Drepturile si indatoririle notarilor public - Raspunderea juridica si civila a notarului public
A. Drepturile notarului public.
In conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 36/1995, notarii publici isi exercita profesiunea personal si se bucura de stabilitate in functie, in sensul ca nu pot fi mutati in alta localitate fara acordul lor.
Notarii publici au dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat, in conformitate cu prevederile art. 28 alin. 2 lit. c din Legea nr. 36/1995.
De asemenea, notarul public are dreptul la un concediu de odihna, in conditiile prevazute de statut, adica la 30 de zile lucratoare anual.
In acelasi timp, notarii publici beneficiaza de drepturile de asigurari sociale pe baza contributiei la sistemul asigurarilor de stat, in conditiile legii.
Pe de alta parte, mentionam ca dispozitiile Legii nr. 36/1995, referitoare la drepturile notarilor publici se intregesc cu prevederile art. 11 din Statutul Uniunii care reglementeaza drepturile de care se bucura notarii publici in calitatea lor de membri ai Uniunii, pe care le-am analizat in cadrul subcapitolului dedicat Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.
In stransa legatura cu drepturile notarului public, amintim ca potrivit art. 35 din Legea nr. 36/1995, exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:
a. desfasurarea unei activitati salarizate cu exceptia:
- activitatii didactice universitare;
- activitati literare si publicistice;
- calitatii de deputat sau senator, ori a celei de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului;
b. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
c. Calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.
B. Indatoririle notarului public.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 36/1995, notarii publici si personalul birourilor notariale au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie.
Notarul public nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fara a asigura functionalitatea biroului sau, in conditiile legii.
Daca notarul public absenteaza mai mult de 5 zile consecutiv, Camera Notarilor Publici are obligatia de a delega, dupa caz, un alt notar public pentru indeplinirea atributiilor notarului public absent, in conditiile prevazute de Statutul Uniunii (art. 37 alin. 2 din Legea nr. 36/1995).
Pe de alta parte, adaugam ca prevederile Legii nr. 36/1995, se intregesc cu dispozitiile art. 13 din Statutul Uniunii referitoare la obligatiile membrilor Uniunii, in calitatea lor de notari publici.
Raspunderea juridica a notarului public.
Legea nr. 36/1995 reglementeaza la art. 38 raspunderea civila a notarului public, iar la art. 39-42 raspunderea disciplinara a acestuia.
In legatura cu raspunderea penala Legea nr. 36/1995 nu face nici o referire de vreme ce in materie se aplica normele dreptului comun, respectiv legislatia penala.
Totusi, in art. 42 din Legea nr. 36/1995 se prevede ca in cazul in care impotriva notarului public s-a luat masura arestarii preventive, ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici va lua masura suspendarii din functie pana la solutionarea cauzei penale, iar daca hotararea de condamnare a ramas definitiva si se refera la infractiunile prevazute la art. 23 lit. f din aceeasi lege, cu acea data ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a notarului public condamnat.
Raspunderea civila a notarilor publici.
Raspunderea civila a notarilor publici in practica se intalneste destul de rar datorita faptului ca actele notariale se indeplinesc in prezenta partilor, in majoritatea cazurilor, conform acordului lor de vointa, cu respectarea prevederilor legale. Cu toate acestea, reglementarea raspunderii civile a ramas in atentia legiuitorului in scopul de a asigura repararea prejudiciului produs de notarul public unei persoane fizice sau juridice.
In acest sens, art. 38 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 prevede ca „raspunderea civila a notarului public poate fi angajata, in conditiile legii civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand acesta a cauzat un prejudiciu”.
Avandu-se in vedere opiniile exprimate in literatura de specialitate cu privire la intelesul dispozitiilor Legii nr. 36/1995 si tinandu-se seama de faptul ca activitatea notariala se exercita in baza legii iar actele notarului public sunt acte de autoritate publica subliniem ca nu au la baza raporturi contractuale, motiv pentru care raspunderea notarului public este antrenata de regula in conditiile dreptului comun privitoare la raspunderea delictuala.
De la aceasta regula, art. 44 alin. 2 din Legea nr. 36/1995, a instituit o exceptie privind consultatiile notariale care se dau persoanelor fizice sau juridice si pe baza de contract cu durata determinata. In acest caz, producerea unui prejudiciu in urma acordarii de consultatii in „domeniul juridic notarial”, fie sub forma scrisa sau verbala, pe baza de „contract cu durata determinata;” angajeaza raspunderea notarului public in conditiile dreptului comun, respectiv potrivit principiilor raspunderii contractuale.
In vederea acordarii de despagubiri, legislatia noastra a creat un sistem de asigurare de raspundere profesionala a notarului public. Asigurarea de raspundere profesionala a notarului public se realizeaza prin casa de asigurari care a fost constituita in acest scop.
In acelasi sens, mentionam ca au fost adoptate si dispozitiile art. 29 din Legea nr. 36/1995, potrivit carora Casa de Asigurari este organizata si functioneaza „pentru garantarea responsabilitatii civile a notarilor publici”. Aceasta Casa de Asigurari s-a constituit in cadrul Uniunii Nationale a Notarilor Publici potrivit legii si Statutului Uniunii.
Raspunderea disciplinara a notarilor publici.
A. Reglementarea raspunderii disciplinare a notarilor publici.
Notarul public exercitandu-si profesia in cadrul unui serviciu de interes public, legiuitorul a reglementat si raspunderea disciplinara a acestuia.
Sediul materiei raspunderii disciplinare a notarului public il constituie dispozitiile art. 39-42 din Legea nr. 36/1995, iar procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita de Regulamentul de aplicare a acestei legi. Totusi, conditiile generale de angajare a raspunderii disciplinare sunt reglementate de normele dreptului comun. De aceea, aici ne vom ocupa numai de unele particularitati ale raspunderii disciplinare a notarului public.
Astfel, potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 36/1995, raspunderea disciplinara a notarului public intervine in cazul savarsirii urmatoarelor abateri:
54 intarziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor;
55 lipsa nejustificata de la birou;
56 nerespectarea secretului profesional;
57 comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale.
Din analiza acestui text legal, rezulta fara indoiala, ca abaterile pentru care intervine raspunderea disciplinara a notarului public sunt prevazute limitativ de lege. De altfel, in Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. 36/1995, nu lasa sa se inteleaga ca ar exista si alte cazuri.
De asemenea, alta observatie pe care o facem, se refera la faptul ca doua abateri disciplinare sunt strict determinate (lipsa nejustificata de la birou si nerespectarea secretului profesional), iar celelalte au o sfera de cuprindere destul de larga si au un mare grad de generalitate.
Abaterea disciplinara care intervine pentru lipsa nejustificata de la birou reglementata la art. 39 lit. b din Legea nr. 36/1995 trebuie coroborata cu dispozitiile art. 37 alin. 1 din aceeasi lege prin care se instituie obligatia notarului public de a „nu absenta mai mult de 5 zile consecutiv fara a asigura functionalitatea biroului sau, in conditiile legii”.
In acelasi sens, subliniem ca abaterea disciplinara reglementata de art. 39 alin. 1 lit. c din Legea nr. 36/1995 referitoare la nerespectarea secretului profesional, care atrage dupa sine angajarea raspunderii disciplinare a notarului public trebuie coroborata cu prevederile art. 36 din lege care instituie in sarcina notarilor publici obligatia de a pastra „secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor chiar si dupa incetarea functiei…
Expresia „chiar si dupa incetarea functiei”, aici, trebuie inteleasa numai sub aspectul importantei pe care o acorda legiuitorul exercitarii functiei de notar public, a obligatiei acestuia de a pastra secretul profesional in mod permanent, deoarece angajarea raspunderii disciplinare nu poate fi atrasa decat in conditiile dreptului comun.
Pe de alta parte, referindu-se la raspunderea disciplinara a notarilor publici, Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 44/1995, a statuat ca „libertatea indispensabila exercitarii acestei profesii nu exclude instituirea anumitor reguli a caror respectare presupune si stabilirea prin lege a unor sanctiuni. In consecinta, instituirea prin lege a unor sanctiuni, nu contravine, in nici un fel, prevederilor Constitutiei”.
Am subliniat acest lucru deoarece reglementarea raspunderii disciplinare in domeniul profesiilor liberale (avocati, notari, medici, farmacisti etc.) comporta o serie de reguli specifice.
In legatura cu celelalte abateri disciplinare (prevazute la art. 39 lit. a si d din Legea nr. 36/1995), desi au grad mare de generalitate, pot atrage raspunderea disciplinara a notarului public.
Sanctiunile disciplinare care se pot aplica notarului public, in raport cu gravitatea faptelor, prevazute la art. 41 din Legea nr. 36/1995, constau in:
a. Observatie scrisa;
b. amenda de la 50000 la 200000, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii atrage suspendarea de drept a notarului public pana la achitarea sumei. Hotararea definitiva constituie titlu executoriu;
c. suspendarea din functie pe o durata de maximum 6 luni;
d. excluderea din profesie.
Competenta de solutionare a abaterilor disciplinarea apartine Consiliului de disciplina iar actiunea disciplinara se exercita de Colegiul director.
B. Procedura de solutionare a abaterilor disciplinare.
Solutionarea abaterilor disciplinare in conformitate cu prevederile art. 40 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, este de competenta Consiliului de disciplina constituit la nivelul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania. Procedura judecarii abaterilor disciplinare este prevazuta de art. 61-75 din Statutul Uniunii precum si de regulamentul pentru punerea in aplicare a Legii nr. 36/1995.
Pentru stabilirea raspunderii disciplinare este necesara efectuarea cercetarii prealabile.
Consiliul de disciplina judeca in complet format din 3 membri, prezidat de un presedinte desemnat de catre presedintele Consiliului de disciplina.
De regula, sedintele de judecata se tin la sediul Uniunii, dar presedintele Consiliului de disciplina poate dispune ca ele sa se desfasoare si la sediul Camerei notariale din care face parte notarul public judecat.
La sedintele de judecata poate participa orice notar public din Camera al carei membru este judecat.
Lucrarile cu caracter tehnic ale Consiliului de disciplina vor fi efectuate de un secretar.
Consiliul de disciplina are competenta de a judeca abaterile prevazute de lege, savarsite de notarii publici, indiferent de calitatea pe care o au in structurile organizatorice ale Uniunii si Camerei pentru:
58 intarziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor;
59 lipsa nejustificata de la birou;
60 nerespectarea secretului profesional;
61 comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale (art. 65 din Statutul Uniunii).
Titular al actiunii disciplinare este Colegiul director al Camerei, care se poate autosesiza sau poate fi sesizat, dupa caz, de ministrul justitiei sau de organele de control ale Consiliului Uniunii, prin presedintele sau.
Actiunea disciplinara se promoveaza de catre Colegiul director, fie din oficiu, fie la sesizare in termen de 60 de zile de la data la care a luat cunostinta de savarsirea unei abateri. De asemenea, Colegiul director are si obligatia de a efectua cercetarea prealabila, sa ancheteze notarul public in cauza si sa ii aduca la cunostinta continutul dosarului.
Daca se constata ca notarul public cercetat a savarsit una din abaterile disciplinare prevazute de lege, Colegiul director sesizeaza Consiliul de disciplina.
In cazul in care notarul public cercetat refuza sa dea declaratii sau se sustrage de la cercetari Colegiul director are obligatia de a intocmi un proces-verbal despre toate acestea si nimic nu impiedica finalizarea cercetarii (art. 66 alin. 5 din Statutul Uniunii).
In cazul sesizarii Consiliului de disciplina, presedintele acestuia inregistreaza cauza, fixeaza termenul sedintei, desemneaza completul, presedintele acestuia, arata sau stabileste locul desfasurarii sedintei si citeaza partile si, dupa caz, martorii.
Daca notarul public, desi legal citat, nu se prezinta la judecata la termenul si locul stabilit, judecarea se face in lipsa (art. 67 alin. 2 din Statutul Uniunii).
Colegiul director la judecata este reprezentat de presedinte, vicepresedinte sau de unul dintre membrii sai.
Notarul public impotriva caruia a fost promovata actiunea disciplinara are dreptul sa cunoasca toate actele dosarului, sa solicite probe in aparare si sa fie asistat de un alt notar public ori de catre un avocat.
In conformitate cu prevederile art. 68 alin. 1 din Statutul Uniunii, Consiliul de disciplina la judecarea abaterii disciplinare trebuie sa tina seama de etapele obligatorii de parcurs, si anume:
62 presedintele completului expune continutul sesizarii;
63 se asculta partile si, eventual martorii;
64 declaratiile se consemneaza in scris si vor fi semnate de catre parti, precum si de presedinte;
65 se administreaza alte probe si dovezi necesare pentru rezolvarea cauzei.
Cu ocazia solutionarii abaterii disciplinare, la cererea presedintelui completului, partile au obligatia de a pune la dispozitia acestuia toate informatiile si actele cerute.
In caz de amanare a judecarii se redacteaza o incheiere, in cuprinsul careia se arata motivele care au determinat amanarea.
Dupa administrarea probelor presedintele completului da cuvantul partilor. Daca notarul public supus judecarii este asistat de un avocat sau alt notar public, se va da cuvantul si acestuia in calitate de aparator.
Completul de judecata daca retine ca notarul public judecat a savarsit abaterea (fiind gasit vinovat) dispune aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 41 din Legea nr. 36/1995. Daca notarul public nu a fost gasit vinovat, la fel si in cazul cand sesizarea s-a facut peste termenul prevazut de lege, completul dispune respingerea actiunii disciplinare si inchiderea dosarului.
Completul de judecata ia hotararea cu majoritatea de voturi, care se comunica apoi partilor in termen de 15 zile. Hotararea trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
66 numarul dosarului;
67 numele si prenumele membrilor completului si al secretarului;
68 numele si prenumele, domiciliul sau sediul partilor;
69 sustinerile partilor;
70 descrierea in esenta a abaterii disciplinare;
71 probele administrate;
72 textele de lege aplicate;
73 solutia si data pronuntarii;
74 indicarea caii de atac;
75 mentiunea daca pronuntarea s-a facut in prezenta sau in lipsa partilor.
Hotararea se semneaza de presedintele completului si de secretar, si se comunica partilor.
Partile nemultumite de hotararea pronuntata pot face contestatie la Consiliul Uniunii in termen de 10 zile de la comunicare pentru partile lipsa si de la pronuntare pentru cei care au fost prezenti.
In fine, trebuie sa remarcam faptul ca prin dispozitiile art. 40 alin. 6 din Legea nr. 36/1995 si respectiv ale art. 72 alin. 2 din Statutul Uniunii s-a prevazut posibilitatea ca hotararea Consiliului Uniunii sa poata fi atacata in justitie, potrivit legii, la instanta judecatoreasca civila competenta sau de contencios administrativ.
Cheltuielile efectuate cu ocazia solutionarii cauzei sunt suportate conform regulilor statornicite de normele dreptului comun (art. 73 din Statutul Uniunii).
Notarul public care a fost sanctionat disciplinar nu poate exercita functii eligibile pe o perioada de 3 ani de la data ramanerii definitive a masurii sanctionatorii.
Notarul public suspendat si cel exclus din profesie in conditiile legii, are obligatia de a depune sigiliul, registrele si lucrarile acestora la Camera Notarilor Publici, sub luare de semnatura.
|
