigurari sociale persoanele care se regasesc la Art.5 Alin. 1 si care doresc sa-si completeze venitul asigurat precum si alte persoane care nu se regasesc în aceste situatii.

Salariul mediu brut pe economie conform Legii Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat este de 1550 lei.

Angajatorii persoane juridice sau fizice la care îsi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la Alin.1, pct I,II precum si Institutiile care efectueaza plata ajutorului de somaj sunt obligate sa depuna în fiecare luna pâna la data de 25 a lunii urmatoare pentru luna în curs declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat.

Declaratia se depune la Casa de Pensii în a carei raza teritoriala îsi are sediul angajatorul.

Nedepunerea acestei declaratii pentru salariat reprezinta neplatirea stagiului de cotizare.

Prestatiile de asigurari sociale reprezinta în sistemul public venit de înlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale ca urmare a batrânetii, invaliditatii, accidentelor, decesului denumite în continuare riscuri asigurate.

Acestea se acorda sub forma de pensii, indemnizatii.

În sistemul public asiguratii nu pot beneficia concomitent de 2 sau mai multe prestatii de asigurari sociale pentru acelasi risc asigurat cu exceptia celor pentru prevenirea îmbolnavirii si recuperarea capacitatii de munca.

Constituie stagiu de cotizare perioadele în care s-au platit contributia de asigurari sociale.

Evidenta asiguratilor în sistemul public se realizeaza pe baza de CNP.

În sistemul public sunt contribuabili dupa caz:

asiguratii;

angajatorii;

persoanele juridice la care-si desfasoara activitatea persoanele prevazute la pct. II;

agentia pentru ocuparea fortei de munca;

persoanele care încheie contract de asigurari sociale.

Cotele de contributii la asigurarile sociale sunt diferentiate în functie de conditiile de munca: normale, deosebite sau speciale.

Aceste cote sunt aprobate anual de Legea Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat.

Pentru 2008 (pentru angajator):

pentru conditii normale de munca este de 29%;

pentru conditii deosebite de munca este de 34%;

pentru conditii speciale de munca este de 39%.

De la 1 decembrie 2008:

pentru conditii normale de munca este de 27,5%;

pentru conditii deosebite de munca este de 32,5%;

pentru conditii speciale de munca este de 37,5%.

Contributia individuala este de 9,5%.

Cei care sunt asigurati în conditiile Art 5, Alin 1 pct IV,V datoreaza integral cota de contributie de asigurari sociale corespunzatoare conditiilor de munca în care-si desfasoara activitatea.

Calculul si plata contributiei se face lunar de catre angajator.

Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale (9,5%) în cazul asiguratilor o constituie:

venitul brut lunar realizat de catre asiguratii prevazuti la Alin 1, pct I, II. Prin venit brut lunar se întelege totalitatea veniturilor în bani sau în natura indiferent de fondurile din care se achita realizate de catre asigurati.

Venitul lunar asigurat prevazut în declaratie sau în contractul de asigurari sociale;

Salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata în cazul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate corespunzator numarului de zile lucratoare din concediul medical cu exceptia indemnizatiilor pentru accidente de munca si boli profesionale.

Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale reprezinta suma veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale.

Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentând:

a)     prestatii suportate din Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;

b)    diurne de deplasare si delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer, drepturi de autor;

c)     participarea salariatilor la profit.

Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului de asigurari sociale.

Termenele de plata a contributiei de asigurari sociale:

a)     data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs în cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar dar nu mai târziu de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata.

b)    Data stabilita pentru plata chenzinei a doua în cazul angajatorului care efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal dar nu mai târziu de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;

c)     Pâna la sfârsitul lunii pentru luna în curs în cazul asiguratilor prevazuti la Art. 5 pct.IV si V.

În sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contributia de asigurari sociale de stat de catre angajator si asigurat sau dupa caz s-a datorat si platit pentru asiguratii prevazuti la Art.5 pct. IV si V.

În sistemul public de pensii se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele necontributive denumite perioade asimilate în care:

a)     perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensii de invaliditate precum si de alte drepturi de asigurari sociale (concediul medical) cu exceptia pensiei pentru limita de vârsta, anticipata sau anticipata partial si pensiei de urmas;

b)    a urmat cursurile de zi ale învatamântului universitar cu conditia absolvirii acestora;

c)     stagiul militar obligatoriu.

Legea 346/2003

asigurarea pentru accidentele de munca si

boli profesionale

Legea 346/2002 privind accidentele de munca si boli profesionale.

Asigurarea accidente de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane; face parte din sistemul asigurarilor sociale; este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor împotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca a acestora si decesului ca urmare a accidentelor de munca si bolilor profesionale.

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:

a)     persoanele care desfasoara activitati pe baza de CIM sau functionarii publici;

b)    persoanele care desfasoara activitati în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului precum si membrii cooperatori din organizatiile mestesugaresti;

c)     somerii pe durata practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

d)    ucenicii, elevii si studentii pe durata practicii profesionale.

Prevederile prezentei legi nu se aplica personalului militar si civil angajat si personalului din MAPN, Ministerul Administratiei si Internelor, Paza si Protectie, Serviciul de Informatii Externe, Ministerul Justitiei si Apararii, Administratia Nationala a penitenciarelor, Directia Nationala de Aparare.

Se mai pot asigura asociatul unic, asociatii, managerii, comanditarii.

Raporturile de asigurare rezultate în temeiul prezentei legi si dintre contributiile de asigurare se stabilesc între:

a)     angajatori si asiguratorii;

b)    asigurati si asigurator.

Calitatea de asigurat se dobândeste iar raporturile de asigurare se stabilesc la data:

încheierii CIM;

stabilirii raporturilor de serviciu;

validarii mandatului pentru persoanele care desfasoara activitati în functii elective;

numirii în cadrul autoritatii executive, legislative sau juridice.

În cazul în care din culpa angajatorului sau persoanei asigurate pe baza de contract de asigurare nu s-a platit contributia pentru accidente de munca sau boli profesionale costul prestatiilor si a serviciilor de asigurare efectuate de catre asigurator se recupereaza de la angajator sau de la persoana asigurata pe baza de contract de asigurare.

Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:

a)     reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca - consta în:

asistenta medicala de urgenta la locul accidentului în mijloacele de transport specializate si în unitatile spitalicesti;

tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente prescrise de doctor;

servicii medicale în spitale si în unitati sanitare specializate pentru boli profesionale;

tratament de recuperare a capacitatii de munca;

servicii de chirurgie reparatorie;

cure balneoclimaterice.

b)    reabilitare si reconversie profesionala - asiguratorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru:

costuri pentru cursuri de reabilitare sau reconversie;

plata pe durata cursurilor de calificare si reconversie.

Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare si reconversie se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.

Indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata pe perioada acestor cursuri de calificare si reconversie nu beneficiaza de concediu sau de pensie gradul 3 de invaliditate.

c)     indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca (concediu medical) - i se asigura plata contributiei.

Cuantumul indemnizatiei reprezinta 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului. Daca n-a lucrat 6 luni se ia 80% din salariul avut la data accidentului de munca.

În cazul interventiilor chirurgicale este 100%.

Durata maxima de acordare a acestei indemnizatii este de 180 de zile în cursul unui an (în situatiile prevazute de medic se poate prelungi).

d)    indemnizatie pentru trecerea temporara în alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

Sunt situatii în care datorita unor boli obisnuite nu-si mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior riscului asigurat pot trece în alt loc de munca.

Indemnizatia pentru trecerea în alt loc de munca se acorda în conditiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale din ultimele 6 luni.

e)     compensatii pentru atingerea integritatii;

Au dreptul la aceste compensatii asiguratii care în urma accidentului de munca sau a bolii profesionale ramân cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca între 20 si 50%.

Aprecierea se face de catre medicul expert al asigurarii si propune.

f)      despagubiri în caz de deces;

Indemnizatiile se adreseaza angajatorului.

g)     rambursari de cheltuieli.

Au dreptul la despagubiri în caz de deces ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si beneficiaza o singura persoana care poate fi:

sotul supravietuitor;

parintele;

copilul;

tutorele;

curatorul;

mostenitorul

sau orice alta persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile de înmormântare.

Cuantumul acestei indemnizatii reprezinta 4 salarii medii brute pe economie si acesta se determina la data decesului.

Termenul de solicitare este de 3 ani de zile.

Angajatorii au obligatia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu moartea asiguratilor.

Pentru a acorda aceste drepturi persoana în cauza trebuie sa vina cu procesul verbal de constatare în cazul accidentelor de munca iar în cazul bolilor profesionale cu fisa BP2.

În raport de ramura fiecare angajator are un cod CAEN (reprezinta clasa de risc).

Angajatorul depune lunar declaratii cu evidenta tuturor asiguratilor la Casele Teritoriale de Pensii.

contributiile

Contributiile pot fi:

Datorate de catre beneficiarul de venituri (salariat)

Datorate de catre angajator.

I. Contributiile asigurate de asigurat:

1. Contributia de asigurari sociale (CAS) reglementata de l 19/2000 - 9,5% (Vb) -

2. Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) reglementata de  L 85/2006 privind reforma în sistemul sanitar Cap VIII - 6,5% pentru primul semestru (pâna la 30 iunie) si 5,5% (de la 1 iulie)

3. Contributia la fondul pentru somaj (CFS) reglementata de L 76/2002 - 0,5%

4. Impozit cota unica reglementat de L 571/2003- 16%

1+2+3 - ajung la Bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS)

4 - ajunge la Bugetul de stat (BS)

II. Contributii datorate de angajator

CAS - 19,5%

CASS - 5,5% în perioada ian-nov si 5,2% în dec. Fondul de salarii realizate

CFs - 1%

(Începând cu 2006) Contributia la fondul pentru concedii si indemnizatii CFCI - 0,85%

Contributia la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale reglementata prin legea L 346/2002. Cuantumul contributiei este în functie de codul CAEN si poate fi de la 0,5% pâna la 4%.

Începând cu 2007 Contributia la fondul de garantare pentru plata contributiilor salariale CPCS este reglementata de L 200/2006 - 25%

Comision pentru completarea si pastrarea cartilor de munca:

0,75% - pentru ITM

0,25% - individuale.

Pentru conditii normale de lucru - 29% → 9,5% + 19,5%

Pentru conditii deosebite de lucru - 34% → 9,5% + 24,5%

Pentru conditii speciale de lucru - 39% → 9,5% + 29,5%

contributia asigurarilor sociale de sanatate (CASS)

Este reglementata de prevederile L 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, titlul VIII - Asigurarile sociale de sanatate.

Sunt asigurati toti cetatenii români cu domiciliul în tara precum si cetatenii straini sau apatrizi care au solicitat si au obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul în România si care fac dovada platii contributiei la fond.

Contributia la asigurarile sociale de sanatate este obligatorie.

Este obligatoriu domiciliul sau rezidenta în România.

Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document justificativ care poate fi adeverinta sau carnet de asigurat.

Din punct de vedere al platii contributiei asiguratii por fi:

fara plata contributiei - urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurari fara plata contributiei:

a)     toti copiii pâna la 18 ani, tinerii de la 18-16 ani daca sunt elevi (inclusiv absolventii de liceu pâna la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni), ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca.

b)    Tinerii cu vârsta de pâna la 26 ani inclusiv cei care parasesc sistemul de protectia copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul L 416/2001 privind venitul minim garantat; sotul, sotia sau parintii fara venituri proprii aflati în întretinerea unei persoane asigurate;

c)     Femeile însarcinate sau lauze daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul minim pe tara (500 lei);

d)    Persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse cu exceptia celor obtinute în baza OUG 102/1999 privind protectia sociala si încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. 

plata contributiei din alte surse - sunt asigurate cu plata contributiei din alte surse persoanele aflate în una din urmatoarele situatii:

a)     satisfac stagiul militar în termen;

b)    se afla în concediul medical pentru incapacitate temporara de munca acordat în urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.

c)     Se afla în concediu pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani pentru copiii cu handicap;

d)    Executa o pedeapsa preventiva de libertate;

e)     Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;

f)      Persoanele returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla în timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii;

g)     Persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutorul social. Potrivit L 416/2001;

h)     Pensionarii pentru venituri din pensii pâna la limita supusa impozitului pe venit.

plata contributiei.

Contributia datorata de aceste persoane se suporta astfel:

de catre bugetul de stat pentru persoanele prevazute la lit a,c,d,f,h;

de catre bugetul asigurarilor sociale de stat pentru persoanele prevazute la lit b;

de catre bugetul asigurarilor pentru somaj pentru persoanele de lit e;

de catre bugetele locale pentru persoanele prevazute la lit g.

Obligatiile virarii contributiei pentru asigurari sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane pe baza de CIM sau în baza unui statut special prevazut de lege precum si persoanele fizice dupa caz.

Persoanele fizice sau juridice la care îsi desfasoara activitatea asiguratii sunt obligati sa depuna lunar la casele de asigurari declaratiile nominale privind obligatiile ce îi revin fata de fond precum si dovada platii contributiilor,

Constituirea Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate

Fondul se formeaza din:

a)     din contributii ale persoanelor fizice sau juridice;

b)    subventii de la bugetul de stat;

c)     dobânzi, donatii, sponsorizari, venituri din exploatarea patrimoniului CNAS (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) precum si din alte venituri.

Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile sociale de sanatate, cu exceptia persoanelor scutite de plata contributiei.

Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5% în perioada ianuarie-iunie sau 5,5% în perioada iulie-decembrie care se aplica asupra:

a)     veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b)    veniturile impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit, daca acest venit este singurul asupra caruia se realizeaza contributia aceasta nu poate fi mai mica decât cea calculata la un salariu de baza minim pe tara, lunar.

c)     Venituri din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturile din silvicultura pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se încadreaza la lit b).

d)    Indemnizatiile de somaj;

e)     Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii), venituri din dividende si dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuala realizate în mod individual si/sau într-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizeaza venituri de natura celor de la lit a-d dar nu mai putin de un salariu de baza minim pe tara lunar;

f)      Venituri realizate din pensii.

!!!Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara activitate în baza unui CIM sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

contributia angajatorului

Persoanele juridice/fizice la care asi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze casei de asigurari o contributie de 5,5% în perioada ianuarie-noiembrie si de 5,2% pentru decembrie datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, acestea au obligatia sa anunte casei de asigurari orice schimbare la natura veniturilor.

Contributia în cuantumul sus mentionat se raporteaza la fondul de salarii realizat.

Prin fond de salarii realizat în sensul legii se întelege totalitatea sumelor date de un angajator pentru plata salariilor sau de natura salariala.

Persoanele care nu sunt salariate dar au obligatia sa-si asigure sanatatea potrivit prezentei legi sunt obligate sa comunice direct casei de asigurari alese veniturile pe baza declaratiei de asigurare în vederea stabilirii si achitarii contributiei.

Neplata contributiei lunare de catre persoana asigurata face ca aceasta sa beneficieze de servicii medicale numai în cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic în cadrul unui pachet minimal si servicii medicale.

Persoanele care au obligatia de a se asigura si nu pot dovedi plata contributiei sunt obligate pentru a obtine calitatea de asigurat sa achite contributia de plata lunara pe ultimii 5 ani începând cu data primei solicitari de acordare a serviciilor medicale calculata la salariul de baza minim pe tara în vigoare la data platii sau de la data ultimei dati a contributiei respectiv de la data când plata contributiei a fost obligatorie daca perioada scursa e mai mica de 5 ani calculându-se majorari de întârziere.

raspundere si sanctiuni

Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se pedepseste conform Art 302 din Codul Penal cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Completarea declaratiei privind obligatiile ce revin fata de fond cu date nereale având ca efect deturnarea evidentelor privind asiguratii, stagiu de cotizare sau contributiile fata de fond constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform Art 289 din Codul Penal cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a)     nedepunerea la termen a declaratiei privind obligatiile fata de fond 25 ale lunii urmatoare;

b)    nevirarea contributiei lunare datorate de persoanele fizice sau juridice angajatoare;

c)     refuzul de a pune la dispozitia Organelor de Control ale Caselor de asigurari documentele justificative si actele de evidenta necesare în vederea stabilirii obligatiilor la fond;

d)    refuzul de a pune la dispozitia Organelor de Control ale Caselor de asigurari documente financiar-contabile justificative si actele de evidenta financiar-contabila privind modul de utilizare a sumelor decontate din fond

Contraventiile mentionate se sanctioneaza astfel:

lit a si c - amenda de la 500-1000 lei;

lit b si d - amenda de la 3000-5000 lei.

contributia la fondul de asigurare pentru somaj

= contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj

Au dreptul la indemnizatie pentru somaj somerii sau persoanele care se gasesc în una din urmatoarele situatii:

a)     le-a încetat CIM, raporturile de serviciu sau contractul de munca temporar din motive neimputabile lor (lichidare, dizolvare, când angajatorul nu corespunde profesional). Cei care înceteaza CIM prin acordul partilor nu beneficiaza de somaj.

b)    Le-a încetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi daca anterior nu au fost încadrati în munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza încetarii definitive a activitatii angajatorului.

c)     Le-a încetat raportul de munca în calitate de membru cooperator din motive neimputabile lor.

d)    Au încetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si ulterior au de dobândit capacitatea de munca dar nu au reusit sa se încadreze în munca;

e)     Au încetat raportul de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora;

f)      Reintegrarea în munca dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva nu mai este posibila la unitatile la care au fost încadrati anterior din cauza încetarii definitive a acestora.

g)     Sunt asimilate somerilor persoanele care nu au putut gasi un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de învatamânt sau dupa satisfacerea stagiului militar daca îndeplinesc urmatoarele conditii:

sunt absolventi ai unei institutii de învatamânt în vârsta de minim 16 ani care pe o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se încadreze în munca potrivit pregatirii profesionale;

sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar nu au fost încadrate în munca si care într-o perioada de maxim 30 de zile de la lasarea la vatra nu s-au putut încadra în munca;

sunt absolventi ai unei scoli speciale pentru persoanele cu handicap în vârsta de minim 16 ani si nu au reusit sa se încadreze în munca potrivit pregatirii profesionale.

În sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:

a)     persoanele care desfasoara activitati pe baza de CIM, pe baza actului de numire sau pe baza de contract de munca temporara cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;

b)    persoanele care desfasoara activitati în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatilor executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului;

c)     militarii angajati pe baza de contract de munca;

d)    persoanele care au raport de munca în calitate de membru cooperator;

e)     alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si nu se regasesc în una din situatiile prevazute la lit. a-d.

Se pot asigura în sistemul asigurarilor pentru somaj urmatoarele persoane:

a)     asociat unic, asociat;

b)    administratori care au încheiat contracte potrivit legii;

c)     persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;

d)    membrii ai asociatilor familiale;

e)     cetateni români care lucreaza în strainatate potrivit legii;

f)      alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc în situatiile de la lit a-e

Bugetul asigurarilor pentru somaj se constituie din urmatoarele venituri:

a)     contributiile angajatorilor;

b)    contributiile individuale ale persoanelor asigurate obligatoriu;

c)     contributii datorate de persoane care încheie contracte de asigurare pentru somaj;

d)    venituri din alte surse inclusiv din finantarea externa.

Angajatorii au obligatia de a plati o contributie la Bugetul asigurarilor pentru somaj în cota de 1% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare, realizat de persoane asigurate obligatoriu.

CS: (contributia angajatorului) Ca=1%xF_SR

De asemenea angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar la Bugetul asigurarilor pentru somaj contributia individuala în cota de 0,5% care se aplica asupra venitului brut realizat lunar

Ci - 0,5%xB_BR

Aceasta prevedere nu se aplica pe perioada în care raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii cu exceptia perioadei de incapacitate temporara de munca daca aceasta depaseste 30 de zile (primele 30 de zile plateste contributia).

Ambele contributii 0,5%+1%=1,5% pentru contractele individuale de somaj.

Termenele de plata a contributiilor la Bugetul asigurarilor pentru somaj este data de 25 a lunii urmatoare pentru luna în curs.

somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a)     au un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni premergatoare datei înregistrarii cererii;

b)    nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizatia de somaj;

c)     nu îndeplinesc conditiile de pensionare potrivit legii;

d)    sunt înregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca în a carei raza teritoriala îsi au domiciliul.

La stabilirea perioadei de 24 de luni nu se iau în calcul:

perioada de suspendare a raporturilor de munca sau de serviciu cu exceptia perioadei pentru incapacitate temporara de munca daca aceasta nu depaseste 30 de zile;

perioada pentru pensie de invaliditate daca aceasta nu depaseste 12 luni;

perioada cuprinsa între data suspendarii raporturilor de munca sau de serviciu si data motivului pentru care acestea au fost suspendate;

perioada cuprinsa între data încetarii raportului de munca sau de serviciu si data ramânerii definitive a Hotarârii judecatoresti de reintegrare în munca daca aceasta perioada nu depaseste 12 luni

Pentru persoanele încadrate cu CIM cu timp partial (pentru jumatate de norma trebuie 2 ani consecutivi pentru a beneficia de somaj iar daca e sfert de norma nu beneficiezi de somaj : 2 ani= jumatate de an - 4 ore pe zi) constituie stagiu de cotizare pentru somaj si perioadele în care angajatorul nu a platit contributia la Bugetul asigurarilor pentru somaj si se afla în procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, lichidare, dizolvare, administrare speciala sau nu si-a achitate contributiile datorate ca urmare a unei situatii de forta majora.

Pentru persoanele care au avut raporturi de munca sau de serviciu suspendat stagiul minim de cotizare se realizeaza prin cumularea perioadei de asigurare realizate înainte de suspendare cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii.

Indemnizatia de somaj se acorda la cerere de la data încetarii raportului de munca sau de serviciu, a calitatii de membru cooperator, a motivului pentru care au fost pensionate cu conditia ca cererea sa fie înregistrata la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca în termen de 30 de zile de la aceasta data.

Indemnizatia de somaj se acorda pe perioade stabilite diferentiat în functie de stagiul de cotizare:

a)     6 luni pentru persoanele cu stagiu de cotizare de pâna la 5 ani dar nu mai putin de 1 an;

b)    9 luni pentru persoanele cu stagii de cotizare între 5-10 ani;

c)     10 luni pentru persoanele cu stagii de cotizare cu o perioada mai mare de 10 ani.

Cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma fixa neimpozabila lunara reprezentând 75% din salariul de baza minim pe tara, în vigoare la data stabilirii acesteia.

Pentru persoanele asimilate somerilor indemnizatia se acorda pe o perioada de 6 luni si este o suma fixa neimpozabila lunara în cuantum de 50% din salariul de baza minim pe tara în vigoare la data stabilirii acesteia.

Încetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc astfel:

a)     la data încadrarii în munca pentru o perioada mai mare de 12 luni;

b)    la data când realizeaza din activitati autorizate venituri lunare mai mari decât indemnizatia lunara;

c)     la data refuzului nejustificat de a se încadra conform pregatirii sau nivelului studiilor într-un loc de munca situat la o distanta de cel mult 50 de Km de localitatea de domiciliu;

d)    la data admiterii într-o forma de învatamânt în cazul persoanelor asimilate somerilor.

Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în munca a somerilor

A.    Angajatorii care încadreaza în munca pe perioada nedeterminata absolventi ai unei institutii de învatamânt primesc lunar pe o perioada de 12 luni pentru fiecare absolvent:

1 salariu de baza minim brut pe tara în vigoare la data încadrarii în munca pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolii de arte si meserii;

1,2 salariu de baza minim pe tara pentru absolventii de învatamânt secundar superior sau învatamânt postliceal;

1,5 salariu de baza minim pe tara pentru absolventii de învatamânt secundar.

B.     Angajatorii care încadreaza în munca pe perioada nedeterminata absolventi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar pentru fiecare absolvent sumele enumerate mai sus pe o perioada de 18 luni.

Angajatorii care angajeaza absolventi în conditiile de mei sus sunt obligati sa retina raporturi de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data angajarii.

Absolventii pot fi încadrati în conditiile de mai sus o singura data pentru fiecare forma de învatamânt în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.

C.    Angajatorii care încadreaza în munca pe perioada nedeterminata someri în vârsta de peste 45 de ani sau someri întretinatori de familie primesc lunar pe o perioada de 12 luni pentru fiecare persoana angajata în aceasta categorie o suma egala cu salariul de baza minim pe tara cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

D.    Angajatorii care încadreaza în munca someri care în termen de 3 ani de la data angajarii îndeplinesc conditiile pentru a solicita pensia anticipata partial sau de acordare a pensiei pentru limita de vârsta beneficiaza lunar pe perioada angajarii pâna la data îndeplinirii conditiilor respective de o suma egala cu salariul de baza minim pe tara acordata din Bugetul asigurarilor de somaj.

Nu beneficiaza de aceasta facilitate angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de munca sau de serviciu cu persoanele încadrate în categoriile mentionate.

contributia pentru concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Este reglementata de OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate care a intrat în vigoare cu data 01,01,2006.

Asiguratii au dreptul pe perioada în care au domiciliul sau rezidenta pe teritoriul României la concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate daca:

a)     desfasoara activitati pe baza de CIM sau în baza raportului de serviciu;

b)    desfasoara activitati în functii elective sau sunt numiti în cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;

c)     beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj;

De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla în una din situatiile de mai sus, dar sunt:

a)     asociati, actionari, comanditari;

b)    administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

c)     membrii ai asociatilor familiare;

d)    persoane autorizate ce desfasoara activitati independente;

e)     persoane care încheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru îngrijirea copilului bolnav în conditiile în care au început stagiul de cotizare pâna la data de 01,01,2006.

I.     a,b,c

II.          persoanele prevazute la pct de II care au calitatea de pensionar nu au calitatea de asigurat, cu exceptia persoanelor gr.3 si a persoanelor nevazatoare care se afla într-una din situatiile prevazute la lit c si d.

concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt:

a)     concedii medicale si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, cauzate de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii;

b)    concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea incapacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

c)     concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;

d)    concedii medicale si indemnizatii pentru îngrijirea copilului bolnav;

e)     concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute mai sus este conditionat de plata contributiilor de asigurari sociale de sanatate destinate suportarii de contributii delimitate în continuare.

De la 01,01,06 cota de contributii pentru concedii si indemnizatiilor destinate exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor prevazute în prezenta OUG este 0,85% aplicata la fondul de salarii sau dupa caz asupra veniturilor suplimentare, impozitul pe venit si asupra veniturilor cuprinse prin contractul de asigurari sociale de sanatate. Se achita la bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

0,85% - FS

Vr

V_cas

Cota de contributie pentru concediile si indemnizatie se determina si se achita de catre:

a)     angajatori pentru asiguratii prevazuti la punctul I a si b;

b)    institutia care administreaza bugetul asigurarilor de somaj I c;

c)     persoanele prevazute la pct. II.

Prin fond de salarii realizat se întelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevazute în OUG este de 1 luna realizata în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.

20 VI V 08 VI 07

Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor:

a)     pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau asigurat;

b)    pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta din alte surse în conditiile legii 95/2006.

Stagiul de cotizare se asimileaza perioadelor în care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute prin prezenta OUG.

Se mai asimileaza stagiului de cotizare si perioadele în care asiguratul:

a)     a beneficiat de pensie de invaliditate;

b)    a urmat cursuri de zi ale învatamântului universitar, organizate potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective cu conditia absolvirii acestora.

Cele doua perioade de mai sus se asociaza stagiului de cotizare numai daca în aceste perioade asiguratul nu a asigurat stagiul de cotizare în întelesul prezentei OUG.

BAZA DE CALCUL

Baza de calcul a asigurarilor sociale de sanatate se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatiile din cele 12 luni din care se considera stagiul de cotizare.

Prima luna concediu

În situatia în care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizatiilor se utilizeaza perioadele asimilate stagiului de cotizare, veniturile ce se iau în calcul sunt:

a)     cuantumul indemnizatiilor pentru situatiile când asiguratul a beneficiat de concedii si indemnizatii;

b)    salariul de baza minim brut pe tara din perioadele respective când persoana a fost asigurata din plata contributiei din alte surse, a beneficiat de pensie de invaliditate sau a urmat cursurile de zi ale învatamântului universitar.

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 1 luna, pentru situatiile când nu este impus baza de calcul a indemnizatiilor o constituie media veniturilor lunare la care se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii din lunile respective sau dupa caz veniturile lunare din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa plateasca contributia.

Asiguratii au dreptul la concedii si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca (concediul medical) fara stagiu de cotizare în cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infecto-contagioase din grupa A, neoplaziilor (cancer), sida (nu este impus stagiul de cotizare).

Din duratele de acordare a concediilor medicale exprimate în zile calendaristice se platesc zilele lucratoare. La stabilirea numarului de zile ce urmeaza a fi platite se iau în vedere prevederi legale cu privire la zilele de sarbatoare, declarate nelucratoare, precum si cele referitoare la stabilirea programului de lucru prevazut în CIM.

Baza de calcul a contributiei pentru concedii si indemnizatii nu poate depasi plafonul de 12 salarii brute minime pe tara.

A.   concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca (i.t.m).

Indemnizatia pentru i.t.m se suporta dupa cum urmeaza:

de catre angajator din prima zi pâna în a 5 zi de ITM;

din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate începând cu ziua urmatoare celor suportate de angajator si pâna la încetarea concediului medical.

Durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru ITM pentru fiecare tip de afectiune este de cel mult 183 de zile, în interval de 1 an socotit din prima zi de îmbolnavire. Începând cu a 91 zi concediul se poate prelungi de medicul specialist pâna la 183 zile dar cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.

Prelungirea concediului medical peste 183 zile se face pentru cel mult 90 de zile în raport cu evolutia cazului si cu posibilitatea de recuperare (273 maxim: cancer 1,5 ani; TBC - 2 ani).

Asiguratii a caror incapacitate a survenit în timpul CO sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru i.t.m., CO sau concediul fara plata fiind întrerupt urmând ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru i.t.m. se determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite.

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru i.t.m pentru bolile scutite de stagiu de cotizare (TBC,SIDA) este de 100% din baza de calcul stabilita pe baza OUG:

suma veniturilor brute (V_B)

numarul de zile lucratoare: Nr zl;

venitul mediu brut realizat de catre asigurat: V_MB=∑V_B/Nr.zl

indemnizatia zilnica I_Z=.% *Vmediu brut;

indemnizatia pentru i.t.m= I_Z*Nr zl.

B.    Concediul si indemnizatiile pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca

În acest scop asiguratii pot beneficia:

a)     indemnizatii pentru reducerea timpului de lucru;

b)    concediul si indemnizatii pentru carantina;

c)     tratament balnear conform programului de recuperare.

Indemnizatia pentru prevenirea îmbolnavirii si recuperarii capacitatii de munca se suporta integral din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime sin durata normala se acorda asiguratilor care din motive de sanatate nu mai pot realiza durata normala de munca, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu în una sau mai multe etape.

Cuantumul brut al indemnizatiei este egal cu diferenta dintre baza de calcul stabilita si nivelul salariului brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munca fara a depasi 25% din baza de calcul.

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul stabilita.

C.   Concediul si indemnizatia de maternitate

Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul fondului national unic.

Asiguratele au dreptul sa concedii pentru sarcina to lauzie pre si post natal pe o perioada de 126 de zile calendaristice perioada în care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.

Concediul pentru sarcina (prenatal) pe o perioada de 63 de zile înainte de nastere.

Concediul pentru lauzie pentru 63 de zile dupa nastere.

Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa între ele în asa fel încât durata medie obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.

Cuantumul brut al indemnizatiei pentru maternitate=85% din baza de calcul stabilita.

D.   Concediul si indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav

Indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intracurente pâna la 18 ani se suporta integral din bugetul fondului national unic.

Durata de acordare a indemnizatiei este de maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru 1 copil.

Cuantumul brut al indemnizatiei=85% din baza de calcul stabilita.

E.    Concediul si indemnizatia de risc maternal

Riscul maternal se suporta integral din bugetul fondului national unic.

Concediul si indemnizatia se acorda fara conditiile de stagiu de cotizare.

Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.

GENERALITĂŢI

Pentru persoana asigurata care desfasoara activitate la mi multi angajatori la fiecare firma asigurata conform prezentei OUG indemnizatiile se calculeaza si se platesc dupa caz de fiecare angajator.

Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:

angajator cel mai târziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva.

Casa de asigurari sociale se sanatate pâna la data de 10 a lunii urmatoare pentru care s-a acordat concediu medical;

Pentru plata indemnizatiei pentru i.t.m. aferenta concediului medical acordate cu întrerupere între ele acestea se iau în considerare separat, durata lor nu se cumuleaza iar plata lor celor spuse mai sus.

Certificatul de concediu medical se prezinta angajatorului platitorului pâna cel târziu la datele de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediu.

Sumele reprezentând indemnizatii care se platesc asiguratilor si care se suporta din fondul national unic se retin de catre platitor din contributia pentru concedii si indemnizatii datorate pe luna respectiva.

Contributia de asigurari sociale de sanatate (6,5%) respectiv 5,5% nu se datoreaza asupra indemnizatiilor reglementate de prezenta OUG, cu exceptia contributiei asigurarilor sociale de sanatate datorate de angajat pentru indemnizatiile suportate din fondurile proprii ale acestora.

Perioada în care asiguratii beneficiaza de concedii si indemnizatii constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, pentru aceste indemnizatii datoreaza contributia de CAS (9,5%) reglementata de prevederile Legii 98/2000

Baza de calcul= salariul minim brut pe tara

notiuni de baza privind salarizarea

Salariul este pretul muncii prestate exprimat în bani. Atunci când munca se desfasoara pentru sine este o munca independenta si produce venit; în situatia în care munca se desfasoara pentru o terta persoana este munca dependenta si produce salariu.

Salariul reprezinta obiect dar si o cauza a CIM; este obiect deoarece el constituie contraprestatia pentru munca depusa de salariat, este cauza în vederea obtinerii pentru ca în vederea obtinerii lui persoana fizica s-a angajat în munca.

Potrivit Art. 154 din CIM salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat în baza CIM.

Alaturi de felul muncii si de locul muncii salariul este un element esential al CIM, el constituind totalitatea drepturilor banesti cuvenite pentru munca prestata.

Elementele salariului conform Art. 155 din CM salariul cuprinde:

a)     salariul de baza;

b)    indemnizatiile;

c)     sporurile;

d)    alte adaosuri.

a) Salariul de baza este partea principala a salariului total ce se cuvine persoanei pentru munca prestata, conform pregatirii pe care o are, într-un anumit loc de munca.

Salariul de baza se stabileste în principal prin negocieri - colective sau individuale - sau dupa caz prin acte normative (legi, hotarâri de guvern).

Salariul de baza trebuie stabilit pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului, pregatirea si competenta profesionala.

c) Se acorda numai în raport cu rezultatele obtinute, conditiile concrete în care îsi desfasoara activitatea si dupa caz vechimea în munca. Adaosurile la salariu de baza formeaza partea variabila a salariului pentru ca se platesc numai în raport cu performantele fiecarui salariat (spor de vechime, munca grea, de noapte).

categorii de salarii

Din punct de vedere economic sunt doua categorii:

salariul nominal (SN);

salariul real (SR);

SN consta în suma de bani pe care salariatul o primeste efectiv pentru munca depusa.

SR reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care le pot dobândi persoanele fizice cu SN.

În mod normal raportul dintre SN si SR trebuie sa fie aceleasi, ad. în diferite perioade cu aceeasi suma de bani primita pentru munca depusa sa se poata procura aceeasi cantitate de bunuri si servicii.

salariul minim brut pe tara

Prin salariu minim se întelege nivelul remuneratiei sub care nu se va putea coborî nici în drept nici în fapt indiferent care ar fi modul sau de calcul.

Prin HG 133/din feb.1991 s-a fixat pentru prima data în România salariul de baza minim brut pe tara, pentru un program de lucru în medie de 170 h pe luna.

Obligatia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat cu contract de munca de a garanta în plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara a fost prevazut expres pentru prima data de Legea 168/1993.

Aceasta dispozitie se aplica în cazul în care salariatul este la munca, în cadrul programului, dar nu poate sa-si desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia.

Legea 53/2003 din CM în vigoare la ora actuala prevede ca salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin HG, dupa consultarea sindicatelor si a patronatului.

Stabilirea sub 500 lei - contraventie / amenda

Garantarea

d) Adaosurile - sunt drepturile salariale de natura premelor, stimulentelor, orelor suplimentare.

compensarea si indexarea

Indexarea este considerata una din modalitatile si procedeele practice de organizare si realizare a progresei salariale în raport cu rezultatele productiei firmei, ramurii si al economiei nationale generale.

Prin indexare se realizeaza corelatia dintre salarii si preturi, dintre salarii si costul vietii, salarii si productivitate.

Functia principala a indexarii este prevenirea eroziunii puterii de cumparare, atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai.

Compensarea - reprezinta suma de bani cu care se majoreaza salariile individuale ca urmare a cresterii preturilor de consum si a tarifelor la produsele si serviciile la care se retrage subventia.

CCM UNIC LA NIVEL NAŢIONAL 2008-2011

MN = 1,0 coeficient realizat Salariul minim brut pe tara

MC= 1,2

Studii medii = 1,15

Postliceal = 1,20

Maistru = 1,3

Subinginer = 1,50

Inginer = 2,0  -1000

Coeficientul minim de realizare privesc posturile:

5MN

23MC

5 Maistru

Pop Ion - Inginer încadrat maistru poate sa-i dea 650.

Index singurul mod de a majora salariile.

Este eroare daca majoram cu sume fixe, corect cu procent. Indexarea procentuala; compensarea suma fixa.

plata salariilor

Obligatia principala a angajatorului este cea de plata a salariilor. Salariul se plateste în bani cel putin o data pe luna, la data stabilita în CIM, în CCM sau în RI dupa caz.

Plata în natura este permisa a unei parti a salariului este permisa ca suma în bani pentru munca prestata sa nu fie mai mica decât salariul de baza minim brut pe tara prevazut de legislatia în vigoare.

Este posibil numai daca aceasta este prevazuta expres în CIM sau CCM aplicabil.

Angajatorul nu poate opera nicio retinere din salariu în afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Retinerile au titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila.

În cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:

a)     obligatiile de întretinere conform codului familiei;

b)    contributiile si impozitele datorate la stat;

c)     daunele cauzate anterior pub. prin fapte ilicite;

d)    acoperirea altor datorii.

Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi în fiecare luna mai mult din jumatate din salariul net (banii pe care îi ia în mâna).

Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.