CORELATIILE DINTRE PRODUCTIVITATEA MUNCII, NUMARUL SI STRUCTURA SALARIATILOR SI FONDUL DE SALARII

Corelatiile dintre productivitatea muncii, numarul si structura salariatilor si fondul de salarii

A. Numarul salariatilor încadrati în întreprindere

Colectivul de salariati încadrati în întreprindere este denumit în mod obis-nuit "personalul întreprinderii". Fiecare membru al colectivului este salarizat din fondul de salarii prevazut, în raport cu cantitatea si calitatea muncii pe care a depus-o.

Pentru a ne forma o idee justa asupra fortei de munca utilizata într-o între-prindere, situatia dintr-o singura zi nu este concludenta. De aceea, în calculele pe termen lung se foloseste "numarul mediu al salariatilor" pe o perioada anumita (an, trimiestru, luna).

"Numarul mediu total al salariatilor" cuprinde salariatii încadrati permanent sau temporar, prezenti la lucru, aflati în concediu de odihna, de boala, maternita-te sau fara salariu, pentru îndeplinirea unor obligatii cetatenesti, absenti motivat sau nemotivat, cei care efectueaza ziua libera (de odihna), cei trimisi sa lucreze în afara întreprinderii, aflati în concedii speciale pentru examene, precum si ele-vii si studentii pe timpul practicii în productie, în cazul în care sunt salarizati.

Salariatii care se afla în concediu de boala sau de maternitate pe o perioada mai mare de 30 de zile, nu se includ în numarul mediu, daca au fost înlocuiti cu salariati încadrati temporar.

În tabelul nr. 1 de la începutul acestui capitol se prezinta modul de deta-liere a numarului mediu al personalului, pe categorii de personal, pe baza crite-riului functiei si partial pe baza criteriului nivelului de pregatire, în cazul unor necesitati speciale, personalul poate fi prezentat si pe baza altor criterii, de ex.: dupa pregatirea profesionala, pe niveluri si domenii mai importante pentru între-prinderea respectiva. 414c21e

Rolul detalierii numarului mediu total este foarte important în realizarea si mentinerea unor proportii juste între categoriile respective de salariati.

Numarul mediu total al salariatilor si pe categorii, furnizat de statistica pe perioadele expirate ne ajuta sa analizam problemele privind productivitatea muncii, asigurarea cu forta de munca, influenta caracterului sezonier al produc-tiei asupra necesitatilor de forta de munca pe parcursul anului. La elaborarea planului trebuie sa tinem seama de aceste aspecte utilizând numarul mediu în continuare, în calculele previzionale.

Pentru asigurarea fortei de munca necesara dezvoltarii unei întreprinderi nu este suficenta numai calcularea numarului mediu total al salariatilor, ci si pe categorii. De aceea, statistica urmareste si pe categorii, iar uneori efectueaza înregistrari speciale pe meserii si specialitati.

A.   Structura salariatilor pe categorii

Structura salariatilor se analizeaza pe categorii de salariati.

1. Muncitorii formeaza categoria cea mai numeroasa de salariati din între-prindere. Dupa rolul pe care îl îndeplinesc în activitatea complexa a înteprinderii acestia sunt grupati în muncitori direct productivi si muncitori indirect produc-tivi.

Sunt considerati muncitori direct productivi aceia care actioneaza direct asupra obiectelor muncii cu ajutorul uneltelor manuale sau al masinilor, apa-ratelor sau instalatiilor ce sunt la dispozitie. Dupa modul si scopul activitatii lor, se disting urmatoarele categorii de muncitori direct productivi:

a. muncitorii care, direct sau cu ajutorul mijloacelor de munca modifica forma, structura, dimensiunile sau compozitia chimica a obiectelor muncii, în scopul obtinerii produselor planificate;

b. muncitorii de la locurile de munca unde se realizeaza operatiile de traducere a produselor finite sau semifabricatelor în anumite anbalaje;

c. muncitorii reglori;

d. muncitorii de la controlul de calitate interfazic si final;

e. munciitori care executa reparatii capitale si curente ale utilajelor si instalatiilor;

f. muncitorii de la întretinerea utilajelor si instalatiilor;

g. muncitorii care realizeaza piese de schimb;

h. muncitorii care confectioneaza, întretin si asigura controlul sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor;

i. muncitorii care asigura în mod direct miscarea obiectului muncii în cadrul procesului de productie;

j. muncitorii din activitatea de autoutilitare;

k. muncitorii de la executarea si omologarea prototipurilor;

l. muncitorii care realizeaza produse auxiliare (energie, apa, abur etc);

m. muncitorii de la întretinerea în termen de garantie a produselor la beneficiar (service);

Muncitorii indirect productivi, asa cum arata chiar denumirea lor, actio-neaza indirect asupra obiectului muncii, deplasându-l în diferite locuri în vederea conservarii, prelucrarii sau livrarii de catre înteprinderi. Se pot distinge urmatoarele categorii de muncitori indirect productivi:

a. muncitorii de la transportul intern al obiectelor muncii;

b. muncitorii care efectueaza receptia materiilor prime si a materialelor în magazin si depozite;

c. muncitorii care efectueaza manipularea materiilor prime, a materialelor, semifabricatelor si produselor finite în cadrul si în afara depozitelor magaziilor;

Mentionam ca se mai foloseste o categorie de cadre denumita impropriu personal operativ sau corect cadre operative, în care se includ atât cadre simi-lare muncitorilor, cât si cadre similare tehnicenilor. Aceasta categorie nu o întâlnim în industrie, ci în transporturi, telecomunicatii si comert (impiegati, operatori de circulatie, conducatori, controlori de bilete, casieri, ofiteri de bord, piloti de navigatie fluviala, maritima si aeriana, factori postali, telegrafisti, telefonisti etc).

2. Celelalte categorii de salariati

din functii de executie si de conducere

In afara muncitorilor, celelalte categorii de salariati sunt cele care exercita functii de executie si de conducere.

2.1. Cei care exercita   functii de executie se grupeaza astfel:

2.1.1. Cadre de executie dupa nivelul de pregatire:

a. personal cu pregatirea liceala sau postliceala din care:

-pentru activitati administrative (dectilograf, functionar etc);

-pentru activitati de specialitate (tehnicean, contabil etc)

b. maistri;

c. personal cu pregatire superioara de subingineri si altele similare;

d. personal cu pregatire superioara;

Dupa locurile de munca în care lucreaza, aceste categorii de personal se repartizeaza astfel:

2.1.2.1 Cadre care lucreaza în sectii sau laboratoare legate de activita-tea sectilor :

a) cadrele care asigura asistenta tehnica si aplicarea tehnologiilor ur-marind: realizarea parametrilor de functionare a utilajelor si instalatilor, reglarea si adaptarea operativa a tehnologiilor de fabricatie la conditiile concrete de lucru stabilite, crearea conditiilor optime de desfasurare a procesului de productie prin asigurarea  la fiecare loc de munca a documentatiilor tehnice si tehnologice necesare; verificarea respectarii calitatii produselor sau lucrarilor si elaborarea de propuneri pentru îmbunatatirea conditiilor de calitate; participarea directa la analiza respectarii proceselor tehnologice si de munca si la întocmirea propune-rilor de perfectionare a acestora; programarea, urmarirea si organizarea stiintifi-ca a productiei si a muncii. Ca pregatire, aceste cadre pot fi ingineri, tehniceni etc., potrivit cu cerintele fiecarui post;

b) cadre tehnice la posturi fixe care executa direct, în procesul de produc-tie, operatii de testare a aparaturii electronice, de montare si de reglare a unor aparate de mare complexitate, operatii la instalatii complexe din industria petrochimica, energetica, metalurgica etc., precum si cele din unitatile sau colectivele  de service (la posturi fixe);

c) cadrele care executa controlul tehnic de calitate, inclusiv cele din laboratoarele uzinale - efectueaza verificarea, analizele si încercarile de laborator, precum si masuratorilor prevazute în documentatia tehnica, pentru determinarea precisa a calitatii produselor finite. Aceste cadre raspund de întretinerea, utilizarea si gradul de precizie al aparatelor de masura si control. Profilul acestor cadre poate fi: inginer, chimist, fizicean, biolog, subinginer, tehnicean etc.

Cadre din activitatea de cercetare-proiectare

Aceasta categorie de cadre exista atât la nivelul întreprinderii industriale, unde sunt compartimente de cercetare-proiectare, cât si la nivelul ramurii, în institute de crecetare-proiectare.

Profilul cadrelor din aceste activitati este multidisciplinar. Inginerii si tehnicenii, care detin ponderea cea mai mare, colaboreaza cu chimisti, fiziceni, biologi, matematicieni, ciberneticieni, economisti, desenatoei, calculatori cu devize etc., dupa necesitatile ramurii respective. La institutele la care exista si statii pilot de microproductie, se adauga si cadre specifice productiei (muncitori si maistri).

2.1.2.3. Cadre din activitati de informatica (centre, oficii, statii de calcul) care sunt cu profil: matematicieni, economisti, ingineri de sisteme, cadre medii de pregatire (performatori) si întretinere.

2.1.2.4. Cadre din activitati de atministratie în compartimentele functionale, de ex.: planificare-dezvoltare, financiar, preturi, analize economice, contabilitate, organizarea productiei si a muncii, protectia muncii, mecano-ener-getic, investitii, aprovizionare-desfacere, transport, personal-învatamânt, salarizare, juridic, secretariat etc. Profilul cadrelor din aceste compartimente cuprinde o gama larga de specialitati, îndeosebi tehnice si economice, de nivel superior si mediu.

La nivelul sectiilor, atelierelor si al altor subunitati de productie în activita-tile de atministratie se cuprind cadrele care nu sunt încadrate în categoria cadrelor tehnice productive si care îndeplinesc atributii privind lansarea productiei, planificarea, statistica, aprovizionarea, transportul, desfacerea, contabilitatea, operatii financiare, preturi, evidenta salariatilor, protectia muncii, secretariat etc.

Salariati în activitati de întretinere, de paza si pompieri:

a) Muncitorii de servire pot grupa în urmatoarele categorii:

-muncitori care întretin cladirile si instalatiile aferente, gradinile, parcurile, masinile de multiplicat, echipamentul de birou;

-muncitorii care efectuaza si întretin curatenia în ateliere, sectii, vestiare, grupuri sanitare, birou si alte încaperi sau alte spatii ale înteprinderii;

- muncitorii care presteaza servicii pentru ansamblul unitatii cum sunt: atelierul de multiplicari, statia de radioficare, spalatoria hainelor de pro-tectie, explorarea mijloacelor de transport care servesc administratia etc.

b) Salariatii din activitati de paza (portari, controlori de poarta, paznici, sefi de formatie de paza).

c)Pompieri

Gruparea salariatilor pe categoriile aratate mai sus este facuta pe criteriul locului de munca. Din aceasta cauza nu ajuta decât în prea mica masura la stabilirea necesitatilor de cadre în perspectiva. S-a simtit nevoia sa se adauge criteriul "nivelul de pregatire" la toate categoriile de functii (cadre), ajungându-se la o structura a oamenilor muncii mai dezvoltata, care se foloseste în calculele stabilirii necesitatilor de cadre.

2.2. Cadre din conducerea compartimentelor functionale, de productie, cercetare, proiectare si altele similare

2.3. Cadre din conducerea societatii (director general, director, inginer sef, contabil sef etc.).

C. Fondul de salarii

Fondul de salarii este o parte a mijloacelor circulante ale întreprinderii. Salariul fiind un element de cost, se încorporeaza în costul produselor în fiecare ciclu de productie si se recupereaza cu ocazia vânzarii produselor, revenind la forma lichida, baneasca. Prin urmare, marimea mijloacelor circulante sub aceasta forma este determinata de marimea ciclului de productie.

În planul de munca si salarii din anii de economie centralizata, figura ca indicator de plan o suma limita care exprima dreptul întreprinderii de a folosi din mijloacele circulante cu care era dotata, o suma care reprezenta produsul dintre fondul de salarii necesar pe durata unui ciclu de productie si numarul de cicluri:

S_t = S_c x N_c

în care:

S_t - totalul salariilor pe un an;

S_c - suma salariilor pe un ciclu de productie;

N_c - numarul de cicluri dintr-un an.

În mijloacele circulante din dotare erau cuprinse numai salariile pentru un ciclu de productie. Prin urmare, prin dotare, se puneau la dispozitia întreprinderii fondurile efective destinate platii salariilor pe un ciclu de productie, iar prin plan se preciza dreptul de utilizare a acestora exprimat prin suma totala anuala.

Acest mod de planificare nu mai este justificat astazi. În planul întreprinderii este necesar sa figureze fondul destinat platii salariilor pe cicluri de productie, recalculate pe luna, chenzine, decade sau saptamâni, în functie de modul în care se platesc salariile în întreprinderea respectiva. 414c21e

Fondul de salarii are trei parti componente:

Fondul de salarii pentru salariatii încadrati permanent;

Fondul de salarii pentru activitatea de pregatire a cadrelor în întreprindere;

Fondul de salarizare pentru activitati si actiuni ocazionale.

Fondul de salarii pentru salariatii încadrati permanent

Acest fond trebuie sa corespunda cu numarul mediu prevazut al acestora. Componenta acestui fond este urmatoarea: fondul de salarii de încadrare, adaosurile, sporurile, indemnizatiile de concediu, premiile si sumele pentru acordarea de trepte si gradatii.

Din totalul acestui fond, prin plan se evidentiaza fondul pentru salarizarea muncitoriilor si a cadrelor tehnice productive (maistri), precum si fondul de salarizare pentru actiuni noi, cooperare, învatamânt si alte actiuni.

În fondul de salarii nu se includ sumele ce se platesc salariatilor ca ajutoare de boala, maternitate etc., care se suporta din fondul asigurarilor sociale. Cu toate acestea, salariatii bolnavi se includ în numarul mediu al celor încadrati permanent, daca nu sunt înclocuiti  de catre personae încadrate temporar. În caz de înlocuire, în fondul de salarii se includ salariile platite celor încadrati temporar ca înlocuitori. De asemenea, nu se include în fondul de salarizare privind personalul permanent nici alocatia de stat pentru copii.

Fondul de salarii pentru activitatea de pregatire

a cadrelor în întreprindere

Acest fond de salarii cuprinde numai salarii sau plati asimilate salariilor (indemnizatiile cadrelor care se pregatesc fara participare în productie). În realitate, acest fond de salarii este asimilat cu fondul de salarii pentru activitati si actiuni ocazionale, având ca destinatie speciala sustinerea actiunii de pregatire a cadrelor în întreprindere, fiind destinat urmatoarelor categorii de plati:

a.     pentru cursurile de scurta durata:

- salarizarea cadrelor didactice care predau la aceste cursuri, precum si a cadrelor administrative necesare organizarii si desfasurarii lor (secretari, gospodari);

- indemnizatiile lunare ale muncitorilor care se pregatesc la cursuri, fara participare în productie; cadrele tehnice si administrative care urmeazs cursuri fara participare în productie primesc salariul de la locul de munca, din fondul de salarii pentru salariatii încadrati permanent.

b.     pentru scolile profesionale, licee industriale si pentru ucenicii care se pregatesc la locul de munca:

- sumele cuvenite pentru munca prestata de catre elevi în timpul practicii în productie, cu exceptia celor din ultima etapa de pregatire (stabilita diferentiat  în raport cu durata totala), care presteaza munca la nivelul muncitorilor calificati si sunt salarizati din fondul de salarii prevazut pentru numarul mediu al muncitorilor. Acetti elevi se includ în numarul mediu al muncitorilor, în raport cu orele efectiv lucrate de ei în productie. Numarul total de ore de munca prestate de elevi se raporteaza la 170 de ore si se obtine echivalentul în numar mediu de muncitori;

- indemnizatiile cuvenite muncitorilor calificati si tehnicienilor care instruiesc ucenicii în timpul practicii în productie;

- salarizarea inginerilor si tehnicienilor care predau cunottinte de cultura generala si de specialitate ucenicilor care se pregatesc la locul de munca în localitati departe de scolile profesionale, în vederea prezentarii lor la examene.

c.     pentru scolile de maistri:

- indemnizatiile lunare cuvenite elevilor de la cursurile la zi la nivelul salariului mediu avut în productie, pe tot timpul scolarizarii, fiind scosi din productie.

Fondul de salarii pentru activitati si actiuni ocazionale

Spre deosebire de fondul de salarizare a personalului încadrat permanent, respectiv pe timp nedeterminant, acest fond se refera la salarizarea unor personae care presteaza unele activitati sau desfasoara anumite actiuni în mod discontinuu, la cererea întreprinderii. Întreprinderile încheie, în asemenea cazuri, contracte speciale pentru activitatile si actiunile respective, valabile pe toata durata lor.

Activitatile si actiunile care pot fi salarizate din acest fond sunt enuntate într-un nomenclator care cuprinde patru grupe. Citam cazurile mai frecvent întâlnite în întreprinderile industriale:

Grupa I-a: Salarizarea unor activitati ocazionale

sau sezoniere

- Lucrari executate la domiciliu, pe baza de contracte de munca (produse sau articole de artizanat).

- Lucrari de însilozari, sortari de produse agricole, conditionari de cereale si plante tehnice, preambalari.

- Confectionarea de mânere pentru unelte si alte produse din lemn.

- Achizitionarea si însotirea animalelor destinate industrializarii sau exportului.

- Însotirea în transportul pe calea ferata a paielor necesare productiei de celuloza. Alimentarea cu gheata a vagoanelor cu marfuri perisabile.

- Lucrari de încarcari-descarcari, manipulari, sali de spectacole, expozitii, împrejmuiri (garduri), drumuri, diguri, piloni de sustinere, conducte, canale si iazuri de decantare, lucrari de curatire a torentilor, întretinere, reparatii si reconditionari de ambalaje, curatire, stivuit si taiat lemne, transport de combustibil casitorirea veselei si a cazanelor, vidanjari, colectari de probe, inventarieri, lucrari topografice, geologice si pedologice, curatirea rezervoarelor de titei, recuperarea conductelor uzate, muncitori calificati folositi la taiat, sortat si ambalat geamuri pentru export, sacrificarea animalelor pentru cantine, combaterea daunatorilor în baracamente si cladiri, îndepartarea vegetatiei de pe traseele liniilor electrice si telefonice, lucrari de demolare a cladirilor în cazul când nu sunt prevazute alte lucrari de investitii pe spatiile respective, precum si a instalatiilor pentru recuperarea fierului vechi, curatirea prafului de ciment depus pe acoperisurile halelor si fabricilor, manipularea si uscarea paielor pentru celuloza, curatirea canalelor uzinale si a râurilor de reziduuri industriale. 

- Drepturi pentru cadrele care efectueaza observatii si masuratori biologice, meteorologice si hidrogeologice, verificarea consumarilor de energie electrica, gaz metan si apa în încasarea contravalorii acestora,

- Lucrari pentru proiectare si organizarea de târguri si expozitii în taraa si strainatate si pentru controlul marfurilor si calitatii produselor, autoreceptia de catre societatile mixte prin reprezentantii acestora a materialelor lemnoase livrate în tara.

Grupa a II-a: Remize si cote procentuale

-Lucrari si activitaati care se executa cu plata pe baza de remiza, tarife si mandate de comert, apicultura si alte sectoare.

Grupa a III-a: Drepturi pentru investitii, premii si unele drepturi speciale

- Drepturi pentru inventii.

- Premii ce se acorda pentru salvari de nave, pentru concursuri de proiectare, pentru câstigarea de concursuri, pentru organizarea de concursuri, pentru realizarea de contracte încheiate cu institutii de învatamânt superior, pentru reusite la concursuri de stimulare a creatiei, premii din fondul directorului general sau al presedintelui.

- Premii din economiile la fondurile de investitii, alte premii de aceeasi natura acordate în baza unor acte normative.

- Salarizarea pentru lucrari de mica mecanizare neincluse în volumul de constructii-montaj sau care nu se raporteaza în valuarea productiei (nete si globale) a întreprinderilor industriale.

Grupa a IV-a: Drepturi de autor si colaborari

- Drepturi de autor.

- Colaborari: lucrari de traduceri, recenzii, translatii, publicatii, lucrari tehno-redactionale, expertize tehnice, contabile, juridice, documentari, colaborari în activitati de consultare, drepturile prezentatorilor de moda si pentru obiecte pentru reclama, executarea de dispozitive pe teme de protectia muncii si pe teme de specialitate.

- Lucrari de grafica (publicitara, comerciala, în domeniul protectiei muncii si al pazei contra incendiilor).

- Lucrari de arta decorative sau aplicata si altele similare.

- Lucrari pentru executarea de machete pentri produse destinate exportului, pentru machete de produse cosmetice noi.

Acest nomenclator este un instrument folositor care ajuta la planificarea fondului de salarii pe activitati, respectiv si pe grupe ale acestora. El nu este exhaustiv. Prin asimilare pot fi încadrate în cele patru grupe si alte activitati.

Salariul mediu lunar

Salariul mediu lunar se poate calculacu ajutorul formulelor:

sau

în care:

R_l; R_t - salariul mediu lunar, respectiv trimestrial;

F_a; F_t - fondul de salarii pentru numarul mediu total al salariatilor încadrati permanent (pe an, respectiv trimestru);

N_a N_t - numarul mediu total al salariatilor încadrati permanent (pe an, respectiv trimestru);

12; 3 - numarul de luni din an, respectiv trimestre.

Aceste formule se aplica si pentru determinarea salariului mediu al celorlalte categorii de salariati pentru care exista în plan ceilalti doi indicatori (fondul de salarii si numarul mediu).

Acest mod de calcul al salariului mediu este identic cu cel aplicat în statistica. Din aceasta cauza, s-a creat aparenta ca si în planificare salariul mediu se determina la fel, cea ce nu este exact. În planificare se stabileste mai intâi nivelul salariului mediu care, inmultit cu numarul mediu de salariati si cu numarul de luni, ne conduce la fondul de salarii anual sau trimestrial.

Salariul mediu lunar are aceeasi structura ca si fondul de salarii pentru numarul total de salariati.

În final, penru unele necesitati neprevazute, se include o rezerva din fondul total de salarizare, estimata pe baza experientei di anii anteriori.

Pentru necesitatile analizei salariului mediu lunar pe perioadele expirate, cât si la elaborarea planului, se lucreaza cu salariile medii lunare pe toate categoriile de salariati. Cu aceasta ocazie, este necesar sa se acorde atentie comparabilitatii salariului mediu realizat fata de cel planificat, deoarece în fondul de salarii realizat sunt cuprinse plati facute pentru perioadele anterioare sau nu sunt cuprinse unele sume prevazute în plan.