Conditii de validitate al contractului individual de munca
Pentru a considera valabila încheierea unui contract individual de munca se cer îndeplinirea anumitor conditii. Conditiile de validitate se împart în:
conditii generale - sunt comune tuturor contractelor individuale de munca;
conditii speciale - se cer a fi îndeplinite, pe lânga conditiile generale, la încadrarea în anumite posturi sau la încadrarea anumitor persoane.
A. Conditii generale de validitate.
a) Capacitatea juridica a persoanei care solicita angajarea
Încheierea contractului individual de munca presupune existenta ambelor laturi ale capacitatii juridice a unei persoane: cea de folosinta si cea de exercitiu.
Persoana fizica dobândeste capaciatea deplina de a încheia un contract de munca la împlinirea vârstei de 16 ani[1], prezumându-se ca de la aceasta vârsta are maturitatea fizica si psi 141h74b hica necesara pentru a intra într-un raport de munca.
Minorii ce au vârsta cuprinsa între 15 si 16 ani au recunoscuta o capacitate restrânsa de a se angaja în munca, adica angajarea lor este posibila numai cu acordul parintilor ( ambii parinti) sau al reprezentantilor legali si numai daca minorului "nu-i este periclitata sanatatea, dezvoltatea[2] si pregatirea profesionala" (art. 13 alin. 2 din Codul muncii) .
Sunt lipsiti de capacitatea de a încheia contracte de munca : minorii sub vârsta de 15 ani si pesoanele puse sub interdictie datorita alienatiei sau debilitatii mintale.
Incompatibilitati
În unele situatii, desi exista capacitatea deplina pentru încheierea unui contract de munca, totusi, datorita unor conditii restrictive de angajare în anumite posturi a unor persoane, se creaza asfel stari de incompatibilitate. Asfel de împrejurari vizeaza:
◊ Protectia femeilor si a tinerilor:
femeile gravide, lauzele si cele care alaptaeza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte [art.125alin.(2)din Codul muncii si art.19 din O.U.G. nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca[5]].
tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte [art.125 alin.(1) Codul muncii].
în cazul ucenicilor, este interzisa utilizarea acestora la prestarea altor activitati si/sau exercitarea altor atributii în afara celor care au ca obiect pregatirea teoretica si practica, conform contractului de ucenicie la locul de munca [art.15 alin.(3) din Legea nr.279/2005 ].
◊ Împlinirea conditiei unei reputatii nestirbite (autoritatea morala deosebita, probitate si corectitudine)
nu poate fi numita magistrat (judecator sau procuror) persoana care are antecedente penale sau cea care nu are un prestigiu ireprosabil;
nu pot face parte din personalul Curtii de Conturi, al Garzii Financiare cei care au fost condamnati pentru anumite infractiuni.
◊ Incompatibilitati întemeiate pe prevederi ale legislatiei penale
pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi (care poate fi aplicata daca pedeapsa principala este închisoarea de cel putin 2 ani), constând în interdictia de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat sau de a exercita o profesie de care condamnatul s-a folosit pentru savârsirea infractiunii.
În cazul în care faptuitorul a savârsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii care îl fac impropriu pentru ocuparea anumitor functii, exercitarea unor profesii, meserii, instanta poate lua masura de siguranta a interdictiei de a ocupa în viitor o astfel de functie/profesie/meserie/ocupatie.
b) Capacitatea unitatii care ofera locul de munca
Angajatorul poate fi atât o persoana juridica, cât si o persoana fizica. Persoanele juridice pot fi reprezentate de unitati publice, cu capital majorat de stat, cu capital privat sau alte persoane (fundatii, asociatii).
Societatile comerciale cu capital integral privat constituie în baza Legii nr. 31/1990, conform documentelor constitutive, desemneaza consiliul de administratie sau un administrator unic. În aceste situatii, presedintele consiliului de administratie sau administratorul unic sunt îndrituiti sa încheie contracte individuale de munca.
Persoana fizica poate încheia contracte individuale de munca, în calitate de angajator, din momentul încheierii capacitatii depline[7] de exercitiu [art. 14 alin. (3) Codul muncii, modificat prin O.U.G. nr.65/2005].
c) Consimtamântul
Pentru ca un contract individual de munca sa fie încheiat in mod legal este necesar ca vointa ambelor parti sa fie exprimata în mod neechivoc si în deplina cunostinta de cauza, acordul de vointa trebuind sa se realizeze în conditiile legii.
Consimtamântul este valabil numai daca provine de la o persoana cu discernamânt, întrunind, în plus, urmatoarele conditii: este exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, este exteriorizat, nu este alterat de un viciu de consimtamânt.
d) Obiectul si cauza contractului individual de munca
Facându-se aplicarea dispozitiilor art. 962 Cod civil, conform caruia "obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga", retinem ca obiectul contractului individual de munca îl constituie chiar prestatiile reciproce ale partilor, si anume prestarea muncii de catre angajat si renumerarea lui de catre angajator.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, este interzisa încheierea unui contract individual de munca în scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite sau imorale (art.15 Codul muncii).
Cauza contractului individual de munca este un element subiectiv ce concretizeaza scopul urmarit de parti la momentul încheierii contractului individual de munca, care consta în obtinerea unor resurse financiare si, respectiv asigurarea functionarii unitatii.
Atât obiectul cât si cauza trebuie sa fie licite, fiind nula conventia prin care o persoana se obliga sa savârseasca o fapta care este interzisa de lege.
Împreuna cu consimtamântul, cauza formeaza vointa juridica si constituie motivatia care determina asumarea obligatiei[8].
B) Conditii speciale de validitate:
a. Existenta unui act de alegere sau numire în functie
Actul alegerii constituie o conditie speciala de validitate pentru ocuparea functiilor eligibile (de exemplu Presedintele României, primarii, prim-ministru).
Actul numirii în functie este o conditie speciala de validitate a contractelor de munca încheiate pentru ocuparea anumitor posturi (de exemplu, cadrele didactice, reprezentantii diplomatici, secretarul general al guvernului etc.).
Actul de alegere sau numirea în functie nu înlatura însa caracterul consensual al contractului de munca.
b. Obtinerea de avize, acorduri sau aprobari prealabile.
În unele cazuri, încheierea contractului de munca pentru încadrarea în anumite posturi este conditionata si de existenta prealabila a unui aviz confom (obligatoriu) sau consultativ al unui organ.
Neîndeplinirea conditiei prealabile a obtinerii avizului/autorizatiei duce la nulitatea absoluta, dar remediabila, a contractului încheiat în astfel de conditii.
c. Dispozitia de repartizare în munca.
Repartizarea în munca este prevazuta ca o conditie speciala de validitate de catre anumite acte normative.
Asfel, potrivit H.G. nr. 325/1997, unitatile sanitare vor încadra medici si farmacisti care urmeaza sa efectueze stagiul, în baza unei repartizari obligatorii emise de Ministerul Sanatatii.
d. Conditii de studii
Specialitatea si nivelul studiilor cerute la încadrare sunt în concordanta cu natura si complexitatea atributiilor pe care le presupune postul respectiv.
Desi în sectorul privat conditiile de studiu, de regula, nu sunt obligatorii, totusi, în anumite cazuri, legea stabileste cu titlu obligatoriu nivelul studiilor si pentru unitatile cu capital privat[9]:
persoanele care lucreaza în compartimente financiar - contabile trebuie sa posede studii economice superioare[10];
în cazul societatilor de investitii financiare, în anumite domenii (juridic, financiar, al afacerilor) conditiile de studii superioare sunt obligatorii[11];
agentii de valori mobiliare trebuie sa aiba cel putin studii medii[12];
În sectorul public:
functiile de economist, consilier juridic, cadru didactic, inginer, medic etc implica absolvirea învatamântului superior;
in functia de consilier, inspector de specialitate, expert pot fi încadrati în organele administratiei publice numai absolventi ai învatamântului superior;
ca referenti pot fi încadrati, la aceleasi categorii de organe, si specialisti cu studii liceale si postliceale.
e. Conditii de vechime în munca:
Desi art.5 alin. 1 din Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariatilor în functie de competenta prevede ca: "pozitiile legale care conditioneaza ocuparea unor functii de conducere, de executie sau orice alfel de functii, indiferent de domeniul de activitate, de vechimea în munca sau în specialitate, se abroga" ,,totusi, pentru încadrarea în anumite functii se cere uneori o anumita vechime în munca[13].
De alfel, art. 5 alin. 2 din aceeasi lege precizeaza: "prevederile alin. 1 nu se aplica judecatorilor, procurorilor, medicilor si cadrelor didactice, ale caror criterii de angajare si promovare pe baza de competenta se stabilesc prin statutele profesiilor respective".
În reglementarea anterioara, se cere doar ca activitatile desfasurate în calitate de salariat sa fie corespunzatoare cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele minorului. A se vedea, I.Tr. stefanescu - Necesitatea modificarii Constitutiei României cu privire la vârsta minima de încadrare în munca, "Dreptul" nr. 4/2001, pag.59-63.
Legea nr.279/2005 privind ucenicia la locul de munca a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 907 din 11 octombrie 2005.
Asadar la împlinirea vârstei de 18 ani (iar ca exceptie, în cazul minorei care se casatoreste, la 16 ani sau 15 ani, daca, pentru motive temeinice, i s-a încuvintat casatoria). A se vedea, în acest sens, I.T. stefanescu, Modificarile muncii - comentate, Lumina Lex, Bucuresti, p. 15-18.
|