EXECUTAREA, MODIFICAREA sI EFECTELE CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ
Executarea contractului colectiv de munca
Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru toate partile.
Interpretarea acestor contracte se poate realiza astfel:
prin acordul partilor;
prin aplicarea regulilor de drept comun;
prin aplicarea regulei potrivit careia sensul anumitor clauze echivoce trebuie sa fie apreciat īn favoarea salariatilor.
Clauzele pot fi modificate pe parcursul executarii contractului colectiv de munca cu respectarea conditiilor legii.
Executarea contractului colectiv de munca sau a unor clauze ale acestuia se pot suspenda doar īn anumite conditii si anume:
pe durata grevei, daca nu este posibila continuarea activitatii de catre salariatii care 525e49f nu participa la greva;
prin acordul de vointa a partilor.
Pe toata durata executarii contractelor colective de munca partile sunt deplin egale, nu exista raporturi de subordonare īntre parti asa cum exista īn cazul contractului individual de munca.
Īn conformitate cu dispozitiile art. 241 din Codul muncii, īn functie de nivelul la care se īncheie contractul colectiv de munca, clauzele īsi produc efectele, astfel:
pentru toti salariatii angajatorului, īn cazul contractelor colective de munca īncheiate la acest nivel;
pentru toti salariatii īncadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a īncheiat contractul colectiv de munca la acest nivel;
pentru toti salariatii īncadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a īncheiat contractul colectiv de munca la acest nivel;
pentru toti salariatii īncadrati la toti angajatorii din tara, īn cazul contractelor de munca la nivel national.
Dar contractele colective de munca sunt obligatorii nu numai fata de cele doua parti contractante, ci si pentru celelalte subiecte de drept asupra carora se rasfrāng efectele lor.(1)
R. Dimitriu, C. Costea, D. Cucu, R. Popescu, F. Bejan, Consilier - Raporturile de munca si rezolvarea conflictelor cu angajatii, Editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 2003, pag. 95
(Exemplu) Un salariat nou angajat īntr-o unitate va trebui sa respecte contractul colectiv de munca existent īn acea unitate, chiar daca s-a īncheiat anterior angajarii lui. Cumparatorul unei companii va trebui sa respecte contractul colectiv de munca ce se īncheiase īntre vānzator, ca fost patron, si salariatii companiei respective. Mai mult, contractul colectiv de munca īncheiat la nivel de ramura sau national este obligatoriu pentru toti salariatii si toti angajatorii acelei ramuri, sau ai economiei nationale fie ca au fost, fie ca nu au fost reprezentati īn mod direct la negociere.
Modificarea contractului colectiv de munca
Modificarea contractului colectiv de munca se face numai cu acordul partilor, aceasta se comunica īn scris organului de conducere la care se va pastra. Modificarile devin aplicabile de la data īnregistrarii sau o data ulterioara potrivit conventiei partilor.
Īn temeiul art.31(1) din L.130/1996, republicata, fiecare federatie semnatara poate cere modificarea prezentului contract numai cu acordul scris al celorlalte federatii semnatare.
Cererea de modificare se aduce la cunostinta celeilalte parti, īn scris, cu cel putin 30 de zile īnainte de data propusa pentru īnceperea negocierii.
Īn perioada de depunere a cererii de modificare si pe toata perioada negocierii, M.E.C.T. se obliga sa nu procedeze la elaborarea unor acte normative care sa īncalce prevederile contractului colectiv de munca si sa nu efectueze concedieri colective din motive neimputabile salariatilor.
Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, doar prin respectarea conditiilor legii, ori de cāte ori partile convin acest lucru.
Modificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica īn scris Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si devin aplicabile de la data īnregistrarii la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Orice cerere de modificare a contractului colectiv de munca va face obiectul unei noi negocieri.
Cererea de modificare se aduce la cunostinta, īn scris, celeilalte parti cu cel putin 30 de zile īnainte de data propusa pentru īnceperea negocierilor.
Cererile de modificare vor fi depuse de catre reprezentantul patronilor la confederatiile sindicale semnatare, iar cele ale confederatiilor sindicale la organizatiile patronale semnatare.
Partile convin ca īn perioada negocierilor, atāt īn cazul īn care se fac modificari, cāt si īn cazul denuntarii contractului, sa nu se efectueze concedieri din motive neimputabile salariatilor si sa nu se declanseze greve.
Modificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica, īn scris, organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data īnregistrarii sau la o alta data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
Modificarea unui contract colectiv poate sa priveasca:(1)
īnlaturarea unei clauze care nu mai corespunde realitatii;
completarea unei clauze ( de exemplu - cu privire la salariu, alte drepturi acordate salariatilor);
reformularea unor dispozitii, a unor articole;
introducerea unor clauze noi;
īncheierea unor acte aditionale.
De asemenea, un contract colectiv de munca se modifica automat si obligatoriu atunci cānd normele imperative ale legii stabilesc drepturi mai favorabile salariatilor peste cele cuprinse īn contractul colectiv de munca. Īn acest caz, clauzele contractuale respective trebuie modificate, altfel ele devin nule, nemaifiind conforme cu dispozitiile minimale ale legii.
Īn cazul īn care la nivelurile superioare intervine o modificare a contractului colectiv de munca, partenerii sociali convenind la asigurarea unor drepturi mai favorabile pentru salariati, contractul colectiv de la nivel inferior se modifica īn mod obligatoriu, neputānd avea īn continutul sau clauze sub nivelul celor cuprinse īn contractele colective de la nivelurile superioare.
Modificarea contractului colectiv de munca din unitate poate atrage si modificarea contractelor individuale de munca īncheiate īn unitate pentru ca acestea trebuie sa fie īn concordanta cu prevederile din contractul colectiv.
Suspendarea si īncetarea contractului colectiv de munca
Contractele colective de munca īnceteaza cānd:
se īmplineste termenul sau se termina lucrarea pentru care a fost īncheiat, doar īn cazul īn care partile nu convin prelungirea acestuia.
īn unitatea respectiva are loc: comasarea, divizarea, dizolvarea sau constatarea falimentului acesteia.
prin acordul partilor.
R. Dimitriu, C. Costea, D. Cucu, R. Popescu, F. Bejan, Consilier - Raporturile de munca si rezolvarea conflictelor cu angajatii, Editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 2003, pag. 95
Atāt īn cazul īncetarii cāt si īn cazul suspendarii contractelor colective de munca se notifica īn termen de 5 zile organului la care contarctul a fost depus pentru īnregistrare.
Contractul colectiv de munca nu poate īnceta prin denuntare unilaterala deoarece īn sistemul nostru nu se īncheie contractul colectiv de munca pe durata nedeterminata.
Daca īntr-o unitate se declanseaza greva si nu se poate continua lucrul cu salariatii care 525e49f nu participa la greva, acel contract colectiv de munca este suspendat pe parcursul desfasurarii grevei.
Contractul colectiv de munca se poate suspenda integral sau partial, producānd efecte doar anumite clauze.
Suspendarea contractului colectiv de munca va fi notificata īn termen de 5 zile organului administrativ la care se face īnregistrarea (de exemplu, la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale īn cazul contractelor colective de munca īncheiate la nivel de ramura).
Suspendarea contractului colectiv de munca reprezinta practic, suspendarea principalelor sale efecte, care se manifesta printr-o īncetare temporara a activitatii.
Litigii privind contractul colectiv de munca
Litigiile aparute pe parcursul unui contract colectiv de munca se solutioneaza de catre judecatorie.
Exista si litigii de munca legate de īncheierea contractului colectiv de munca īn urmatoarele cazuri:
sub forma unui litigiu demunca precontractual;
sub forma unui litigiu determinat de neregularitatea īncheierii contractului de munca.
Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:
a) pentru toti salariatii īncadrati īn unitatile din tara, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, romān sau strain/mixt), īn cazul contractului colectiv de munca la nivel national;
b) pentru toti salariatii īncadrati īn toate unitatile din ramura de activitate pentru care s-a īncheiat contractul colectiv de munca, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, romān sau strain/mixt).
Clauzele contractelor colective de munca mai produc efecte dupa cum urmeaza: pentru toti salariatii angajatorului, īn cazul contractelor colective de munca īncheiate la acest nivel; pentru toti salariatii īncadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a īncheiat contractul colectiv de munca la acest nivel; pentru toti salariatii īncadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a īncheiat contractul colectiv de munca la acest nivel; pentru toti salariatii īncadrati la toti angajatorii din tara, īn cazul contractului colectiv de munca la nivel national.
Datorita presiunii fiecarei parti la negocierile contractului colectiv de munca se nasc conflicte colective de munca.
Īn momentul īn care ambele parti sau una dintre parti recurge la un mijloc de presiune, apeleaza la organul competent pentru a concilia un conflict apare conflictul colectiv de munca.
Conflictul colectiv de munca trebuie delimitat de conflictul individual de munca, care vizeaza o situatie concreta cu privire la raporturile juridice de munca al unui salariat.
Conform Legii nr. 15/1991, articolul 2, alineatul 1, sunt considerate conflicte colective de munca, orice conflicte cu privire la interesele profesionale cu caracter economic si social al salariatilor, organizati sau neorganizati īn sindicate, rezultate din desfasurarea rapoartelor de munca dintre unitate, pe de o parte, si salariatii acesteia sau majoritatea salariatilor ei, pe de alta parte
Conflictul colectiv de munca nu se suprapune cu greva, aceasta fiind faza a acestuia.
Trasaturile caracteristice ale unui conflict de munca sunt:(1)
conflictul colectiv de munca trebuie sa aiba interes profesional si caracter economic si social; Aceste interese se nasc din drepturile fundamentale ale salariatilor cum ar fi: dreptul la munca, conditiile de munca, salarii, concedii, etc.
conflictele colective de munca sunt cele rezultate din desfasurarea raporturilor de munca īntre unitate si salariati.
conflictele de munca sunt solutionate conform legii, avānd un cadru legal bine organizat care are īn vedere consecintele care pot aparea īn plan economic si social.
R. Dimitriu, C. Costea, D. Cucu, R. Popescu, F. Bejan, Consilier - Raporturile de munca si rezolvarea conflictelor cu angajatii, Editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 2003, pag. 117
Conflictul colectiv de interese se poate declansa daca:(1)
patronul va refuza sa īnceapa negocierea unui nou contract colectiv de munca;
patronul nu accepta revendicarile salariatilor (situatia cea mai frecventa);
patronul refuza nejustificat semnarea contractului colectiv de munca, chiar daca negocierile au avut loc;
patronul nu īsi īndeplineste obligatiile legale de a īncepe negocierile anuale care sunt obligatorii cu privire la nivelul salariilor, durata de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
Nu pot fi conflicte de munca:
litigiile dintre salariati si unitate a caror rezolvare apartine altei legi decāt cea care solutioneaza conflictele colectiv de munca;
revendicari ale salariatilor care necesita adoptarea unei legi noi;
cānd se urmareste realizarea unor scopuri politice;
cererea de modificare a unui conflict de munca solutionat printr-o hotarāre definitiva a unei comisii de arbitraj.
Partile unui conflict colectiv de munca
Prin unitate se īnteleg regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile cu scop lucrativ, institutiile publice, asociatiile de orice fel, organele de stat, persoane fizice cu calitate de patroni.
Prin salariati se īntelege atāt cei reprezentati cāt si cei nereprezentati īn sindicate.
Īn conflictele colective de munca este o regula legala ca salariatii sa fie reprezentati de sindicate.
Parte a conflictului colectiv de munca poate numai salariatii dintr-o anumita unitate, nu pot fi parte la conflictul colectiv de munca cei care fac parte din federatii sau confederatii.
Exista mai multe faze de conciliere a conflictelor colective de munca:
conciliere directa, unde nu exista īnca un conflict deschis;
conciliere indirecta, apare daca conflictul colectiv de munca nu a fost rezolvat īn faza de conciliere directa.
Daca concilierea indirecta nu duce la nici un rezultat, faza finala este greva.
Salariatii au dreptul la greva pentru a-si putea solutiona problemele care fac obiectul conflictelor colective de munca.
Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, Casa de Editura si presa sansa SRL, Bucuresti, 2002, pag. 103
Greva este vazuta ca un mijloc de presiune, pentru ca reprezinta, īn esenta sa, un corectiv eficient al dezechilibrului existent īntre patron si muncitor.(1)
Alti autori considera dreptul la greva un mijloc de asigurare a negocierii colective si mai afirma ca: dreptul muncitorilor si al īntreprinzatorilor la actiuni colective, īn caz de conflicte de interese, inclusiv dreptul la greva, sub rezerva obligatiilor ce pot rezulta din conventiile colective de munca īn vigoare
Greva este o īncetare colectiva si voluntara a lucrului, determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor.
Grevele pot fi:
de avertisment
totale sau partiale
nelimitate īn timp sau limitate pe o anumita perioada
spontane
perlate se caracterizeaza printr-un ritm de munca lent
de zel: se caracterizeaza printr-un ritm de munca acce-lerat
turnante: se caracterizeaza prin faptul ca munca este oprita pe sectoare si esalonat
tromboza: īncetarea lucrului se face numai pe un anumit loc de munca
japoneze: se face prin purtarea unor īnsemne distinc-tive
cu sau fara ocuparea locului de munca
profesionale, politice sau mixte.
Participarea la greva sau la organizarea ei īn conformitate cu dispozitiile legale nu reprezinta o īncalcare a obligatiilor de serviciu.
Cei care nu participa la greva īsi pot continua activitatea daca este posibil.
Īncetarea grevei se poate face prin:
prin renuntare
prin acordul partilor
prin hotarāre judecatoreasca
prin hotarāre a Comisiei de Arbitraj.
|
