FUNCTIILE SECRETARIATULUI MODERN

FUNCŢIILE SECRETARIATULUI MODERN

Lector univ. drd Maria PARIZA Colegiul Universitar de Administratie si Secretariat

Universitatea "Ovidius" Constanta

Consideratii generale privind evolutia meseriei de secretar

O abordare evolutiva a meseriei de secretar nu se poate realiza decāt īn contextul evolutiei istorice a managementului si a mijloacelor de comunicatie. Īnca din fazele de īnceput, īn practicarea acestei meserii, descoperim trei coordonate esentiale care i-au marcat functionarea pāna astazi:

meseria de secretar a aparut si a functionat īntotdeauna pe lānga factorii de decizie ai vietii economico- sociale;

tratarea informatiei scrise, a stat la baza acestei activitati si,

confidentialitatea, a constituit o cerin& 14314n1321o #355;a esentiala sub aspect deontologic.

Coordonata confidentialitatii este sugerata chiar de termenul "secretar"(a), provenind din latinescul "secretum" (secret, taina) si desemnānd o persoana care stie si pastreaza secrete.

Sub aspect practic, meseria de secretar preceda - īn timp istoric, aparitia denumirii sale. Daca tinem cont de faptul ca primele forme ale scrierii au aparut din necesitatile administratiei de stat de a emite dispozitii, de a da ordine si a administra bunuri, putem lega aparitia acestei meserii de casta scribilor, secretarii autoritatilor, considerati a constitui prima celula a birocratiei, īn Orientul antic [1] .

Īn special, īn perioada faraonilor egipteni, scribii au fost printre primii colaboratori specializati īn comunicarea scrisa.

Problema confidentialitatii se punea, la vremea respectiva, numai pe cale orala, fiind extrem de rare persoanele care stiau sa citeasca.

Asa se explica si practica unor autoritati de a taia limba scribilor, spre a se asigura de pastrarea secretului profesional.

Termenul grammatikos, [2] denumind īn limba greaca si profesia de "secretar", poate fi considerat cel mai sugestiv, īn ceea ce priveste posibilitatile asocierii acestei meserii cu īnceputurile scrierii.

Treptat, prin trecerea de la un sistem economic la altul si prin evolutia mijloacelor de comunicatie, se contureaza alte coordonate functionale ale acestei profesii.

In perioada feudalismului, o data cu schimbarile produse īn sistemele de conducere prin aparitia anumitor grade de ierarhizare si, prin aparitia hārtiei ca suport informational, munca de secretariat capata contururile specializarii.

Astfel, persoana desemnata cu titlul de secretar, īn Evul Mediu, se ocupa de corespondenta monarhului sau a unor īnalti demnitari. Aceasta presupunea mentinerea īn continuare, a sarcinilor initiale de caligrafiere a textelor, la care sau adaugat alte operatiuni de expediere dar si de evidenta a circulatiei documentelor scrise.

In epoca moderna, o data cu patrunderea masinilor de scris mecanice īn structurile administrative, imaginea secretarei se va asociata atāt de profund cu acest mijloc de imprimare a textelor, īncāt activitatea sa se va confunda pāna īn epoca contemporana, cu aceea de dactilograf.

Trebuie sa precizam, īnsa, ca din punct de vedere istoric, aceasta meserie a apartinut barbatilor, pāna la īnceputul secolului XX, cānd au īnceput sa fie promovate drepturile cetatenesti refuzate femeii secole de-a rāndul. Nici Revolutia Franceza cu ideile ei luminoase nu a avut curajul sa lanseze femeia īn viata administrativa, dar a declansat goana dupa o egalitate de sexe.

Īn epoca contemporana, conform statisticilor, 95% din functiile de secretar sunt ocupate de femei, īn special īn tarile Europei Occidentale, ele dovedindu-se mai dotate decāt barbatii īn domeniul competentei sociale si al inteligentei emotionale. Se contureaza, astfel, noi cerinte, privind practicarea acestei profesiuni. Managementul modern, cristalizat ca stiinta tot la īnceputul secolului XX, dezvolta noi valori, privind resursele umane si resursele informationale, la aceasta aducāndu-si contributia stiinte precum sociologia, psihologia, ergonomia.

Noile dimensiuni ale managementului au presupus, desigur, si reevaluarea auxiliarului sau de baza, secretariatul.

Īn spatele acestui curent ascensional se afla si dezvoltarea continua a tehnologiilor informationale si comunicationale care au revolutionat viata birourilor. Astazi, competentele secretariatului impun īn egala masura, cunostinte, informatii si deprinderi cerute muncii traditionale secretariale la care se adauga altele noi: domeniul biroticii. Abordānd, cerintele actuale ale acestei profesiuni, la modul general, putem enumera: stapānirea procedeelor de citire si scriere rapida; utilizarea calculatorului īn editarea de texte si pentru baze de date; utilizarea celorlalte aparatelor de tratare a informatiei si comunicatie; cunoasterea principiilor de organizare a timpului si a documentelor; posedarea si si exercitarea a 1-2 limbi de circulatie internationala; cunostinte generale de statistica si contabilitate; abilitati de comportament īn relatiile cu publicul si alti factori; Din aceasta perspectiva, activitatea secretariatelor devine tot mai complexa si specializata. Secretara este tot mai implicata īn procesul de gāndire fiind nevoita de multe ori sa preia parti din activitatile conducerii spre a le prelucra independent, sa gestioneze fluxuri de informatii si timpul managerilor, sa manevreze mijloace tehnice de tratare a informatiei si de comunicatie.

Posibilitatile sale de degrevare a actiunilor managementului sunt nelimitate.

Cu privire la perspectivele acestei profesii,īn lumea occidentala s-au exprimat trei curente de opinie:

a)      īntr-o prima categorie se īncadreaza cei care considera ca rolul secretarei este depasit si ca īn viitor va disparea. Argumentele care se aduc īn acest sens, privesc evolutia rolului calculatorului pentru activitatea fiecarui manager si de aici, ideea ca, īn timp, calculatorul va ajunge sa suplineasca rolul secretarei;

b)      īn a doua categorie pot fi īncadrati cei care considera ca, dimpotriva, rolul secretarei este īn continua crestere si ca nici calculatorul nici altceva nu va reusi s-o suplineasca;

c)      un al treilea curent, sustine ca, īn perspectiva, secretara īsi va depasi statutul profesional actual, fiind tot mai implicata īn activitati paraprofesionale īn care competentele ei sa impuna cunostinte noi din alte domenii (economie, management, juridic), alaturi de cele traditionale.

Privita din aceasta perspectiva, activitatea secretariatelor nu va mai fi exercitata de oricine si oricum.

Īn tarile occidentale se experimenteaza si testeaza pentru viitor, secretariate pe domenii, echipe de secretariat pentru prestari de servicii birotice sau pentru lucru la distanta.

1. Functiile secretariatului modern

Activitatea de secretariat se exercita īn toate sistemele economico-sociale, inclusiv īn firme, indiferent domeniul acestora de activitate. Componenta structurala cu rol complementar pe lānga de un post de conducere, secretariatul efectueaza lucrari de natura administrativa, de rutina, pentru degrevarea titularului functiei īn cauza. Īn echipa manager-secretara, o sarcina unica este finalizata prin contributia celor doua persoane. Astfel, managerul concepe un document, sau aplica o rezolutie pe o cerere. Secretariatul va prelua, īn continuare, toate operatiunile ce tin de redactarea, stilizarea, distribuirea sau memorarea informatiilor prelucrate.

Complexitatea procesului de munca, variaza īn functie de dimensiunea si complexitatea structurii organizatorice, de stilul de management, de dotarea tehnica si nivelul de pregatire al secretariatului.

Literatura de specialitate, privind managementul competitiv, considera ca utilizarea eficace a secretariatului, constituie o modalitate esentiala de amplificare a eficacitatii muncii manageriale.

Un secretariat bine organizat si competent potenteaza munca managerului prin mai multe elemente:

degreveaza managerul de o serie de actiuni de rutina, pur administrative, contribuind, astfel, la utilizarea rationala a timpului de lucru de care el dispune;

creeaza conditiile preliminare pentru realizarea de catre manager a unor contacte operative si eficiente cu persoane din interiorul si exteriorul organizatiei;

asigura vehicularea corespunzatoare a informatiilor la nivelul conducerii firmei, cu deosebire īn perimetrul esalonului superior al acesteia;

contribuie decisiv la organizarea rationala a activitatii managerilor de nivel superior din cadrul firmei (directori generali, directori executivi).

Aceste elemente stau la baza principalelor functii ce revin secretariatului:

Functia de tratare a informatiilor;

Functia de documentare; 

Functia de "filtru" si legatura īn contactele conducerii;

Functia de asistare directa a managerului;

Functia de reprezentare.

Īn continuare, vom aborda activitatile si atributiile specifice pe care le implica fiecare functie īn parte, metodele si tehnicile specifice dobāndite īn practicarea acestei profesiunii, precum si tendintele de evolutie a profesiunii īn contextul general al transformarilor economice, tehnice si sociale. O astfel abordare trebuie privita, īnsa, doar ca posibilitate de sistematizare teoretica a procesului muncii de secretariat, deoarece, īn practica, o serie de activitati pe care le vom trata distinct īn exercitarea unei functii, sunt necesare īn ansamblul exercitarii acestei profesiuni.

 Giovannini GIORANNINI, (ed .) De la silex la siliciu : Istoria mijloacelor de comunicare īn masa. Bucuresti : Editura tehnica, 1989, p. 5-70 ; Marin AIFTINCA, Babilonul informatiei : Catre o noua ordine internationala īn domeniul comunicarii si informatiei - Bucuresti : Editura politica, 1987, 286 p.

Īn limba romāna termenul a fost preluat sub forma "gramatic" si a circulat cu sensul de "secretar" sau "scriitor" īntr-o cancelarie domneasca.

Ovidiu  NICOLESCU; Ion VERBONCU, Evolutia managementului pe plan mondial. Īn: Management, Bucuresti, Editura economica, 1999, p. 63-74

Virginia VEDINAS, Elemente de protocol, Bucuresti, Lumina Lex, 2000, p.78-90.

Susan VINNICOMB; Nina COLWILL L, Femeile īn management, Bucuresti , Teora, 1998.

Ibidem, p. 83.