EFECTELE CONTRACTELOR DE NIVEL SUPERIOR ASUPRA CELOR DE NIVEL INFERIOR
Contractele colective de munca se pot īncheia la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati, ramurilor si la nivelul national sau la nivelul unor grupuri de societati comerciale si regii autonome, denumite, īn cadrul legii, grupuri de unitati.
Īn succesiunea lor contractele colective de munca de la nivel superior, potrivit legii, constituie izvor de drept pentru contractele colective de munca de la niv 646d37g elurile inferioare.
Contractele colective de munca sunt izvor de drept pentru contractele individuale de munca.
Contractul colectiv de munca de la nivel superior reprezinta pentru contractele colective de munca de la nivel inferior o baza minimala.(1)
Īn contractele colective de munca de nivel inferior se pot cuprinde numai clauze egale sau mai mari decāt īn contractul colectiv de munca de nivel superior.
Īn decursul timpului contractele colective de munca ar trebui īncheiate īntr-o anumita succesiune:
cel dintāi īncheiat ar trebui sa fie contractul colectiv de munca de la nivel national;
apoi ar trebui sa urmeze contractul colectiv de munca de la nivel de ramura;
urmatorul ar trebui sa fie cel de la nivelul grupuriolor de unitati;
ultimul ar trebui īncheiat contractul colectiv de munca de la nivelul unitatilor.
Īn practica sociala, judiciara, se porneste de la premiza ca drepturile negociate si obtinute īntr-un contract colectiv de munca sunt considerate drepturi cāstigate pentru viitoarele negocierii.(2)
Daca s-ar respecta aceasta premiza nu s-ar mai putea coborī prin clauzele unui nou contract colectiv de munca fata de ultimul nivel negociat.
Bineīnteles ca minimul de drepturi ale salariatilor este oferit prin prisma legii, si acesta trebuie respectat, nu poate fi negociat decāt īnspre mai mult.
(1) Ion Traian stefanescu , Tratat de
dreptul muncii, editia a II-a, Editura Lumina Lex, 2003 (2) Ion
Traian stefanescu , Tratat de dreptul Muncii, editia a II-a,
Editura Lumina Lex, 2003
Totusi la īncheierea contractului colectiv de munca la nivel national pe anul 2001-2002 s-a coborāt sub nivelul prevazut īn contractul anterior īn ceea ce priveste durata minima a concediului si durata termenului de preaviz.
Prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se pot stabili mai multe drepturi pentru salariati cum ar fi:
īn raport cu posibilitatile economico-financiare ale unitatii, pe lānga indemnizatia de concediu sa se plateasca si o prima de vacanta;
criterii pe baza carora salariatii sa beneficieze de concedii de odihna anuale si de concedii de odihna suplimentare mai mari;
- conditii de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum si perioada la care se acorda cota de profit salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an;
Prin contractul colectiv de munca de la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului, etc.).
Prin contractele colective de munca la nivel de unitate sau institutie se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmariti la fiecare loc de munca, īn vederea luarii masurilor de protectie a muncii specifice, precum si programele de control al realizarii masurilor stabilite.
Locurile de munca cu conditii deosebite sunt cele stabilite prin contracte colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati, unitati si institutii, dupa caz.
Prin negocieri la nivel de unitate, se poate pune de acord programul cu cerintele productiei, se poate stabili un program saptamānal de 36 pāna la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamāna, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamāna īnainte.
Cānd se stabilesc masurile care vizeaza conditiile de munca, partile implicate vor tine seama de urmatoarele:
a) masurile incluse īn contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze cel putin asigurarea conditiilor de munca la nivelul parametrilor minimali prevazuti īn norme; daca acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termen scurt sau mediu pentru realizare, pāna la asigurarea parametrilor minimali, salariatii beneficiaza de compensari banesti sau de alta natura;
b) masurile privind ameliorarea conditiilor de munca vor fi stabilite īmpreuna cu reprezentantii sindicali, īncheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.
La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea īncadrarii īn durata normala a timpului zilnic de lucru se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupa caz, īn tura, tura continua, turnus, program fractionat; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare, precum si modalitatile concrete de organizare si evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.
Īn sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru se stabileste prin negocieri cu sindicatele, cu conditia ca media saptamānii sa nu depateasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.
Pentru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal, prevazute īn contractele colective de munca de la unitati, se pot stabili programe de lucru partiale, corespunzatoare unor fractiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, de 4 sau de 2 ore pe zi. Drepturile salariatilor care lucreaza īn astfel de situatii se acorda proportional cu timpul lucrat.
Drepturile salariatilor prevazute īn contractul colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost stabilite prin contractele colective de munca īncheiate la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati īnaintea īncheierii contractului colectiv de munca unic la nivel national.
Īn situatiile īn care, īn privinta drepturilor ce decurg din contractul colectiv de munca, intervin reglementari legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract.
Partile se obliga ca, īn perioada de aplicare a contractului colectiv de munca, sa nu promoveze si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost īncheiate.
Partile convin sa faca interventiile necesare numai cu respectarea prevederilor legii si numai cu consultarea organizatiilor sindicale si patronale semnatare, īn toate cazurile īn care se initiaza acte normative ce privesc relatiile de munca.
Īn cazul īn care, din diferite motive, partile au īncheiat contracte colective de munca la un nivel inferior īnaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
Īn contractele colective de munca īncheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de catre sindicate īn numele salariatilor, partile contractante vor conveni, printr-o clauza expresa, plata unei contributii lunare de catre salariati, altii decāt membrii de sindicat, pentru desfasurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu si sa nu depaseasca valoarea contributiei sindicale.
Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca īncheiate la nivel superior", si, ca o aplicatie a celor mentionate mai sus, se precizeaza: "Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca".
Īn cazul īn care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca īncheiat la nivel superior.
|
