contractul individual de munca
este un contract in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se obliga sa pastreze munca pentru si sub autoritatea unui angajator īn schimbul unui salariu.
Conditii generale pentru īncheierea valabila a unui contract individual de munca:
capacitatea juridica:
* persoana fizica - legal de la 16 ani (15ani, cu acordul parintilor).
* angajatorul - de la momentul dobāndirii personalitatii juridice.
Ca si forma CIM se īntocmeste īn forma scrisa iar obligatia de īncheiere īi revine angajatorului.
Formular tipizat conform Ord 64/2003 al Ministerului Muncii care a fost modificat prin Ord 76/2003. Se īncheie īn 3 exemplare.
Se īnregistreaza īn termen de 20 de zile de la īncheierea lui.
Documente necesare:
copie dupa BI;
certificat de nastere;
acte;
diplome;
acte de studiu;
cererea de solicitare a angajarii;
autorizatii;
recomandare;
dosar medical sau fisa de aptitudini;
daca nu are carnet de munca, declaratie pe propria raspundere ca nu are carnet de munca.
Exista obligatia de a crea un dosar personal al fiecarui salariat. Hot. Guv. 161/2006 privind īntocmirea si completarea registrului general al salariatului:
acte necesare angajarii;
CIM
Acte aditionale;
Decizii;
Alte documente care īi apartin (cursuri, cereri)
Se īncheie pe durata nedeterminata Art.16 al 3 CM;
Īnainte de a īncheia CIM exista obligatia de informare a salariatului;
Ori de cāte ori apare o modificare a CIM se face o informare;
Un CIM poate avea clauze generale si specifice:
clauze generale:
identitatea partilor;
sediu;
domiciliu;
salarizare;
concediu;
preaviz.
clauze specifice. Art 20 din CM:
clauza cu privire la formarea profesionala:
se face act aditional cu salariatul.
clauza de neconcurenta:
nu avem voie sa prestam activitati pentru concurenta firmei la care lucram;
exista o indemnizatie de neconcurenta.
clauza de mobilitate:
exista locuri de munca mobile. Se plateste o indemnizatie pentru a-l motiva.
clauza de confidentialitate:
pe parcursul contractului nu se divulga informatii
Perioada de proba - stabilita pentru verificarea cunostintelor. Codul Muncii reglementeaza perioada de proba astfel:
Pentru functii de executie - perioada de proba este de max. 30 zile calendaristice;
Pentru functii de conducere perioada de proba este de max. 90 zile calendaristice;
Pentru muncitorii necalificati - perioada de proba este de max. 5 zile lucratoare;
Pentru absolventi perioada de proba este de maxim 6 luni.
Registrul General de Evidenta a Salariatilor - Art 34 din CM si are menirea de a tine o evidenta riguroasa a angajatilor. Devine document oficial din momentul īn care primeste un numar de īnregistrare de la ITM;
Cumulul de functii. Īn legislatia actuala, pe lānga functia de baza se poate presta o alta activitate īn cadrul CIM.
Executarea CIM - reprezinta drepturi si obligatii ale partilor. Acestea se stabilesc prin negociere īn Contractul Colectiv de Munca. Art 39,40 CM. Drepturile angajatorului de a emite ROV (organizarea unitatii pe sectoare)
Modificarea CIM - se poate face numai cu acordul celor doua parti. Cu titlu de exceptie modificarea unilaterala a CIM este posibila īn 3 situatii:
delegarea;
detasarea;
trecerea temporara īntr-o alta munca īn caz de forta majora cu sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului.
Suspendarea CIM
suspendarea de drept:
concediul de maternitate (126 zile calendaristice pre si post natal sau doar postnatal, 40 zile postnatal obligatoriu )
concediul pentru incapacitatea temporara de munca (concediul medical)
exercitarea unei functii īn cadrul unei autoritati legislative
suspendarea din initiativa salariatului:
concediul pentru cresterea copilului īn vārsta de pāna la 2 ani sau 3 ani (cu handicap)
concediul paternal (L 210/1999, are durata de 5 zile de la nasterea copilului)
concediul pentru īngrijirea copilului bolnav īn vārsta de pāna la 7 ani sau 18 ani(cu handicap)
concediul pentru formare profesionala
pe perioada grevei
absente nemotivate
suspendarea din initiativa angajatorului
sanctiune disciplinara
pe durata īntreruperii temporare a activitatii angajatorului - 75% din salariul de baza se plateste
prin acordul partilor:
concedii fara plata pentru studii
concedii fara plata pentru interese personale
Categorii de CIM
CIM pe perioada nedeterminata:
CIM pe perioada determinata
se īncheie īn forma scrisa cu precizarea expresa a duratei pentru care se īncheie.
Este reglementata de Art 80 si urmatoarele din CM.
Se pot īncheia cel mult 3 contracte individuale de munca pe perioada determinata, dar numai īnauntrul termenului de 24 de luni
Situatii īn care se pot īncheia asemenea contracte:
īnlocuirea unui salariat īn cazul īn suspendarii contractului sau de munca;
cresterea temporara a activitatii angajatorului;
desfasurarea unei activitati sezoniere;
angajarea unei persoane care mai are 5 ani pāna la pensionare;
angajarea pensionarilor care pot cumula pensia cu salariul;
pentru proiecte, lucrari, programe īn conditiile legii CCM, contract de munca.
Perioada de proba:
5 zile lucratoare pentru un contract īncheiat pe o perioada de maxim 3 luni;
15 zile lucratoare pentru un contract īncheiat pe o perioada īntre 3-6 luni;
30 zile lucratoare pentru un contract īncheiat pe o perioada mai mare de 6 luni;
45 zile lucratoare pentru functii de conducere cu o durata a contractului mai 757e45h mare de 6 luni.
CIM cu timp partial
fractiune de norma (timp partial) - oricāt de putin;
se īncheie obligatoriu īn forma scrisa;
prevede 3 tipuri de clauze obligatorii:
durata muncii (1,2,3,4 ore) si repartizarea programului de lucru;
conditiile īn care se poate modifica contractul de munca sunt obligatorii;
interdictia de a face ore suplimentare
Munca prin agent de munca temporara
Hot Guv 938/2004 privind procedura de autorizare a agentului de munca.
Munca la domiciliu
foloseste salariati care presteaza munca la domiciliu;
intervalul de timp īn care angajatorul poate sa verifice salariatul
Contractul de ucenicie :
este un contract de tip particular īn care angajatorul se obliga pe lānga salariu sa-l formeze profesional o persoana care nu a īmplinit īnca vārsta de 25 de ani si nu are nicio calificare.
Durata unui astfel de contract e maxim 3 ani
Legea 279/2005 privind ucenicia la locul de munca.
Īncetarea CIM poate fi de 3 feluri:
Īncetarea de drept
Art 56 CM
La data decesului salariatului;
La data.
La īncheierea contractului individual de munca
Īncetarea prin acordul partilor
- Art 55 lit b CM
- salariatul cere īncheierea CIM
Īncetarea ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti
Concedierea - preavizul la concediere este de 20 zile lucratoare conform contractului colectiv de munca
I. Din motive care tin de persoana salariatului
art 61 a) cānd salariatul a savārsit o abatere grava sau abateri repetate de la disciplina muncii
atentie regulament intern: abateri disciplinare+sanctiuni diciplinare
sanctiunile disciplinare sunt prevazute prin Legea 264 din CM
Procedura concedierii disciplinare
Īntocmirea referatului constatator
Convocarea salariatului - se realizeaza īn temeiul Art 267 alin 2 din CM. Este o etapa obligatorie si se face īn scris de catre persoana īmputernicita de angajator sa cerceteze, precizāndu-se obiectul īntālnirii, data, ora si locul īntrevederii. Se trimite prin posta cu confirmare de primire. Se face proces verbal daca salariatul refuza convocarea cu 2 persoane martori (sau are lor executor judecatoresc + taxa). Daca a primit convocarea si nu vine si nu anunta se emite decizia de concediere. Daca anunta se poate amāna.
Ascultarea angajatorului
Emiterea deciziei de concediere care are loc īn termen de 30 de zile calendaristice de la data la care angajatorul a luat cunostinta de savārsirea abaterii disciplinare (nu mai mult de 6 luni de la data savārsirii abaterii altfel se prescrie). Decizia de concediere se īntocmeste īn forma scrisa si cuprinde reglementarile prevazute de Art 68 din CM.
Comunicarea deciziei de concediere. Este o etapa obligatorie si se comunica īn termen de 5 zile de la data emiterii. Decizia de3 concediere poate fi contestata de salariat īn termen de 30 de zile calendaristice de la comunicarea la tribunalul de la sediul sau domiciliul reclamantului. Iar la dosarul personal ramāne referatul (obligatoriu) constatator al abaterii, procesul verbal (nota explicativa) de la concedierea salariatului, decizia.
art 61 b) din CM - concedierea salariatului arestat preventiv pe o perioada mai mare de 30 zile (pe parcursul celor 30 de zile contractul de munca se suspenda de drept si va fi desfacut numai la īmplinirea termenului de 30 de zile). Nu este necesara cercetarea. La dosar trebuie sa ramāna notificarea primita de la organul de urmarire penala.
art 61 c) din CM - concedierea pentru inaptitudine fizica si psihica.
Etape:
Consultarea medicului de medicina a muncii
Anuntarea concedierii despre inaptitudinea profesionala
Trecerea īntr-o alta munca (salariatul are 3 zile lucratoare la dispozitie īn care īsi exprima consimtamāntul)
Notificare AJOFM
Se emite decizia de desfacere a CIM
art 61 d) din CM - necorespunderea profesionala (ATENŢIE numai dupa evaluare conform Art 63 din CM). Evaluarea se realizeaza īn baza regulilor din regulamentul intern unde trebuie sa avem o procedura de evaluare.
art 61 e) din CM cānd salariatul īndeplineste conditiile de vārsta standard si stagiul de cotizare si nu a solicitat pensionarea īn conditiile legii.
II. Pentru motive care nu tin de persoana salariatului
concedierea individuala - Art 65 din CM desfiintarea locului de munca din motive fara legatura cu persoana salariatului. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie reala si serioasa.
concedierea colectiva - Art 68,72 din CM. Īn Art 68 e prevazut numarul de salariati care confera concedierea colectiva. Daca daca concediem cel putin 10 salariati din 100 avem de-a face cu concediere colectiva. Angajatorul care a dispus concedierea colectiva nu poate face noi angajari pe locurile salariatilor concediati timp de 9 luni de la concedierea acestora. Altfel este obligat sa recheme aceiasi angajati.
Demisia - este reglementata de art 79 din CM. Este un act unilateral de vointa a salariatului. Se face o notificare si se aduce la cunostinta. Termenul de preaviz este de 15 zile calendaristice pentru salariatul cu functie de executie, de 30 de zile calendaristice pentru salariatul cu functie de conducere. Exceptie cānd nu se face preaviz Art 79 Alin 8 - salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu-si īndeplineste obligatiile.
Concedierea nu poate fi dispusa īn urmatoarele situatii:
pe durata incapacitatii temporare de munca.
cānd femeia salariata este gravida (este protejata de OUG 96/2003 privind protectie maternitatii la locul de munca)
pe durata concediului de maternitate
pe durata concediului pentru cresterea copilului pāna la 2 ani, respectiv 3 ani (cu handicap).
pe durata concediului de odihna.
Daca firma este īn procedura de faliment nu se tine cont de aceste situatii.
Revocarea sau Anularea desfcaerii CIM
Daca s-a emis decizia de concediere, a fost comunicata salariatului si a fost gresita, au loc 2 situatii:
Fie īn instanta unde cere anularea deciziei
Cere sa fie revocata decizia
contractul colectiv de munca
Reglementarea legala este Art 236/247 din CM si Legea 130/1996 modificata īn 1998 prin Legea 143.
Contractul colectiv de munca este o conventie īncheiata īn forma scrisa īntre angajator si salariati reprezentati prin sindicat sau prin reprezentantii salariatilor prin care se stabilesc conditiile de munca, salarizarea, alte drepturi si obligatii care decurg din raporturile de munca.
Unitatile obligate sa īncheie CCM sunt :
unitatile cu mai mult de 21 salariati (este obligatorie negocierea colectiva, se face proces verbal de negociere īn urma īntālnirii dintre patronat si sindicat sau reprezentanti). Initiativa negocierii colective o are patronul. Daca n-o face preia aceasta initiativa sindicatul. Durata negocierii colective nu trebuie sa depaseasca 60 de zile. Nu sunt sanctiuni daca se depaseste termenul. CCM se īncheie pe o perioada de 12 luni cel putin sau pe perioada unei lucrari determinate. Se poate īncheia si pe mai multi ani dar negocierea are loc īn fiecare an.
CCM la unitatile private - legea partilor. Se inspira din contractul colectiv unic la nivel national.
Pentru a intra īn vigoare trebuie sa se īnregistreze la Directia de Munca si protectie sociala si se aplica de la intrarea īn vigoare.
Cel la nivel de ramura, national se īnregistreaza..
Organul care le īnregistreaza trebuie sa anunte partile.
CCM poate fi modificat oricānd prin act aditional semnat de ambele parti si se īnregistreaza la Directia de Munca.
suspendarea CCM are loc pe durata grevei
īncetarea CCM are loc:
la īmplinirea termenului stipulat de parti;
prin acordul partilor oricānd
la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a firmei angajatorului.
Litigiile sunt de competenta judecatoreasca.
Un sindicat se īnfiinteaza cu 15 persoane:
Legea 54/2000 - Legea sindicatelor;
Legea 356/2001 - Legea patronatelor.
La unitatile la care nu exista sindicat semneaza reprezentantii salariatilor (care au vārsta mai mare de 21 de ani si care au vechime īn unitate cel putin un an)
regulamentul intern
Este reglementat de Art 257, 262.
Se īntocmeste de angajator cu participarea sindicatului sau a reprezentantilor.
Contine:
clauze privind protectia, igiena si securitatea muncii (Legea 319/1996 privind securitatea si sanatatea īn munca)
reguli privind nediscriminarea si egalitatea de sanse īntre femei si barbati - Legea 202/2002
drepturile si obligatiile partilor īn principal ale salariatilor;
procedura solutionarii cererilor si a reclamatiilor salriatilor;
disciplina muncii la nivelul unitatii (abaterile disciplinare precum si sanctiunile aferente abaterilor).
Dupa ce a fost īntocmit si a fost semnat de angajator se aduce la cunostinta salariatului.
Modificarile se fac cu consultarea sindicatului si apoi se popularizeaza salariatilor.
Daca exista clauze care contravin legislatiei se anunta sindicatul.
Regulamentul intern se elibereaza īn cel mult 60 de zile de la data dobāndirii personalitatii juridice a firmei.
raspunderea juridica
I. Raspunderea disciplinara - angajatorul are prerogativa disciplinara (stabileste regimul de disciplina, abaterile, sanctiunile). Art 264 CM enumara care sunt sanctiunile disciplinare pe care le aplica angajatorul:
Art 264 lit a - avertismentul scris se da īn baza unei decizii īn forma scrisa prin care se atrage atentia salariatului ca a savārsit o sanctiune disciplinara.
Art 264 lit b - suspendarea contractului de munca pe o perioada de maxim 10 zile lucratoare (are efect moral dar si efect patrimonial pentru ca nu se primeste salariu).
Art 264 lit c - retrogradarea din functie (sa nu depaseasca 60 zile).
Art 264 lit d - reducerea salariului de baza pe o perioada de la 1-3 luni cu 5-10% īn functie de abatere.
Art 264 lit e - reducerea salariului de baza si dupa caz a indemnizatiei de conducere de la 1-3 luni cu 5-10%.
Art 264 lit f - desfacerea disciplinara a contractului de munca (ATENŢIE cu respectarea procedurii de cercetare disciplinara prealabila prevazuta de Art 267 CM)
II. Raspunderea patrimoniala - se va emite o ......titlu executoriu hotarāt de Instanta Judecatoreasca daca avem de recuperat pagubele de la salariati. Retinerile se fac īn procent de 1/3 din salariul lunar net fara a depasi īmpreuna cu toate retinerile pe care le poate avea cel īn cauza o jumatate din salariu.
Daca datoriile sunt prea mari se va adresa Executorului judecatoresc care va apela la executarea silita (retinerile nu acopera prejudiciul)
III. Raspunderea contraventionala - Art 276 CM prevede o serie de alte acte normative unde se discuta despre contraventii
Legea 130/199
OUG 1999/2000 - temperaturi extreme
Hot Guv 247/2003
OUG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
Art 276 CM - contraventii
Legea 130/1999 - īncadrarea īn munca a personalului; contraventiile pentru Registrul de evidenta a salriatilor
OUG 96/2003 - protectie maternitatii (50-100 mil)
Legea 202/2000 - egalitatea de sanse
IV. Raspunderea penala - 3 sanctiuni prevazute de Art 277,278 CM:
neexecutarea unei hotarāri judecatoresti definitive privind plata salariilor īn termen de 15 zile de le cererea adresata angajatorului (se pedepseste cu īnchisoare de la 3-6 luni sau amenda);
neexecutarea unei hotarāri judecatoresti definitive privind reintegrarea īn munca unui salariat (īnchisoare de la 1-6 luni, amenda);
īncadrarea īn munca a minorilor sub 15 ani (īnchisoare de la 1-3 ani)
jurisdictia muncii
Īnseamna solutionarea de catre anumite organe conform procedurii prevazute de lege a litigiilor care apar īntre subiectele raportului juridic.
Litigiu = conflict, neīntelegere
Acte normative:
Legea 168/1999 - privind solutionarea conflictelor de munca;
Art 281-291 CM
Termene pentru formularea cererilor īn vederea solutionarii unui conflict de munca:
30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei unilaterale a angajatorului referitoare la īncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau īncheierea CIM.
30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei de sanctionare disciplinara.
3 ani de la data nasterii dreptului la actiuni (cānd e vorba de drepturi la actiuni).
pe toata durata existentei contractului cānd e vorba de nulitatea contractului.
6 luni de la data nasterii dreptului la actiune īn cazul neexecutarii CCM sau doar a unor clauze ale CCM.
Instanta competenta este tribunalul.
Instanta competenta este aceea de la domiciliul, resedinta sau sediul reclamantului.
Cererile īn materia litigiilor de munca sunt scutite de taxe judiciare de timbru si de timbru judiciar.
Sarcina probei revine angajatorului.
Probele sunt:
proba cu īnscrisul (documente: CIM, CCM, fisa postului, RI, deciziile si actele aditionale care au survenit pe parcursul CIM)
proba cu martori
proba cu expertiza de specialitate
interogatoriul
Calea de atac este recursul care se promoveaza īn termen de 10 zile de la data comunicarii sentintei de catre instanta de fond.
coeficientii de ierarhizare
Muncitorii necalificati cu salariul de baza 500 - coef 1
Muncitorii calificati cu salariul de baza 600 - coef 1,2
Personalul administrativ īncadrat īn functii pentru care conditia de pregatire este cea liceala cu salariul de baza 600 - coef 1,2
Personalul administrativ īncadrat īn functii pentru care conditia de pregatire este cea liceala cu salariul de baza 625 - coef 1,25
Maistri au coef 1,3
Studii superioare de scurta durata au coef 1,5
Studii superioare 2
Toate deciziile se comunica īn termen de maxim 5 zile la ITM
timpul de munca
Se īntelege prin aceasta institutie juridica perioada de timp cāt salariatul se afla la dispozitia angajatorului īn vederea exercitarii atributiilor de serviciu.
Potrivit CM durata normala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore/saptamāna īn care intra si orele suplimentare.
Termenul prevazut de Constitutie pentru timpul de munca zilnic este de 8 ore īn medie repartizat īn 5 zile lucratoare/saptamāna.
Pe cale de consecinta, timpul de munca saptamānal īn afara orelor suplimentare admise este de 40 ore.
Timpul de munca de 40 ore/saptamāna repartizat īn 5 zile lucratoare constituie ceea ce īn practica se denumeste ca fiind norma īntreaga.
Repartizarea inegala a timpului de munca īn cele 5 zile lucratoare este posibila respectānd o limita maxima de 10 ore/zi.
Īn situatia īn care se adopta un program de lucru inegal īn cadrul caruia īn unele zile ale saptamānii se depaseste timpul de munca de 8 ore nu suntem īn fata unor ore suplimentare.
De altfel, prin munca suplimentara se īntelege perioada de timp lucrata peste durata saptamānala prevazuta īn contract.
Conform CM se pot īncheia CIM2 si cu timp de munca mai mic decāt timpul integral. Este situatia contractelor cu timp partial.
Prin salariat cu contract de munca cu timp partial īntelegem acel salariat al carui timp saptamānal de lucru sau lunar este mai mic decāt media saptamānala de 40 ore.
CM nu mai prevede īn prezent nicio limita minima a timpului de munca al unui salariat cu timp partial.
Totusi, pentru a putea constitui obiect al unui CIM activitatea desfasurata de salariatul cu timp de munca partial trebuie sa aiba un anumit caracter de continuitate ce se reflecta īn prestatii periodice si nu īntāmplatoare.
Astfel nu putem īncheia un CIM pentru o activitate īntāmplatoare care nu se mai repeta īntr-un anumit interval de timp.
Pentru realizarea acestei activitati beneficiarul poate īncheia contracte civile sau comerciale cu persoane fizice autorizate sau īntreprinderi familiale ori cu societati comerciale.
La CIM cu timp partial, īn afara elementelor obligatorii ce trebuie sa se cuprinda īn acest act juridic trebuie sa se precizeze īn mod expres ca salariatul nu poate presta munca suplimentara cu exceptia cazurilor de forta majora.
Īn strānsa corelatie cu timpul de munca legiuitorul reglementeaza si timpul de odihna (to). Timpul de odihna prevazut de legislatia muncii cuprinde odihna zilnica, saptamānala si concediul anual de odihna.
Potrivit dispozitiilor CM īntre 2 zile de munca trebuie sa existe cel putin 12 ore de odihna cu exceptia situatiei cānd munca se desfasoara īn schimburi cānd timpul minim se reduce la 8 ore.
Repausul este de 2 zile consecutive ce se acorda de regula sāmbata si duminica.
Acolo unde specificul activitatii nu permite acordarea repausului saptamānal īn zilele de sāmbata si duminica angajatorul are obligatia de a plati salariatilor un spor pentru fiecare ora lucrata īn acele zile si de a acorda repausul saptamānal īn alte 2 zile consecutive īn cursul saptamānii.
Sporul se negociaza prin CIM sau CCM aplicabil.
concedii
I. Concedii de odihna
II. Concedii pentru formare profesionala
III. Concedii de studii
IV.Concedii fara plata
V. Concedii medicale
VI.Zile lucratoare acordate pentru evenimente familiale
VII. Zile stabilite prin lege sau prin CIM
Toate aceste concedii reprezinta drepturi ale salariatilor recunoscute prin lege.
Orice conventie prin care salariatul ar renunta la aceste drepturi ar fi lovita de nulitate si nu ar putea produce efecte juridice.
I. Concediile de odihna - se acorda anual proportional cu timpul efectiv lucrat īn anul calendaristic respectiv.
Acordarea concediilor de odihna nu este conditionata de desfasurarea activitatii īntr-un anumit numar de luni calendaristice anterior solicitarii salariatului.
Concediul de odihna trebuie efectuat obligatoriu īn anul calendaristic pentru care se acorda.
Īn situatii de exceptie īnsa concediul de odihna neefectuat īn anul calendaristic curent poate fi efectuat cu consimtamāntul salariatului pāna la sfārsitul anului calendaristic viitor.
Durata concediului de odihna este de minim 21 zile lucratoare potrivit CIM unic la nivel national pentru anii 2007-2010.
Pentru tinerii īn vārsta de pāna la 18 ani durata minima a concediului de odihna este de 25 zile lucratoare.
Pentru primul an de activitate cu exceptia tinerilor sub 18 ani durata concediului de odihna nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare.
Concediul de odihna se acorda proportional cu durata efectiva lucrata dintr-un an calendaristic indiferent de norma integrala sau partiala a timpului de lucru.
Īn durata efectiva nu intra perioadele de suspendare a CIM decāt daca acest lucru este prevazut īn mod expres īn lege, īn CCM aplicabile, īn regulamentele interne sau īn CIM.
Concediul de odihna se poate acorda si fractionat la solicitarea salariatului cu conditia ca cel putin una dintre fractiuni sa fie de minim 15 zile lucratoare.
Programarea concediilor de odihna trebuie efectuata pāna la 31 decembrie al fiecarui an pentru anul calendaristic viitor.
Pe perioada concediului de odihna contractul de munca nu e suspendat.
Concediul reprezinta o īntrerupere fireasca a executarii CIM la fel ca si repausul zilnic sau saptamānal.
Īn consecinta pe perioada concediului de odihna sarcinile salariatului sunt redistribuite fara a se putea angaja o alta persoana cu contract de munca pe perioada determinata ca īn cazul suspendarii.
Īnainte de plecarea īn concediu salariatul are dreptul sa primeasca o indemnizatie de concediu de odihna ce nu poate fi mai mica decāt media veniturilor pe ultimele 3 luni anterioare datei de plecare īn concediu.
Daca īn timpul concediului de odihna apare o situatie de incapacitate temporara de munca, concediul se īntrerupe, contractul de munca se suspenda urmānd ca īn zilele de concediu ramase neefectuate sa fie reprogramat pentru o data ulterioara.
Īn aceasta situatie salariatul va beneficia de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca īn conformitate cu certificatul medical emis de medic.
II.Concediile medicale -
Concediul pentru incapacitate temporara de munca pe perioada caruia CIM se suspenda de drept.
Concediul pentru īngrijirea copilului bolnav īn vārsta de pāna la 7 ani respectiv 18 ani pentru copilul cu handicap care are ca efect suspendarea CIM din initiativa salariatului.
Concediul pentru risc maternal de care beneficiaza doar femeile salariate pe perioada caruia CIM este suspendat de drept.
concediul pentru sarcina si lauzie de care beneficiaza de asemenea doar femeile salariate pe perioada caruia CIM este suspendat de drept
concediul pentru cresterea copilului īn vārsta de pāna la 2 ani respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap de care beneficiaza atāt femeile cāt si barbatii salariati; pe durata acestui concediu CIM este suspendat din initiativa salariatului.
Pe durata acestui concediu angajatorul are dreptul de a īncheia contracte de munca pe perioada determinata pentru a-i īnlocui pe titularii suspendati.
III. Concediul pentru formare profesionala - se acorda la initiativa salariatului daca formarea profesionala este realizata īn interesul angajatorului.
IV. Concediul fara plata - se acorda la solicitarea salariatului pentru interese personale sau pentru studii.
Durata concediilor pentru formare profesionala, de studii sau fara plata se stabilesc prin contractele CIM aplicabile, prin regulamentele interne sau chiar prin negociere a CIM.
Potrivit legii salariatul beneficiaza si de zile libere stabilite prin lege, acestea sunt zile nelucratoare. Īn prezent CIM stabileste urmatoarele zile nelucratoare: 1,2 ianuarie, prima si a doua zi de Pasti, 1 mai, 1 decembrie, 25, 26 decembrie.
Īn CCM potrivit specificului activitatii se pot acorda zile libere platite (ex: ziua energeticianului, ziua functionarului).
Potrivit legii salariatul beneficiaza si de zile libere platite cu ocazia unor evenimente familiale (zile pentru casatorie, nasterea copilului, decesul unui membru al familiei).
vechimea īn munca
Vechimea īn munca reprezinta perioada de timp īn care o persoana presteaza activitate īn temeiul unui CIM sau al unui alt raport juridic de munca neīntemeiat pe contract.
Vechimea īn specialitate constituie perioada de timp cāt persoanele presteaza activitate īn ocupatii diferite dar īn temeiul aceleiasi profesii.
Exista situatii cānd si perioadele de suspendare al CIM sau ale raportului juridic de munca reprezinta perioadele de vechime īn munca:
concediul pentru cresterea si īngrijirea copilului de pāna la 2 ani;
perioada de concediu medical;
efectuarea stagiului militar.
1.01.1999 - 1.03.2002 vechime īn munca perioada de somaj
01.01.1990 - 1.04.2001, dupa 1.01.2007 constituie vechime īn munca concediul pentru cresterea copilului.
Se iau īn considerare stagiile de cotizare pentru calculul pensiei.
Vechimea īn munca se calculeaza pe zile calendaristice si nu pe zile lucratoare, astfel anii se transforma īn luni, si lunile īn zile
Ex: vechime īn munca 2008.03.31-2000.01.01/8.02.03
Perioade care constituie stagii de cotizare:
facultatea la zi (daca se fac 2 facultati se ia īn considerare una singura);
perioadele cānd persoanele beneficiaza de pensie de invaliditate;
perioadele cānd persoanele au fost deportate.
Fisa postului trebuie sa fie īn concordanta cu instructiunile de sanatate, de securitate a muncii (obligatoriu trebuie sa fie anexa la CIM).
Sanatatea si securitatea īn munca reprezinta i institutie importanta..
carnetul de munca
Reprezinta un document oficial care apartine titularului, prin care se dovedeste vechimea īn munca, vechimea īn specialitate pentru o anumita perioada de timp si pentru diferite profesii si vechimea īn conditii vatamatoare sau īn probe superioare de munca.
Exista 3 conditii: normale, speciale si extraordinare.
Carnetul de munca va fi abrogat cu 01.01.2009.
Se īnregistreaza data de īnceput a CIM, natura contractului, determinata, nedeterminata, normala, partiala, salariul, documente īn baza caruia se fac īnscrierile, modificarile intervenite asupra functiei salariatului sau a locului de munca, īncetarea din functie.
Carnetele de munca se pastreaza īn conditii de securitate care sa asigure protectia la foc.
Pentru fiecare persoana se īntocmeste un singur carnet de munca.,
Īn conditiile īn care acesta este pierdut sau deteriorat, inspectoratele teritoriale de munca pot aproba eliberarea duplicatului.
Pe prima pagina a duplicatului se īnscrie sintagma duplicat urmata de seria si numarului carnetului de munca original.
Īn situatia īntocmirii duplicatului se efectueaza īnregistrarea din unul īn altul angajatorul fiind obligat sa solicite salariatului sa prezinte documentul original privind vechimea īn munca eliberat de catre angajatorul anterior.
Duplicatul carnetului de munca se īntocmeste de angajatorul unde lucreaza salariatul la momentul respectiv iar īn cazul īn care nu mai lucreaza se īntocmeste de catre ultimul angajator.
Carnetul de munca se pastreaza de catre angajator iar la īncetarea CIM se īnmāneaza personal titularului neputānd fi transmis.
Īnregistrarile se fac cu cerneala tipografica.
Rectificarile se fac prin taierea cu rosu a īnregistrarilor eronate astfel īncāt sa se poata citi textul rectificat, iar dedesubt īnscrierea se face tot cu culoare rosu.
Īn rubrica speciala de la sfārsit se face mentiune despre rectificare.
registrul general de evidenta a salariatilor
Se īntocmeste īn format electronic īn ordinea īncheierii CIM2.
Elemente care trebuie sa le contina:
numele si prenumele salariatului;
CNP;
Codul ocupatiei (cod COD)
Natura contractului;
Data īnceperii activitatii;
Modificarile intervenite īn natura contractului sau īn ocupatie;
Data si temeiul īncetarii CIM.
Se īntocmeste de catre toti angajatorii din sectorul public, privat sau mixt.
Registrul general de evidenta se īntocmeste īn termen de 30 de zile de la data angajarii primului salariat, modificarile intervenite īn registru fiind depuse īn termen de 5 zile de la data producerii lor la ITM īn a carui raza teritoriala īsi are sediul angajatorul.
Va fi īntocmit si de angajatorul persoana fizica dar si juridica.
Registrul se īntocmeste de catre persoana juridica respectiv persoana fizica angajatoare.
Īn cazul īn care persoanele juridice au īnfiintate si alte entitati (sucursale, puncte de lucru) fara personalitate juridica carora le-a delegat competenta de a īncheia CIM2 le poate delega si competenta de a īnfiinta registrul (REVISAL).
Neīntocmirea si nedepunerea īn registru īn termenul prevazut de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda.
Registrele se pot transmite la inspectorate fie īn format electronic fie on-line.
Angajatorii au obligatia de a īnfiinta pentru fiecare salariat un dosar personal care trebuie sa cuprinda cel putin:
CIM;
Copii dupa acte de stare civila;
Copii dupa actele de studiu;
Actele care privesc modificarile, suspendarea sau īncetarea CIM;
Orice alt document care reflecta activitatea profesionala a salariatului.
La solicitarea salariatului angajatorul are obligatia de a-i elibera acestuia o adeverinta din care sa rezulte vechimea īn munca, vechimea īn specialitate sau orice alte date referitoare la activitatea profesionala a salariatului.
Refuzul angajatorului de a elibera un astfel de document constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala.
Registrul general se gestioneaza la nivel national de catre Inspectia Muncii care pune la dispozitia angajatorilor si aplicatia informatica necesara īntocmirii si depunerii registrului.
Registrul general a fost īnfiintat īn scopul asigurarii unei evidente colective a salariatilor la nivelul angajatorului respectiv asiguratului, unei evidente la nivel national a informatiilor referitoare la numarul de salariati, la structura pe vārste si ocupatii precum si la structura pe categorii de CIM2.
Agent de munca temporara:
incapacitate temporara de munca a unui salariat.
activitati sezoniere.
activitati de stricta perfectionare
pensii
Exista urmatoarele tipuri de pensii:
a. pensie pentru limita de vārsta
b. pensie anticipata
c. pensie anticipata partial
d. pensie pentru invaliditate
e. pensie de urmas
a. Se acorda pensia pentru limita de vārsta persoanelor care īndeplinesc cumulativ la data pensionarii conditiile privind vārsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare.
Vārsta standard de pensionare pentru femei este de 60 ani iar pentru barbati este de 65 de ani.
Stagiul minim de cotizare atāt pentru femei cāt si pentru barbati este de 15 ani iar stagiul complet este de 30 ani pentru femei si 35 ani pentru barbati (2014).
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare se pot īnscrie la pensie pentru limita de vārsta cu reducerea vārstei standard de pensionare īn conditiile īn care a desfasurat activitate īn conditii deosebite (petrochimie)
Legea 19/2000 - Ordinul MMSSF 340/2001
Gradul I - conditii speciale
Gradul II - conditii deosebite.
Cu reducerea vārstei nu se pot īnscrie femeile mai devreme de 50 ani iar barbatii mai devreme de 55 ani.
Persoanele care au lucrat īn conditii speciale (minerii) si au realizat un stagiu de minim 20 de ani īn acele locuri se pot īnscrie la pensia pentru limita de vārsta la 45 ani.
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu handicap preexistent cu calitatea de asigurat īn functie de gradul handicapului beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a vārstei standard de pensionare.
cu 15 ani - reducerea vārstei standard de pensionare daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav
cu 10 ani daca au realizat cel putin 2 treimi din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap accentuat
cu 10 ani pentru cei care au realizat stagiu complet de cotizare pentru cei cu handicap mediu
asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vārsta indiferent de vārsta daca au realizat cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare.
Femei care au nascut cel putin 3 copiii si au realizat stagiul complet de cotizare beneficiaza de reducerea vārstei standard de pensionare:
1 an daca au nascut 3 copii;
2ani daca au nascut 4 sau mai multi copii.
Aceasta reducere nu se poate aplica sub 55 ani.
b. Beneficiaza de pensie anticipata asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensie anticipata cu cel mult 5 ani īnaintea vārstelor standard de pensionare.
La stabilirea stagiului complet de cotizare se are īn vedere īntreg stagiul de cotizare realizat īn domeniul public mai putin cele asimilate:
perioada asimilata īn sistemul public:
stagiul militar obligatoriu;
cursuri universitare la zi;
a beneficiat de pensie de invaliditate (numai pentru pensia de limita de vārsta)
La īmplinirea vārstei standard de pensionare pensia anticipata devine pensie pentru limita de vārsta cu conditia formularii unei cereri facuta de asigurat.
c. Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare precum si cel care a depasit stagiul complet de cotizare pāna la 10 ani pot solicita pensie anticipata partial cu reducerea vārstelor pāna la 5 ani.
Stagii 23-33:
24 - 0,5% pentru fiecare luna
Pensia anticipata si pensia anticipata partiala nu poate fi cumulata cu drepturi de natura salariala.
d. Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza:
accidentelor de munca;
bolilor profesionale si tuberculozei
bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.
Invaliditatea de gr I - se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire , autoconductie sau de orientare spatiala invalidul necesitānd īngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane.
Invaliditate de gr II - se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca cu posibilitatea invalidului de autoservire , de a se autoconduce si de a se orienta spatial fara ajutorul altor persoane.
Invaliditate de gradul III - se caracterizeaza prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca invalidul putānd sa presteze o activitate profesionala.
Īncadrarea se face de cātre medicul expert.
Asiguratii care si+au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate daca īndeplineste stagiul de cotizare necesar īn raport cu vārsta.
Ex: daca au sub 25 ani (vārsta) trebuie sa aiba un stagiu de cotizare necesar de 5 ani.
25-31 ani - 8 ani
Pot beneficia daca au realizat cel putin jumatate din acest stagiu (se pot īnscrie din 5 ani - 2,5 ani).
Invaliditatea se datoreaza unui accident de munca, a tuberculozei, SIDA, neoplazii - asiguratul beneficiind indiferent de stagiul de cotizare avut.
Pentru pensia de invaliditate exista un beneficiu : la stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential determinat ca diferenta īntre stagiul complet de cotizare realizat efectiv pāna la data īncadrarii unui grad de invaliditate.
Pensionarii de invaliditate gradul I au dreptul la un īnsotitor.
Indemnizatia de īnsotitor se poate acorda lui sa persoanei.
Pensionarii de invaliditate sunt supusi la revizuire medicala la un interval de 6 sau 12 luni si la fiecare revizuire medicul stabileste mentinerea īn acelasi grad de invaliditate, īncadrarea īn alt grad de invaliditate, īncetarea calitatii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobāndirii capacitatii de munca. Persoanele care au realizat stagiu complet de cotizare dar nu au vārsta si au vārsta mai mica de pāna la 5 ani nu mai sunt supusi revizuirii medicale obligatorii.
Neprezenta la comisie suspenda plata pensiei cu luna urmatoare.
Pentru cei cu grad I de invaliditate si trec la limita de vārsta i se mentine īn continuare pensia de invaliditate
d. au dreptul la pensie de urmas copii si sotul supravietuitor daca persoana decedata era pensionar sau īndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
Persoanele care au drept la pensie de urmas sunt:
a) copiii pāna la vārsta de 16 ani;
b) copiii daca īsi continua studiile īntr-o forma de īnvatamānt organizata conform legii pāna la terminarea acestora fara a depasi vārsta de 26 de ani;
c) copiii pe toata durata invaliditatii de orice grad daca aceasta s-a ivit īn perioada īn care se afla īn una din situatiile de la lit a) si b).
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii la īmplinirea vārstei standard de pensionare daca durata casatoriei a fost cel putin 15 ani.
Īn cazul īn care durata casatoriei este mai mica de 15 ani dar de cel putin 10 ani cuantumul pensiei sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie īn minus.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas indiferent de vārsta pe perioada īn care este invalid de gradul I sau II daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie indiferent de vārsta si de durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a intervenit ca urmare a unui accident de munca, unei boli profesionala, a tuberculozei, neoplazii si SIDA si daca nu a realizat venituri dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau daca veniturile sunt mai mici de ¼ din salariul mediu brut pe economie (15 milioane).
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas indiferent de vārsta pe o perioada de 6 luni de la data decesului daca īn aceasta perioada nu realizeaza venituri de natura salariala pentru care asiguratul este obligat sau acestea sunt mai mici de ¼ din salariul mediu brut pe economie.
Sotul supravietuitor mai are dreptul la pensie de urmas indiferent de vārsta daca au īn īngrijire unul sau mai multi copii cu vārsta pāna la 7 ani pāna la data īmplinirii de catre ultimul copil a vārstei de 7 ani si daca īn aceasta perioada nu realizeaza venituri de natura salariala pentru care asiguratul este obligat sau acestea sunt mai mici de ¼ din salariul mediu brut pe economie.
Pensia de urmas se calculeaza din:
a) pensie pentru limita de vārsta aflata īn plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorului decedat.
b) Din pensia de invaliditate de gradul I īn cazul īn care decesul sustinatorului a intervenit īnaintea īndeplinirii conditiilor pentru obtinerea unei pensii pentru limita de vārsta si era īn plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul la oricare din aceste pensii.
c) Din pensia de serviciu care era īn plata sau la care ar fi avut drepturi sustinatorul decedat daca aceasta este mai avantajoasa decāt pensia pentru limita de vārsta.
Cuantumul pensiei de urmas se determina prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de catre sustinator:
a) pentru un singur urmas 50%;
b) pentru 2 urmasi 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi 100%.
iar īn sistemul pensiilor de serviciu se determina prin aplicarea procentelor īn functie de numarul de urmasi asupra cuantumului pensiei.
Cuantumul pensiei de urmas īn cazul īn care copiii sunt orfani de ambii parinti reprezinta īnsumarea drepturilor de urmas calculata dupa fiecare parinte.
Sotul supravietuitor care are pensie proprie si īndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.
Stabilirea si plata pensiilor
I. Pensia pentru limita de vārsta se acorda si se plateste de la data īndeplinirii conditiilor de pensionare daca cererea a fost depusa īn termen de 90 de zile de la aceasta data pāna īn 2014 (din 2014 va fi de 30 de zile).
Daca nu a fost depusa īn acest termen pensia se acorda de la data formularii cererii.
Drepturile de pensie anticipata sau anticipata partial se acorda si se platesc:
a) de la data īndeplinirii conditiilor de pensionare daca cererea a fost depusa īn termen de 90 de zile dar nu īnainte de īncetarea calitatii de asigurat īn cazul persoanelor prevazute la Art.5 alin 1 pct 1,2,3 L 19/2000.
persoanele salariate pe baza de CIM;
functionarii publici;
persoanele care ocupa functii elective;
somerii.
b) De la data īndeplinirii conditiilor de pensionare daca cererea a fost depusa īn termen de 90 de zile īn cazul persoanelor prevazute la Art 5 alin 1 pct 4 si 5 (persoanele care sunt asigurate pe baza de declaratie de asigurare - asociat, asociat unic, administrator, managerii care au contract de management - si contract de asigurare).
Daca cererea este depusa peste termen de 90 de zile drepturile se acorda de la data formularii cererii pentru pensia anticipata nu īnainte de īncetarea calitatii de asigurat.
II. Drepturile pentru pensia de invaliditate se acorda si se platesc:
a) de la data īncetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca daca cererea a fost depusa īn termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de īncadrare īntr-un grad de invaliditate;
b) de la data īncetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca dar nu īnainte de īncetarea calitatii de asigurat daca cererea a fost depusa īn termen de 60 de zile de la emiterea deciziei īn cazul persoanelor prevazute la Art. 5 alin 2.
c) De la data depunerii cererii dar nu īnainte de īncetarea calitatii de asigurat īn cazul persoanelor prevazute Art. 5 alin 2 ale caror cereri au fost depuse cu depasirea termenului de 60 de zile.
d) De la data depunerii cererii pentru persoane care la data solicitarii pensiei de invaliditate nu au calitatea de asigurat.
III. Pentru pensia de urmas:
a) īncepānd cu luna urmatoare decesului īn cazul īn care sustinatorul decedat era pensionar si daca cererea a fost depusa īn termen de 90 de zile de la data decesului.
b) De la data decesului sustinatorului īn cazul īn care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului daca cererea a fost depusa īn termen de 90 de zile de la aceasta data.
c) De la data depunerii cererii īn situatia īn care s-au depasit termenele prevazute de lege (90 de zile).
d) Īn cazul īn care urmasul īndeplineste conditiile pentru a beneficia de pensie de urmas ulterior datei decesului sustinatorului asigurat drepturile de pensie de urmas se acorda de la data īndeplinirii acestor conditii daca cererea a fost depusa īn termen de 90 de zile.
Pensia se acorda la cererea persoanei īndreptatite a mandatarului, a tutorelui si a curatorului acestuia.
Legea 19/2000
Ord MMSSF 340/2001
contributia de asigurari sociale
Īn sistemul propriu de pensii sunt asigurate prin efectul legii persoanele fizice denumite īn continuare asigurati.
Asiguratii pot fi cetateni romāni, cetateni ai altor state sau apatrizi pe perioada īn care au conform legii domiciliul sau rezidenta īn Romānia.
Asiguratii au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.
Īn conformitate cu Art.5 Alin 1, Legea 19/2000 sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii urmatoarele persoane:
I. persoanele care īsi desfasoara activitatea pe baza de CIM si functionarii publici.
II. Persoanele care īsi desfasoara activitatea īn functii elective sau care sunt numite īn cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a Organizatiei Mestesugaresti.
III. Persoanele care beneficiaza de ajutorul de somaj.
IV. Persoanele care se afla īn una din urmatoarele situatii:
a) asociat unic;
b) asociatii comanditari sau actionari, administratori sau manageri care au īncheiat contract de administrare sau de management;
c) asociatii familiale;
d) persoane care desfasoara activitati independente (medic, notar public);
e) persoanele angajate īn institutii internationale daca nu sunt asiguratii acestora;
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.
V. Persoanele care se regasesc īn 2 sau mai multe situatii prevazute la punctul IV.
Documentele care atesta calitatea de asigurat dupa caz:
contractul de munca sau decizia de numire pentru asiguratii de la pct.1.
Hotarārea Parlamentului Romāniei, a Consiliului Judetean sau Local pentru asiguratii de la pct.2.
Decizia de stabilire a indemnizatiei de somaj pentru asiguratii de la pct.3.
Declaratia de asigurare pentru asiguratii de la pct IV si V.
Se pot asigura īn sistemul public pe baza de declaratie de asigurari sociale persoanele care se regasesc la Art.5 Alin. 1 si care doresc sa-si completeze venitul asigurat precum si alte persoane care nu se regasesc īn aceste situatii.
Salariul mediu brut pe economie conform Legii Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat este de 1550 lei.
Angajatorii persoane juridice sau fizice la care īsi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la Alin.1, pct I,II precum si Institutiile care efectueaza plata ajutorului de somaj sunt obligate sa depuna īn fiecare luna pāna la data de 25 a lunii urmatoare pentru luna īn curs declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat.
Declaratia se depune la Casa de Pensii īn a carei raza teritoriala īsi are sediul angajatorul.
Nedepunerea acestei declaratii pentru salariat reprezinta neplatirea stagiului de cotizare.
Prestatiile de asigurari sociale reprezinta īn sistemul public venit de īnlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale ca urmare a batrānetii, invaliditatii, accidentelor, decesului denumite īn continuare riscuri asigurate.
Acestea se acorda sub forma de pensii, indemnizatii.
Īn sistemul public asiguratii nu pot beneficia concomitent de 2 sau mai multe prestatii de asigurari sociale pentru acelasi risc asigurat cu exceptia celor pentru prevenirea īmbolnavirii si recuperarea capacitatii de munca.
Constituie stagiu de cotizare perioadele īn care s-au platit contributia de asigurari sociale.
Evidenta asiguratilor īn sistemul public se realizeaza pe baza de CNP.
Īn sistemul public sunt contribuabili dupa caz:
asiguratii;
angajatorii;
persoanele juridice la care-si desfasoara activitatea persoanele prevazute la pct. II;
agentia pentru ocuparea fortei de munca;
persoanele care īncheie contract de asigurari sociale.
Cotele de contributii la asigurarile sociale sunt diferentiate īn functie de conditiile de munca: normale, deosebite sau speciale.
Aceste cote sunt aprobate anual de Legea Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat.
Pentru 2008 (pentru angajator):
pentru conditii normale de munca este de 29%;
pentru conditii deosebite de munca este de 34%;
pentru conditii speciale de munca este de 39%.
De la 1 decembrie 2008:
pentru conditii normale de munca este de 27,5%;
pentru conditii deosebite de munca este de 32,5%;
pentru conditii speciale de munca este de 37,5%.
Contributia individuala este de 9,5%.
Cei care sunt asigurati īn conditiile Art 5, Alin 1 pct IV,V datoreaza integral cota de contributie de asigurari sociale corespunzatoare conditiilor de munca īn care-si desfasoara activitatea.
Calculul si plata contributiei se face lunar de catre angajator.
Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale (9,5%) īn cazul asiguratilor o constituie:
venitul brut lunar realizat de catre asiguratii prevazuti la Alin 1, pct I, II. Prin venit brut lunar se īntelege totalitatea veniturilor īn bani sau īn natura indiferent de fondurile din care se achita realizate de catre asigurati.
Venitul lunar asigurat prevazut īn declaratie sau īn contractul de asigurari sociale;
Salariul de baza minim brut pe tara garantat īn plata īn cazul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate corespunzator numarului de zile lucratoare din concediul medical cu exceptia indemnizatiilor pentru accidente de munca si boli profesionale.
Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale reprezinta suma veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale.
Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentānd:
a) prestatii suportate din Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;
b) diurne de deplasare si delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer, drepturi de autor;
c) participarea salariatilor la profit.
Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari sociale nu se iau īn considerare la stabilirea cuantumului de asigurari sociale.
Termenele de plata a contributiei de asigurari sociale:
a) data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna īn curs īn cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar dar nu mai tārziu de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata.
b) Data stabilita pentru plata chenzinei a doua īn cazul angajatorului care efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal dar nu mai tārziu de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;
c) Pāna la sfārsitul lunii pentru luna īn curs īn cazul asiguratilor prevazuti la Art. 5 pct.IV si V.
Īn sistemul public stagiul de cotizare se constituie din īnsumarea perioadelor pentru care s-a datorat contributia de asigurari sociale de stat de catre angajator si asigurat sau dupa caz s-a datorat si platit pentru asiguratii prevazuti la Art.5 pct. IV si V.
Īn sistemul public de pensii se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele necontributive denumite perioade asimilate īn care:
a) perioadele īn care asiguratul a beneficiat de pensii de invaliditate precum si de alte drepturi de asigurari sociale (concediul medical) cu exceptia pensiei pentru limita de vārsta, anticipata sau anticipata partial si pensiei de urmas;
b) a urmat cursurile de zi ale īnvatamāntului universitar cu conditia absolvirii acestora;
c) stagiul militar obligatoriu.
Legea 346/2003
asigurarea pentru accidentele de munca si
boli profesionale
Legea 346/2002 privind accidentele de munca si boli profesionale.
Asigurarea accidente de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane; face parte din sistemul asigurarilor sociale; este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor īmpotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca a acestora si decesului ca urmare a accidentelor de munca si bolilor profesionale.
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de CIM sau functionarii publici;
b) persoanele care desfasoara activitati īn functii elective sau care sunt numite īn cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului precum si membrii cooperatori din organizatiile mestesugaresti;
c) somerii pe durata practicii profesionale īn cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii si studentii pe durata practicii profesionale.
Prevederile prezentei legi nu se aplica personalului militar si civil angajat si personalului din MAPN, Ministerul Administratiei si Internelor, Paza si Protectie, Serviciul de Informatii Externe, Ministerul Justitiei si Apararii, Administratia Nationala a penitenciarelor, Directia Nationala de Aparare.
Se mai pot asigura asociatul unic, asociatii, managerii, comanditarii.
Raporturile de asigurare rezultate īn temeiul prezentei legi si dintre contributiile de asigurare se stabilesc īntre:
a) angajatori si asiguratorii;
b) asigurati si asigurator.
Calitatea de asigurat se dobāndeste iar raporturile de asigurare se stabilesc la data:
īncheierii CIM;
stabilirii raporturilor de serviciu;
validarii mandatului pentru persoanele care desfasoara activitati īn functii elective;
numirii īn cadrul autoritatii executive, legislative sau juridice.
Īn cazul īn care din culpa angajatorului sau persoanei asigurate pe baza de contract de asigurare nu s-a platit contributia pentru accidente de munca sau boli profesionale costul prestatiilor si a serviciilor de asigurare efectuate de catre asigurator se recupereaza de la angajator sau de la persoana asigurata pe baza de contract de asigurare.
Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca - consta īn:
asistenta medicala de urgenta la locul accidentului īn mijloacele de transport specializate si īn unitatile spitalicesti;
tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente prescrise de doctor;
servicii medicale īn spitale si īn unitati sanitare specializate pentru boli profesionale;
tratament de recuperare a capacitatii de munca;
servicii de chirurgie reparatorie;
cure balneoclimaterice.
b) reabilitare si reconversie profesionala - asiguratorul preia īn sarcina sa cheltuielile pentru:
costuri pentru cursuri de reabilitare sau reconversie;
plata pe durata cursurilor de calificare si reconversie.
Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare si reconversie se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.
Indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata pe perioada acestor cursuri de calificare si reconversie nu beneficiaza de concediu sau de pensie gradul 3 de invaliditate.
c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca (concediu medical) - i se asigura plata contributiei.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului. Daca n-a lucrat 6 luni se ia 80% din salariul avut la data accidentului de munca.
Īn cazul interventiilor chirurgicale este 100%.
Durata maxima de acordare a acestei indemnizatii este de 180 de zile īn cursul unui an (īn situatiile prevazute de medic se poate prelungi).
d) indemnizatie pentru trecerea temporara īn alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
Sunt situatii īn care datorita unor boli obisnuite nu-si mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior riscului asigurat pot trece īn alt loc de munca.
Indemnizatia pentru trecerea īn alt loc de munca se acorda īn conditiile īn care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale din ultimele 6 luni.
e) compensatii pentru atingerea integritatii;
Au dreptul la aceste compensatii asiguratii care īn urma accidentului de munca sau a bolii profesionale ramān cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca īntre 20 si 50%.
Aprecierea se face de catre medicul expert al asigurarii si propune.
f) despagubiri īn caz de deces;
Indemnizatiile se adreseaza angajatorului.
g) rambursari de cheltuieli.
Au dreptul la despagubiri īn caz de deces ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale si beneficiaza o singura persoana care poate fi:
sotul supravietuitor;
parintele;
copilul;
tutorele;
curatorul;
mostenitorul
sau orice alta persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile de īnmormāntare.
Cuantumul acestei indemnizatii reprezinta 4 salarii medii brute pe economie si acesta se determina la data decesului.
Termenul de solicitare este de 3 ani de zile.
Angajatorii au obligatia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu moartea asiguratilor.
Pentru a acorda aceste drepturi persoana īn cauza trebuie sa vina cu procesul verbal de constatare īn cazul accidentelor de munca iar īn cazul bolilor profesionale cu fisa BP2.
Īn raport de ramura fiecare angajator are un cod CAEN (reprezinta clasa de risc).
Angajatorul depune lunar declaratii cu evidenta tuturor asiguratilor la Casele Teritoriale de Pensii.
contributiile
Contributiile pot fi:
Datorate de catre beneficiarul de venituri (salariat)
Datorate de catre angajator.
I. Contributiile asigurate de asigurat:
1. Contributia de asigurari sociale (CAS) reglementata de l 19/2000 - 9,5% (Vb) -
2. Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) reglementata de L 85/2006 privind reforma īn sistemul sanitar Cap VIII - 6,5% pentru primul semestru (pāna la 30 iunie) si 5,5% (de la 1 iulie)
3. Contributia la fondul pentru somaj (CFS) reglementata de L 76/2002 - 0,5%
4. Impozit cota unica reglementat de L 571/2003- 16%
1+2+3 - ajung la Bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS)
4 - ajunge la Bugetul de stat (BS)
II. Contributii datorate de angajator
CAS - 19,5%
CASS - 5,5% īn perioada ian-nov si 5,2% īn dec. Fondul de salarii realizate
CFs - 1%
(Īncepānd cu 2006) Contributia la fondul pentru concedii si indemnizatii CFCI - 0,85%
Contributia la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale reglementata prin legea L 346/2002. Cuantumul contributiei este īn functie de codul CAEN si poate fi de la 0,5% pāna la 4%.
Īncepānd cu 2007 Contributia la fondul de garantare pentru plata contributiilor salariale CPCS este reglementata de L 200/2006 - 25%
Comision pentru completarea si pastrarea cartilor de munca:
0,75% - pentru ITM
0,25% - individuale.
Pentru conditii normale de lucru - 29% → 9,5% + 19,5%
Pentru conditii deosebite de lucru - 34% → 9,5% + 24,5%
Pentru conditii speciale de lucru - 39% → 9,5% + 29,5%
contributia asigurarilor sociale de sanatate (CASS)
Este reglementata de prevederile L 95/2006 privind reforma īn domeniul sanatatii, titlul VIII - Asigurarile sociale de sanatate.
Sunt asigurati toti cetatenii romāni cu domiciliul īn tara precum si cetatenii straini sau apatrizi care au solicitat si au obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul īn Romānia si care fac dovada platii contributiei la fond.
Contributia la asigurarile sociale de sanatate este obligatorie.
Este obligatoriu domiciliul sau rezidenta īn Romānia.
Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document justificativ care poate fi adeverinta sau carnet de asigurat.
Din punct de vedere al platii contributiei asiguratii por fi:
fara plata contributiei - urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurari fara plata contributiei:
a) toti copiii pāna la 18 ani, tinerii de la 18-16 ani daca sunt elevi (inclusiv absolventii de liceu pāna la īnceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni), ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca.
b) Tinerii cu vārsta de pāna la 26 ani inclusiv cei care parasesc sistemul de protectia copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat īn temeiul L 416/2001 privind venitul minim garantat; sotul, sotia sau parintii fara venituri proprii aflati īn īntretinerea unei persoane asigurate;
c) Femeile īnsarcinate sau lauze daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul minim pe tara (500 lei);
d) Persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse cu exceptia celor obtinute īn baza OUG 102/1999 privind protectia sociala si īncadrarea īn munca a persoanelor cu handicap.
plata contributiei din alte surse - sunt asigurate cu plata contributiei din alte surse persoanele aflate īn una din urmatoarele situatii:
a) satisfac stagiul militar īn termen;
b) se afla īn concediul medical pentru incapacitate temporara de munca acordat īn urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
c) Se afla īn concediu pentru cresterea copilului pāna la īmplinirea vārstei de 2 ani, respectiv 3 ani pentru copiii cu handicap;
d) Executa o pedeapsa preventiva de libertate;
e) Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
f) Persoanele returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla īn timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii;
g) Persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutorul social. Potrivit L 416/2001;
h) Pensionarii pentru venituri din pensii pāna la limita supusa impozitului pe venit.
plata contributiei.
Contributia datorata de aceste persoane se suporta astfel:
de catre bugetul de stat pentru persoanele prevazute la lit a,c,d,f,h;
de catre bugetul asigurarilor sociale de stat pentru persoanele prevazute la lit b;
de catre bugetul asigurarilor pentru somaj pentru persoanele de lit e;
de catre bugetele locale pentru persoanele prevazute la lit g.
Obligatiile virarii contributiei pentru asigurari sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane pe baza de CIM sau īn baza unui statut special prevazut de lege precum si persoanele fizice dupa caz.
Persoanele fizice sau juridice la care īsi desfasoara activitatea asiguratii sunt obligati sa depuna lunar la casele de asigurari declaratiile nominale privind obligatiile ce īi revin fata de fond precum si dovada platii contributiilor,
Constituirea Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate
Fondul se formeaza din:
a) din contributii ale persoanelor fizice sau juridice;
b) subventii de la bugetul de stat;
c) dobānzi, donatii, sponsorizari, venituri din exploatarea patrimoniului CNAS (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) precum si din alte venituri.
Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile sociale de sanatate, cu exceptia persoanelor scutite de plata contributiei.
Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5% īn perioada ianuarie-iunie sau 5,5% īn perioada iulie-decembrie care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturile impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit, daca acest venit este singurul asupra caruia se realizeaza contributia aceasta nu poate fi mai mica decāt cea calculata la un salariu de baza minim pe tara, lunar.
c) Venituri din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturile din silvicultura pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se īncadreaza la lit b).
d) Indemnizatiile de somaj;
e) Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii), venituri din dividende si dobānzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuala realizate īn mod individual si/sau īntr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai īn cazul īn care nu realizeaza venituri de natura celor de la lit a-d dar nu mai putin de un salariu de baza minim pe tara lunar;
f) Venituri realizate din pensii.
!!!Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile īn bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara activitate īn baza unui CIM sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
contributia angajatorului
Persoanele juridice/fizice la care asi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze casei de asigurari o contributie de 5,5% īn perioada ianuarie-noiembrie si de 5,2% pentru decembrie datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, acestea au obligatia sa anunte casei de asigurari orice schimbare la natura veniturilor.
Contributia īn cuantumul sus mentionat se raporteaza la fondul de salarii realizat.
Prin fond de salarii realizat īn sensul legii se īntelege totalitatea sumelor date de un angajator pentru plata salariilor sau de natura salariala.
Persoanele care nu sunt salariate dar au obligatia sa-si asigure sanatatea potrivit prezentei legi sunt obligate sa comunice direct casei de asigurari alese veniturile pe baza declaratiei de asigurare īn vederea stabilirii si achitarii contributiei.
Neplata contributiei lunare de catre persoana asigurata face ca aceasta sa beneficieze de servicii medicale numai īn cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic īn cadrul unui pachet minimal si servicii medicale.
Persoanele care au obligatia de a se asigura si nu pot dovedi plata contributiei sunt obligate pentru a obtine calitatea de asigurat sa achite contributia de plata lunara pe ultimii 5 ani īncepānd cu data primei solicitari de acordare a serviciilor medicale calculata la salariul de baza minim pe tara īn vigoare la data platii sau de la data ultimei dati a contributiei respectiv de la data cānd plata contributiei a fost obligatorie daca perioada scursa e mai mica de 5 ani calculāndu-se majorari de īntārziere.
raspundere si sanctiuni
Fapta persoanei care dispune utilizarea īn alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurati constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se pedepseste conform Art 302 din Codul Penal cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Completarea declaratiei privind obligatiile ce revin fata de fond cu date nereale avānd ca efect deturnarea evidentelor privind asiguratii, stagiu de cotizare sau contributiile fata de fond constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform Art 289 din Codul Penal cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) nedepunerea la termen a declaratiei privind obligatiile fata de fond 25 ale lunii urmatoare;
b) nevirarea contributiei lunare datorate de persoanele fizice sau juridice angajatoare;
c) refuzul de a pune la dispozitia Organelor de Control ale Caselor de asigurari documentele justificative si actele de evidenta necesare īn vederea stabilirii obligatiilor la fond;
d) refuzul de a pune la dispozitia Organelor de Control ale Caselor de asigurari documente financiar-contabile justificative si actele de evidenta financiar-contabila privind modul de utilizare a sumelor decontate din fond
Contraventiile mentionate se sanctioneaza astfel:
lit a si c - amenda de la 500-1000 lei;
lit b si d - amenda de la 3000-5000 lei.
contributia la fondul de asigurare pentru somaj
= contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj
Au dreptul la indemnizatie pentru somaj somerii sau persoanele care se gasesc īn una din urmatoarele situatii:
a) le-a īncetat CIM, raporturile de serviciu sau contractul de munca temporar din motive neimputabile lor (lichidare, dizolvare, cānd angajatorul nu corespunde profesional). Cei care īnceteaza CIM prin acordul partilor nu beneficiaza de somaj.
b) Le-a īncetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi daca anterior nu au fost īncadrati īn munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza īncetarii definitive a activitatii angajatorului.
c) Le-a īncetat raportul de munca īn calitate de membru cooperator din motive neimputabile lor.
d) Au īncetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si ulterior au de dobāndit capacitatea de munca dar nu au reusit sa se īncadreze īn munca;
e) Au īncetat raportul de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, īn perioada de suspendare a acestora;
f) Reintegrarea īn munca dispusa prin hotarāre judecatoreasca definitiva nu mai este posibila la unitatile la care au fost īncadrati anterior din cauza īncetarii definitive a acestora.
g) Sunt asimilate somerilor persoanele care nu au putut gasi un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de īnvatamānt sau dupa satisfacerea stagiului militar daca īndeplinesc urmatoarele conditii:
sunt absolventi ai unei institutii de īnvatamānt īn vārsta de minim 16 ani care pe o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se īncadreze īn munca potrivit pregatirii profesionale;
sunt persoane care, īnainte de efectuarea stagiului militar nu au fost īncadrate īn munca si care īntr-o perioada de maxim 30 de zile de la lasarea la vatra nu s-au putut īncadra īn munca;
sunt absolventi ai unei scoli speciale pentru persoanele cu handicap īn vārsta de minim 16 ani si nu au reusit sa se īncadreze īn munca potrivit pregatirii profesionale.
Īn sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de CIM, pe baza actului de numire sau pe baza de contract de munca temporara cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) persoanele care desfasoara activitati īn functii elective sau care sunt numite īn cadrul autoritatilor executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului;
c) militarii angajati pe baza de contract de munca;
d) persoanele care au raport de munca īn calitate de membru cooperator;
e) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si nu se regasesc īn una din situatiile prevazute la lit. a-d.
Se pot asigura īn sistemul asigurarilor pentru somaj urmatoarele persoane:
a) asociat unic, asociat;
b) administratori care au īncheiat contracte potrivit legii;
c) persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;
d) membrii ai asociatilor familiale;
e) cetateni romāni care lucreaza īn strainatate potrivit legii;
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc īn situatiile de la lit a-e
Bugetul asigurarilor pentru somaj se constituie din urmatoarele venituri:
a) contributiile angajatorilor;
b) contributiile individuale ale persoanelor asigurate obligatoriu;
c) contributii datorate de persoane care īncheie contracte de asigurare pentru somaj;
d) venituri din alte surse inclusiv din finantarea externa.
Angajatorii au obligatia de a plati o contributie la Bugetul asigurarilor pentru somaj īn cota de 1% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare, realizat de persoane asigurate obligatoriu.
CS: (contributia angajatorului) Ca=1%xFSR
De asemenea angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar la Bugetul asigurarilor pentru somaj contributia individuala īn cota de 0,5% care se aplica asupra venitului brut realizat lunar
Ci - 0,5%xBBR
Aceasta prevedere nu se aplica pe perioada īn care raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii cu exceptia perioadei de incapacitate temporara de munca daca aceasta depaseste 30 de zile (primele 30 de zile plateste contributia).
Ambele contributii 0,5%+1%=1,5% pentru contractele individuale de somaj.
Termenele de plata a contributiilor la Bugetul asigurarilor pentru somaj este data de 25 a lunii urmatoare pentru luna īn curs.
somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca īndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au un stagiu de cotizare de minim 12 luni īn ultimele 24 de luni premergatoare datei īnregistrarii cererii;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decāt indemnizatia de somaj;
c) nu īndeplinesc conditiile de pensionare potrivit legii;
d) sunt īnregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca īn a carei raza teritoriala īsi au domiciliul.
La stabilirea perioadei de 24 de luni nu se iau īn calcul:
perioada de suspendare a raporturilor de munca sau de serviciu cu exceptia perioadei pentru incapacitate temporara de munca daca aceasta nu depaseste 30 de zile;
perioada pentru pensie de invaliditate daca aceasta nu depaseste 12 luni;
perioada cuprinsa īntre data suspendarii raporturilor de munca sau de serviciu si data motivului pentru care acestea au fost suspendate;
perioada cuprinsa īntre data īncetarii raportului de munca sau de serviciu si data ramānerii definitive a Hotarārii judecatoresti de reintegrare īn munca daca aceasta perioada nu depaseste 12 luni
Pentru persoanele īncadrate cu CIM cu timp partial (pentru jumatate de norma trebuie 2 ani consecutivi pentru a beneficia de somaj iar daca e sfert de norma nu beneficiezi de somaj : 2 ani= jumatate de an - 4 ore pe zi) constituie stagiu de cotizare pentru somaj si perioadele īn care angajatorul nu a platit contributia la Bugetul asigurarilor pentru somaj si se afla īn procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, lichidare, dizolvare, administrare speciala sau nu si-a achitate contributiile datorate ca urmare a unei situatii de forta majora.
Pentru persoanele care au avut raporturi de munca sau de serviciu suspendat stagiul minim de cotizare se realizeaza prin cumularea perioadei de asigurare realizate īnainte de suspendare cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii.
Indemnizatia de somaj se acorda la cerere de la data īncetarii raportului de munca sau de serviciu, a calitatii de membru cooperator, a motivului pentru care au fost pensionate cu conditia ca cererea sa fie īnregistrata la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca īn termen de 30 de zile de la aceasta data.
Indemnizatia de somaj se acorda pe perioade stabilite diferentiat īn functie de stagiul de cotizare:
a) 6 luni pentru persoanele cu stagiu de cotizare de pāna la 5 ani dar nu mai putin de 1 an;
b) 9 luni pentru persoanele cu stagii de cotizare īntre 5-10 ani;
c) 10 luni pentru persoanele cu stagii de cotizare cu o perioada mai mare de 10 ani.
Cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma fixa neimpozabila lunara reprezentānd 75% din salariul de baza minim pe tara, īn vigoare la data stabilirii acesteia.
Pentru persoanele asimilate somerilor indemnizatia se acorda pe o perioada de 6 luni si este o suma fixa neimpozabila lunara īn cuantum de 50% din salariul de baza minim pe tara īn vigoare la data stabilirii acesteia.
Īncetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc astfel:
a) la data īncadrarii īn munca pentru o perioada mai mare de 12 luni;
b) la data cānd realizeaza din activitati autorizate venituri lunare mai mari decāt indemnizatia lunara;
c) la data refuzului nejustificat de a se īncadra conform pregatirii sau nivelului studiilor īntr-un loc de munca situat la o distanta de cel mult 50 de Km de localitatea de domiciliu;
d) la data admiterii īntr-o forma de īnvatamānt īn cazul persoanelor asimilate somerilor.
Stimularea angajatorilor pentru īncadrarea īn munca a somerilor
A. Angajatorii care īncadreaza īn munca pe perioada nedeterminata absolventi ai unei institutii de īnvatamānt primesc lunar pe o perioada de 12 luni pentru fiecare absolvent:
1 salariu de baza minim brut pe tara īn vigoare la data īncadrarii īn munca pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolii de arte si meserii;
1,2 salariu de baza minim pe tara pentru absolventii de īnvatamānt secundar superior sau īnvatamānt postliceal;
1,5 salariu de baza minim pe tara pentru absolventii de īnvatamānt secundar.
B. Angajatorii care īncadreaza īn munca pe perioada nedeterminata absolventi din rāndul persoanelor cu handicap primesc lunar pentru fiecare absolvent sumele enumerate mai sus pe o perioada de 18 luni.
Angajatorii care angajeaza absolventi īn conditiile de mei sus sunt obligati sa retina raporturi de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data angajarii.
Absolventii pot fi īncadrati īn conditiile de mai sus o singura data pentru fiecare forma de īnvatamānt īn termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.
C. Angajatorii care īncadreaza īn munca pe perioada nedeterminata someri īn vārsta de peste 45 de ani sau someri īntretinatori de familie primesc lunar pe o perioada de 12 luni pentru fiecare persoana angajata īn aceasta categorie o suma egala cu salariul de baza minim pe tara cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.
D. Angajatorii care īncadreaza īn munca someri care īn termen de 3 ani de la data angajarii īndeplinesc conditiile pentru a solicita pensia anticipata partial sau de acordare a pensiei pentru limita de vārsta beneficiaza lunar pe perioada angajarii pāna la data īndeplinirii conditiilor respective de o suma egala cu salariul de baza minim pe tara acordata din Bugetul asigurarilor de somaj.
Nu beneficiaza de aceasta facilitate angajatorii care īn ultimii 2 ani au fost īn raporturi de munca sau de serviciu cu persoanele īncadrate īn categoriile mentionate.
contributia pentru concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate
Este reglementata de OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate care a intrat īn vigoare cu data 01,01,2006.
Asiguratii au dreptul pe perioada īn care au domiciliul sau rezidenta pe teritoriul Romāniei la concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate daca:
a) desfasoara activitati pe baza de CIM sau īn baza raportului de serviciu;
b) desfasoara activitati īn functii elective sau sunt numiti īn cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;
c) beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj;
De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla īn una din situatiile de mai sus, dar sunt:
a) asociati, actionari, comanditari;
b) administratori sau manageri care au īncheiat contract de administrare sau de management;
c) membrii ai asociatilor familiare;
d) persoane autorizate ce desfasoara activitati independente;
e) persoane care īncheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru īngrijirea copilului bolnav īn conditiile īn care au īnceput stagiul de cotizare pāna la data de 01,01,2006.
I. a,b,c
II. persoanele prevazute la pct de II care au calitatea de pensionar nu au calitatea de asigurat, cu exceptia persoanelor gr.3 si a persoanelor nevazatoare care se afla īntr-una din situatiile prevazute la lit c si d.
concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt:
a) concedii medicale si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, cauzate de boli obisnuite sau de accidente īn afara muncii;
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea īmbolnavirilor si recuperarea incapacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;
c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
d) concedii medicale si indemnizatii pentru īngrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.
Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute mai sus este conditionat de plata contributiilor de asigurari sociale de sanatate destinate suportarii de contributii delimitate īn continuare.
De la 01,01,06 cota de contributii pentru concedii si indemnizatiilor destinate exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor prevazute īn prezenta OUG este 0,85% aplicata la fondul de salarii sau dupa caz asupra veniturilor suplimentare, impozitul pe venit si asupra veniturilor cuprinse prin contractul de asigurari sociale de sanatate. Se achita la bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
0,85% - FS
Vr
Vcas
Cota de contributie pentru concediile si indemnizatie se determina si se achita de catre:
a) angajatori pentru asiguratii prevazuti la punctul I a si b;
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor de somaj I c;
c) persoanele prevazute la pct. II.
Prin fond de salarii realizat se īntelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala.
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevazute īn OUG este de 1 luna realizata īn ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
20 VI V 08 VI 07
Stagiul de cotizare se constituie din īnsumarea perioadelor:
a) pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau asigurat;
b) pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta din alte surse īn conditiile legii 95/2006.
Stagiul de cotizare se asimileaza perioadelor īn care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute prin prezenta OUG.
Se mai asimileaza stagiului de cotizare si perioadele īn care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursuri de zi ale īnvatamāntului universitar, organizate potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective cu conditia absolvirii acestora.
Cele doua perioade de mai sus se asociaza stagiului de cotizare numai daca īn aceste perioade asiguratul nu a asigurat stagiul de cotizare īn īntelesul prezentei OUG.
BAZA DE CALCUL
Baza de calcul a asigurarilor sociale de sanatate se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatiile din cele 12 luni din care se considera stagiul de cotizare.
Prima luna concediu
Īn situatia īn care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizatiilor se utilizeaza perioadele asimilate stagiului de cotizare, veniturile ce se iau īn calcul sunt:
a) cuantumul indemnizatiilor pentru situatiile cānd asiguratul a beneficiat de concedii si indemnizatii;
b) salariul de baza minim brut pe tara din perioadele respective cānd persoana a fost asigurata din plata contributiei din alte surse, a beneficiat de pensie de invaliditate sau a urmat cursurile de zi ale īnvatamāntului universitar.
Īn cazul īn care stagiul de cotizare este mai mic de 1 luna, pentru situatiile cānd nu este impus baza de calcul a indemnizatiilor o constituie media veniturilor lunare la care se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii din lunile respective sau dupa caz veniturile lunare din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa plateasca contributia.
Asiguratii au dreptul la concedii si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca (concediul medical) fara stagiu de cotizare īn cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infecto-contagioase din grupa A, neoplaziilor (cancer), sida (nu este impus stagiul de cotizare).
Din duratele de acordare a concediilor medicale exprimate īn zile calendaristice se platesc zilele lucratoare. La stabilirea numarului de zile ce urmeaza a fi platite se iau īn vedere prevederi legale cu privire la zilele de sarbatoare, declarate nelucratoare, precum si cele referitoare la stabilirea programului de lucru prevazut īn CIM.
Baza de calcul a contributiei pentru concedii si indemnizatii nu poate depasi plafonul de 12 salarii brute minime pe tara.
A. concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca (i.t.m).
Indemnizatia pentru i.t.m se suporta dupa cum urmeaza:
de catre angajator din prima zi pāna īn a 5 zi de ITM;
din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate īncepānd cu ziua urmatoare celor suportate de angajator si pāna la īncetarea concediului medical.
Durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru ITM pentru fiecare tip de afectiune este de cel mult 183 de zile, īn interval de 1 an socotit din prima zi de īmbolnavire. Īncepānd cu a 91 zi concediul se poate prelungi de medicul specialist pāna la 183 zile dar cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.
Prelungirea concediului medical peste 183 zile se face pentru cel mult 90 de zile īn raport cu evolutia cazului si cu posibilitatea de recuperare (273 maxim: cancer 1,5 ani; TBC - 2 ani).
Asiguratii a caror incapacitate a survenit īn timpul CO sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru i.t.m., CO sau concediul fara plata fiind īntrerupt urmānd ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru i.t.m. se determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru i.t.m pentru bolile scutite de stagiu de cotizare (TBC,SIDA) este de 100% din baza de calcul stabilita pe baza OUG:
suma veniturilor brute (VB)
numarul de zile lucratoare: Nr zl;
venitul mediu brut realizat de catre asigurat: VMB=∑VB/Nr.zl
indemnizatia zilnica IZ=.% *Vmediu brut;
indemnizatia pentru i.t.m= IZ*Nr zl.
B. Concediul si indemnizatiile pentru prevenirea īmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca
Īn acest scop asiguratii pot beneficia:
a) indemnizatii pentru reducerea timpului de lucru;
b) concediul si indemnizatii pentru carantina;
c) tratament balnear conform programului de recuperare.
Indemnizatia pentru prevenirea īmbolnavirii si recuperarii capacitatii de munca se suporta integral din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime sin durata normala se acorda asiguratilor care din motive de sanatate nu mai pot realiza durata normala de munca, pentru cel mult 90 de zile īn ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu īn una sau mai multe etape.
Cuantumul brut al indemnizatiei este egal cu diferenta dintre baza de calcul stabilita si nivelul salariului brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munca fara a depasi 25% din baza de calcul.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul stabilita.
C. Concediul si indemnizatia de maternitate
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul fondului national unic.
Asiguratele au dreptul sa concedii pentru sarcina to lauzie pre si post natal pe o perioada de 126 de zile calendaristice perioada īn care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
Concediul pentru sarcina (prenatal) pe o perioada de 63 de zile īnainte de nastere.
Concediul pentru lauzie pentru 63 de zile dupa nastere.
Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa īntre ele īn asa fel īncāt durata medie obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.
Cuantumul brut al indemnizatiei pentru maternitate=85% din baza de calcul stabilita.
D. Concediul si indemnizatia pentru īngrijirea copilului bolnav
Indemnizatia pentru īngrijirea copilului bolnav īn vārsta de pāna la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intracurente pāna la 18 ani se suporta integral din bugetul fondului national unic.
Durata de acordare a indemnizatiei este de maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru 1 copil.
Cuantumul brut al indemnizatiei=85% din baza de calcul stabilita.
E. Concediul si indemnizatia de risc maternal
Riscul maternal se suporta integral din bugetul fondului national unic.
Concediul si indemnizatia se acorda fara conditiile de stagiu de cotizare.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.
GENERALITĂŢI
Pentru persoana asigurata care desfasoara activitate la mi multi angajatori la fiecare firma asigurata conform prezentei OUG indemnizatiile se calculeaza si se platesc dupa caz de fiecare angajator.
Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:
angajator cel mai tārziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva.
Casa de asigurari sociale se sanatate pāna la data de 10 a lunii urmatoare pentru care s-a acordat concediu medical;
Pentru plata indemnizatiei pentru i.t.m. aferenta concediului medical acordate cu īntrerupere īntre ele acestea se iau īn considerare separat, durata lor nu se cumuleaza iar plata lor celor spuse mai sus.
Certificatul de concediu medical se prezinta angajatorului platitorului pāna cel tārziu la datele de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediu.
Sumele reprezentānd indemnizatii care se platesc asiguratilor si care se suporta din fondul national unic se retin de catre platitor din contributia pentru concedii si indemnizatii datorate pe luna respectiva.
Contributia de asigurari sociale de sanatate (6,5%) respectiv 5,5% nu se datoreaza asupra indemnizatiilor reglementate de prezenta OUG, cu exceptia contributiei asigurarilor sociale de sanatate datorate de angajat pentru indemnizatiile suportate din fondurile proprii ale acestora.
Perioada īn care asiguratii beneficiaza de concedii si indemnizatii constituie stagiu de cotizare īn sistemul public de pensii, pentru aceste indemnizatii datoreaza contributia de CAS (9,5%) reglementata de prevederile Legii 98/2000
Baza de calcul= salariul minim brut pe tara
notiuni de baza privind salarizarea
Salariul este pretul muncii prestate exprimat īn bani. Atunci cānd munca se desfasoara pentru sine este o munca independenta si produce venit; īn situatia īn care munca se desfasoara pentru o terta persoana este munca dependenta si produce salariu.
Salariul reprezinta obiect dar si o cauza a CIM; este obiect deoarece el constituie contraprestatia pentru munca depusa de salariat, este cauza īn vederea obtinerii pentru ca īn vederea obtinerii lui persoana fizica s-a angajat īn munca.
Potrivit Art. 154 din CIM salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat īn baza CIM.
Alaturi de felul muncii si de locul muncii salariul este un element esential al CIM, el constituind totalitatea drepturilor banesti cuvenite pentru munca prestata.
Elementele salariului conform Art. 155 din CM salariul cuprinde:
a) salariul de baza;
b) indemnizatiile;
c) sporurile;
d) alte adaosuri.
a) Salariul de baza este partea principala a salariului total ce se cuvine persoanei pentru munca prestata, conform pregatirii pe care o are, īntr-un anumit loc de munca.
Salariul de baza se stabileste īn principal prin negocieri - colective sau individuale - sau dupa caz prin acte normative (legi, hotarāri de guvern).
Salariul de baza trebuie stabilit pentru fiecare salariat īn raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului, pregatirea si competenta profesionala.
c) Se acorda numai īn raport cu rezultatele obtinute, conditiile concrete īn care īsi desfasoara activitatea si dupa caz vechimea īn munca. Adaosurile la salariu de baza formeaza partea variabila a salariului pentru ca se platesc numai īn raport cu performantele fiecarui salariat (spor de vechime, munca grea, de noapte).
categorii de salarii
Din punct de vedere economic sunt doua categorii:
salariul nominal (SN);
salariul real (SR);
SN consta īn suma de bani pe care salariatul o primeste efectiv pentru munca depusa.
SR reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care le pot dobāndi persoanele fizice cu SN.
Īn mod normal raportul dintre SN si SR trebuie sa fie aceleasi, ad. īn diferite perioade cu aceeasi suma de bani primita pentru munca depusa sa se poata procura aceeasi cantitate de bunuri si servicii.
salariul minim brut pe tara
Prin salariu minim se īntelege nivelul remuneratiei sub care nu se va putea coborī nici īn drept nici īn fapt indiferent care ar fi modul sau de calcul.
Prin HG 133/din feb.1991 s-a fixat pentru prima data īn Romānia salariul de baza minim brut pe tara, pentru un program de lucru īn medie de 170 h pe luna.
Obligatia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat cu contract de munca de a garanta īn plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara a fost prevazut expres pentru prima data de Legea 168/1993.
Aceasta dispozitie se aplica īn cazul īn care salariatul este la munca, īn cadrul programului, dar nu poate sa-si desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia.
Legea 53/2003 din CM īn vigoare la ora actuala prevede ca salariul de baza minim brut pe tara garantat īn plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin HG, dupa consultarea sindicatelor si a patronatului.
Stabilirea sub 500 lei - contraventie / amenda
Garantarea
d) Adaosurile - sunt drepturile salariale de natura premelor, stimulentelor, orelor suplimentare.
compensarea si indexarea
Indexarea este considerata una din modalitatile si procedeele practice de organizare si realizare a progresei salariale īn raport cu rezultatele productiei firmei, ramurii si al economiei nationale generale.
Prin indexare se realizeaza corelatia dintre salarii si preturi, dintre salarii si costul vietii, salarii si productivitate.
Functia principala a indexarii este prevenirea eroziunii puterii de cumparare, atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai.
Compensarea - reprezinta suma de bani cu care se majoreaza salariile individuale ca urmare a cresterii preturilor de consum si a tarifelor la produsele si serviciile la care se retrage subventia.
CCM UNIC LA NIVEL NAŢIONAL 2008-2011
MN = 1,0 coeficient realizat Salariul minim brut pe tara
MC= 1,2
Studii medii = 1,15
Postliceal = 1,20
Maistru = 1,3
Subinginer = 1,50
Inginer = 2,0 -1000
Coeficientul minim de realizare privesc posturile:
5MN
23MC
5 Maistru
Pop Ion - Inginer īncadrat maistru poate sa-i dea 650.
Index singurul mod de a majora salariile.
Este eroare daca majoram cu sume fixe, corect cu procent. Indexarea procentuala; compensarea suma fixa.
plata salariilor
Obligatia principala a angajatorului este cea de plata a salariilor. Salariul se plateste īn bani cel putin o data pe luna, la data stabilita īn CIM, īn CCM sau īn RI dupa caz.
Plata īn natura este permisa a unei parti a salariului este permisa ca suma īn bani pentru munca prestata sa nu fie mai mica decāt salariul de baza minim brut pe tara prevazut de legislatia īn vigoare.
Este posibil numai daca aceasta este prevazuta expres īn CIM sau CCM aplicabil.
Angajatorul nu poate opera nicio retinere din salariu īn afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Retinerile au titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decāt daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarāre judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Īn cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:
a) obligatiile de īntretinere conform codului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate la stat;
c) daunele cauzate anterior pub. prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi īn fiecare luna mai mult din jumatate din salariul net (banii pe care īi ia īn māna).
Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea īn totalitate sau īn parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie īn termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
|
