EFECTELE SOMAJULUI. MASURI DE COMBATERE

EFECTELE SOMAJULUI. MASURI DE COMBATERE

1 Costul somajului.

“Somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal” . Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in perioada de tranzitie. Este un fenomen inerent, intalnit in orice economie. Daca se incadreaza in limitele considerate normale, consecintele lui negative afecteaza un numar mic de persoane.

Somajul este opus ocuparii, reflecta imposibilitatea omului de a-si utiliza capacitatea sa de a produce bunuri economice. Prin somaj, munca sufera un proces de degradare, ea neputand fi conservata. Prin existenta sa, somajul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii.

Alta consecinta negativa a somajului consta in faptul ca ajutorul de somaj, fiind suportat din veniturile societatii, determina o diminuare a veniturilor celor care lucreaza. Somajul inrautateste conditiile de viata ale populatiei, in primul rand ale somerilor, determinand scaderea consumului de bunuri economice. El alimenteaza acte antisociale, multe dintre acestea fiind facute de catre cei care nu lucreaza.

O consecinta nefasta a “statutului” de somer cu implicatii in viitor este tendinta unor persoane tinere de a ezita sa-si intemeieze familii. Ca urmare a acestei tendinte, scade natalitatea. Alta consecinta a somajului consta in faptul ca el determina reducerea dorintei de a invata a viitoarei generatii; gandul de a ajunge somer este de natura sa diminueze aspiratia spre carte, spre scoala.

Diminuarea increderii in scoala este insotita de un alt proces daunator pentru interesela economiei nationale, respectiv plecarea tinerilor peste granita pentru a se realiza uman si profesional.

Somajul apare ca un fenomen generator de diverse afectiuni fizice si psihice. Aceste stari depresive pot constitui, la randul lor, cauze ale pierderii locului de munca la un moment dat.

Consecintele somajului de lunga durata sunt si mai dureroase pentru individ; daca o persoana ramane mult timp in somaj, competenta si expe 232c28c rienta sa se degradeaza si mai mult, ceea ce diminueaza interesul potentialilor patroni fata de persoana respectiva.

Somajul are consecinte negative foarte diverse, printre acestea inscriindu-se: raporturi familiale tensionate, izolarea sociala, imposibilitatea de a fi la curent cu problemele ce tin de competenta profesionala, moral scazut, lipsa increderii in sine.

Prin consecintele sale negative, somajul a devenit una din problemele globale ale omenirii. ”Daca mii de oameni, si mai ales tineri, se vor trezi someri si impovarati de o inactivitate permanenta, ei vor fi condamnati la o stare de frustrare. In cele mai multa cazuri, insa, “poluarea cu timp liber” va produce alcoolism, narcomanie, huliganism si delincventa…”¹

Consecintele negative ale somajului imbraca si forma pierderilor de resurse banesti pe care le genereaza existenta acestui flagel.

Efectele negative ale somajului pe care le suporta indivizii, economia si societatea desemneaza costul somajului. In costul somajului se includ:

pierderile de venit ale individului, reprezentate de

diferenta dintre ajutorul de somaj si salariul pe care l-ar fi obtinut daca ar fi lucrat;

pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate

de contributia pentru asigurarile sociale, contributia pentru fondul de somaj si contributia pentru fondul de pensii suplimentare;

plati din bugetul fondului special pentru ajutorul de

somaj, a alocatiilor de sprijin;

pierderea de venit a societatii reprezentata de

realizarea unei productii sub cea potentiala;

cheltuielile cu pregatirea in scolile profesionale, in

invatamantul mediu si superior.

Costurile imense pe care le implica somajul, directe sau indirecte, releva faptul ca acest fenomen constituie o risipa de resurse umane si financiare generate de utilizarea incompleta a unor fonduri de productie, cu implicatii asupra costurilor sociale.

Costurile directe sunt evidentiate sub forma varsamintelor financiare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor, care, in principal este utilizat pentru plata ajutorului de somaj, alocatiei de sprijin, calificarii si recalificarii somerilor, precum si pentru costuri, de regula, se iau in considerare la estimarea cheltuielilor antrenate de somaj, ca factor de risc social major; ele reprezinta un element esential in estimarea costurilor sociale.

Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. Ele imbraca forma pierderilor de productie determinate de neutralizarea unor capacitati si mijloace tehnice din dotare, ceea ce implica reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de munca, descurajarea personalului in plan profesional, social si uman.

Numarul persoanelor cuprinse la cursurile de pregatire in vederea calificarii si recalificarii a evoluat astfel:

Tabel nr.1

2 Starea de criza generata de somaj

Starea de criza a pietei muncii este reliefata de faptul ca numarul real al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este mult mai mare decat cel al somerilor inregistrati la un moment dat si pe baza caruia se calculeaza rata somajului. Se poate afirma ca exista cel putin trei categorii de persoane neinregistrate ca someri, dar care sunt in cautarea unui loc de munca sau au loc de munca, dar nu au de lucru. Avem in vedere, pede o parte, pe acei someri care, dupa expirarea termenului legal au primit ajutorul de somaj si alocatii de sprijin si care raman, in marea lor majoritate neinregistrati la oficii. Pe de alta parte, exista deja un numar mare de someri pentru care a expirat si termenul legal in care au beneficiat de alocatie de sprijin si au iesit din evidenta. De asemenea, este vorba de somajul mascat, de persoanele care au calitatea de angajat, dar nu lucreaza.

Desigur, persoanele din primele doua categorii mentionate au posibilitatea sa se inscrie in continuare la oficiile fortei de munca si somaj dar majoritatea lor nu o fac. Sansele de angajare sunt asa de mici incat ei considera ca nu merita.

Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este reliefata si de cresterea duratei somajului, de cronicizarea acestuia. Cresterea numarului si ponderei somerilor care au depasit durata legala de 9 luni fara sa se fi putut angaja, genereaza o serie de fenomene economice si sociale preponderent negative, care trebuie sa stea in atentia factorilor de decizie. Avem in vedere, pe de o parte, precaritatea situatiei materiale care-si pune amprenta asupra viitorului copiilor proveniti din aceste familii. Pe de alta parte, prin nefolosirea pe o perioada lunga, se devalorizeaza forta de munca, necesitand ulterior cheltuieli suplimentare prin perfectionare.

Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este sustinuta si prin structura pe varste a somerilor inregistrati, in special prin ponderea mare a tinerilor in totalul somerilor. Intre somajul masiv in randul tineretului, nesiguranta locului de munca si prabusirea sporului natural al populatiei exista o stransa legatura. In anul 1992, pentru prima data in istoria demografica a Romaniei, s-a inregistrat un spor natural negativ (-3462 de persoane).

Starea de criza a ocuparii este reflectata si de mentinerea si cresterea numarului somerilor in varsta, aflati in prag de pensionare. Numai in stare de criza societatea nu se poate achita de obligatiile morale pe care le are fata de persoanele in varsta care au muncit peste 25, 30 ani si care ajung someri. Desi prin experienta lor constituie o forta de munca de calitate superioara, sansele lor de a gasi un nou loc de munca sunt minime, avand in vedere disponibilitatea si capacitatea lor de mobilitate teritoriala si profesionala, mult diminuata. In schimb, impactul psihic si moral al “statutului” de somer este enorm de mare la aceasta varsta.

Aprecierea starii de criza a ocuparii resurselor de munca, reclama gasirea urgenta a unor solutii pe termen scurt, mediu si lung, care sa stopeze inrautatirea in continuare a situatiei si sa asigure crearea de noi locuri de munca.

3 Masuri de combatere a somajului

In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie il constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul aigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. 

Principalele obiective urmarite sunt cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca .

Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza in principal prin1: informarea si consilierea profesionala, medierea muncii, consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajatilor, stimularea mobilitatii fortei de munca.

3.1 Informarea si consilierea profesionala costituie un ansamblu de servicii acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca2. Serviciile se acorda prin centre specializate si prin furnizori din sectorul public sau privat, avand urmatorul scop:

q      furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia

ocupatiilor;

q      evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea

orientarii profesionale;

q      dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in

cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera profesionala;

q      instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de

munca.

3.2 Medierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu.

Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile de la vacantarea acestora. Necomunicarea acestor locuri de munca vacante constituie contraventie.

La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind numarul somerilor incadrati in munca.

Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit si constau in:

q      informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de

ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca;

q      mediere electronica, avand ca scop punerea in

corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca;

q      preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor locurilor

de munca oferite si in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta si cu interesele celor in cauza.

3.3 Acordarea de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri sub forma de: servicii juridice; de marketing; financiare; metode si tehnici de management al afacerilor si al resurselor umane.

Serviciile se acorda gratuit, o singura data, pentru fiecare perioada in care persoana beneficiaza de indemnizatie de somaj.

3.4 Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca. In acest sens persoanele care primesc indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru un program normal de lucru beneficiaza - din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantum de 30% din indemnizatia de somaj. Sumele necesara se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj.

3.5 Stimularea mobilitatii fortei de munca. Sedentarismul, imobilismul fortei de munca din Romania constituie o realitate evidenta. In aceste conditii s-au introdus solutii noi care urmaresc stimularea mobilitatii fortei de munca. Astfel, persoanele care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi au domiciliul stabil, beneficiaza de o prima de incadrare neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a doua salarii minime brute pe tara in vigoare la data acordarii.

In cazul persoanelor care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o alta localitate, si ca urmare a acestui fapt, isi schimba domiciliul, acestea primesc o prima de instalare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a 7 salarii minime brute pe tara in vigoare la data instalarii.

Ca un factor coercitiv sumele acordate drept prime trebuie restituite daca raporturile de munca sau de serviciu inceteaza din initiativa sau din motive imputabile celui care presteaza munca intr-o perioada mai mica de 12 luni de la data incadrarii sale.

3.6 Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor. Persoana lipsita de venituri nu ramane pasiva, in asteptare; ea isi cauta in mod real un loc de munca. De aceea o mare importanta trebuie data masurilor privind stimularea angajatorilor.

a)      Subventionarea locurilor de munca. O insemnatate majora

o au masurile care vizeaza absolventii intitutiilor de invatamant, pe de o parte si somerii de peste 45 de ani. Sunt categoriile de varsta care intampina cele mai mari dificultati la incadrarea in munca.

Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant primesc pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand un salariu minim brut pe tara in vigoare. Daca absolventul este o persoana cu handicap, angajatorul primeste pe 18 luni o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara in vigoare. In schimbul acestor sume primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca cel putin 3 ani de la data incheierii actului juridic care a dat nastere raportului respectiv. In caz contrar, angajatorii trebuie sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, sumele incasate pentru fiecare absolvent, plus dobanda aferenta. Fac exceptie situatiile in care incetarea raporturilor de munca se produce din initiativa sau din motive imputabile angajatului. Angajatorii care incadreaza in munca pe durate nedeterminata someri in varsta de peste 45 ani sau someri (indiferent de varsta) intretinatori unici de familii primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana in cauza, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara. In acest caz, angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau serviciu cel puti 2 ani. Beneficiaza de aceleasi facilitati si angajatorii care, avand sub 100 de angajati, incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca pe aceeasi perioada de cel putin 2 ani.

b)      Acordarea de credite. Scopul acordarii de credite din

bugetul asigurarilor pentru somaj il constituie crearea de noi locuri de munca prin infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice legal autorizate in domeniile productiei, serviciilor sau turismului. Creditele se acorda pe baza unor proiecte de fezabilitate – proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi infiintate – pentru o perioada de cel mult 3 ani, in cazul investitiilor, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an in cazul productiei, cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala.

Bancile sau agentiile de credite (cu care Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a incheiat contracte potrivit legii), pot acorda credite daca beneficiarii intrunesc urmatoarele conditii:

q      sa aiba cel mult 250 de angajati si/sau membri cooperatori

cu raporturi de munca sau serviciu;

q      pe cel putin 50% din locurile de munca nou-create sa fie

incadrati someri; in caz contrar, angajatorul suporta o penalitate egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat;

q      cei astfel incadrati sa fie mentinuti in activitate cel putin 3

ani; in caz contrar, in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data disponibilizarii, angajatorul este obligat sa incadreze, pe locurile devenite vacante, tot someri;

q      locurile de munca – in functie de care se calculeaza

valoarea creditelor – sa nu fie vacante ca urmare a disponibilizarilor de personal in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare cu banca.

c) Alte facilitati acordate angajatorilor. O alta masura de stimulare o constituie reducerea sumei reprezentand contributia datorata bugetului asigurarilor pentru somaj.

q      Angajatorii care incadreaza persoane din randul

somerilor, pe care le mentin pe o perioada de cel putin 6 luni (de la data incadrarii), beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia de 5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Reducerea – care se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni – consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5 pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract de munca in anul respectiv.

q      Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor

pentru somaj in conditiile legii, beneficiaza de reducerea la plata contributiei numai pentru somerii incadrati peste nivelul de 50% din locurile de munca nou-create. In acest caz angajatorul beneficiaza de doua facilitati:

credit avantajos;

reducerea contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj.