MOTIVAREA
Motivarea reprezinta suma energiilor interne si externe care initiaza si dirijeaza comportamentul uman spre un scop care, o data atins, va determina satisfacerea unei necesitati.
Energiile interne care determina motivatia - nevoile de baza sau primare (hrana, somn, adapost), nevoi de securitate, de recunoastere si de apartenenta la grup, stima de sine, autoafirmarea si autodepasirea.
Energiile externe care influenteaza motivatia sunt date de conexiunea manager - salariat.
În practica oamenii sunt caracteriza# 313g69d 5;i prin niveluri de aspiratie foarte diferite ( ceea ce motiveaza un salariat poate sa nu fie suficient pentru altul).
A motiva oamenii în munca lor înseamna a-I rasplati baneste si a le acorda alte facilitati pentru contributia lor la progresele organizatiei prin initiativa si effort. Pe de alta parte, a motiva înseamna a dezvolta în om sentimentul împlinirii sale profesionale si sociale .
Recunoasterea reusitei individuale si încurajarea comunicarii la locul de munca sunt determinante în obtinerea performantei salariatilor.
Beneficiile constituie de asemenea o importanta sursa motivationala si reprezinta o forma de recompensare indirecta oferita angajatilor plata timpului nelucrat - concedii, zile libere, diferite tipuri de asigurari, ajutoare, compensatii si premii.
Avantaje complementare = ansamblu actiunilor unei organizatii, prin care se permite unui salariat sa beneficieze gratuit, sau la un pret redus, de posesiunea sau folosinta unui bun sau serviciu.
Ele se pot împarti în doua categorii:
a) cele care sunt la dispozitia întregului personal al organizatiei
b) cele atribuite într-o maniera selectiva
a) - include preturi si tarife preferentiale pentru produsele sau serviciile organizatiei ( SNCFR, ROMTELECOM)
dobânzi preferentiale pentru salariatii institutiilor bancare
mese gratuite la restaurante sau cantine proprii
punerea la dispozitie salariatilor a unor terenuri de sport
organizarea unor magazine cu articole diferite si practicarea în cadrul lor a unor preturi avantoaje pentru propriul personal
b) sunt acordate îndeosebi persoanelor situate pe nivele ierarhice superioare, ele includ automobil, PC, mobil, laptop.
Orice salariat încadrat în munca are dreptul sa beneficieze în fiecare an calendaristic de concediu de odihna platit. Durata minima a concediului de odihna platit, stabilita prin art. 140 din Codul Muncii este de 20 zile lucratoare.
Contractul colectiv de munca la nivel national stabileste durata minima a concediului de odihna annual platit la 21 zile lucratoare.
În cazul societatilor comerciale durata concreta a concediului de odihna este negociabila. Ea se stabileste prin contracte colective sau individuale de munca.
Tinerii sub 18 ani au dreptul la minim 23 zile lucratoare ( art.142 CM)
Salariatii din Administratia Publica au dreptul ( art.1, alin.1 din HG 250/1992, republicata) la un concediu de odihna annual platit de :
21 zile pentru o vechime <10 ani
25 zile pentru o vechime >10 ani
Salariatii din Regiile Autonome au dreptul ( art.1, alin.2 din HG 250/1992, republicata) la un concediu de odihna annual platit de :
18 zile pentru o vechime<5 ani
21 zile pentru o vechime cuprinsa între 5-15 ani
25 zile pentru o vechime >15 ani
Conform art. 5 alin.2 din Legea 6/1992, programarea efectuarii concediului de odihna se stabileste annual de catre conducerea unitatii împreuna cu sindicatele sau reprezentantii salariatilor. Se stabileste la sfârsitul anului calendaristic pentru anul urmator ( art.143 CM).
B). Concediu pentru evenimente familiale deosebite
În afara concediului de odihna, salariatii au dreptul la zile libere platite în cazul unor evenimente familiale deosebite ( art.10 alin 1 din Legea 6/1992)
salariatii din Administratia publica, regiile autonome si institutiile bugetare au dreptul la zile de concediu platite în urmatoarele cazuri:
casatoria salariatului -5 zile
nasterea sau casatoria unui copil - 3 zile
decesul sotului sau al unei rude pâna la gradul II - 3 zile
În contractul colectiv unic la nivel national, la art.63 alin 1 se prevede dreptul la zile libere platite astfel:
casatoria salariatului - 5 zile
casatoria/nasterea unui copil - 2 zile
decesul sot, copil, parinti, socri - 3 zile
deces bunic, frati, surori - 1 zi
donatorii de sânge - 2 zile (una în ziua donarii)
C). Repausul între doua zile de munca
Este de cel putin 12 ore consecutive, cuprinse între sfârsitul programului dintr-o zi si începutul programului din ziua urmatoare. Acest interval poate fi mai mic la schimbul turelor, dar nu sub 8 ore.
D). Repausul saptamânal - art.132 CM se acorda în doua zile consecutive
Saptamâna de lucru este de 5 zile (40 ore) corespunzator duratei medii lunare a timpului de lucru.
E). Pauza de masa
Se poate acorda pentru cel mult ˝ ora în cursul programului de lucru, fara introducerea ei în durata timpului de munca.
F). Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt (art.134 CM):
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- 1 decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele crestine, pentru persoanele apartinând acestora.
Fiecare societate e libera sa-si stabileasca prin negocieri cu salariatii si alte zile nelucratoare care sa fie mentionate în CCM.
G). Concediul fara plata
Poate fi solicitat pentru rezolvarea unor situatii personale:
sustinerea examenului de BAC sau examenului de admitere în institutiile de învatamânt superior
sustinerea examenelor de an universitar si a examenului de diploma in temeiul art.10 alin2 Legea 6/1992
Conform art.26 alin 2 din HG nr.250/1992 republicata, perioada acestor concedii se considera vechime în munca.
Concediile fara plata pot fi acordate de mai multe ori pe an, singura conditie impusa de lege fiind aceea ca nr. total de zile de CFS sa nu depaseasca 90 zile lucratoare anual.
H). Concediul medical
Consta în intervalul de timp (platit) în care salariatul si-a pierdut temporar capacitatea de munca în urma unui accident sau boala obisnuita, ca urmare unui accident de munca sau boala profesionala,
Idemnizatia pentru incapacitate temporara de munca dobândita în afara muncii se suporta astfel:
a) de catre angajator, în functie de numarul de angajati:
<20 angajati - din a 4a zi ->10 zi de concediu medical
21-100 angajati - din a 4a zi -> 15 zi
>100 angajati - din a 4a zi -> 20 zi
b) de bugetul asigurarilor sociale de stat:
cu a 4a zi de concediu medical pentru persoanele care beneficiaza de somaj+toate categoriile care desfasoara activitati ca: agricultura, PFA,..si care contribuie la CAS
din ziua urmatoare celei suportate de angajator conform a) maxim 90 zile si se prelungeste la 180 zile
Pentru incapacitate temporara de munca determinata de accidente de munca sau boli profesionale idemnizatia este de 100%.
Începând cu a 90 zi de concediu medical este necesar un aviz medical.
I).Concediul de maternitate
Femeile au dreptul la concediu de maternitate platit, care se compune din 63 zile de concediu prenatal si 63 zile de concediu postnatal.
J). Concediul pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani
Conform art.1 si art.6 din legea 120/1997 oricare dintre parintii salariati are dreptul la un concediu platit pentru cresterea copilului pâna la 2 ani. Acesta se acorda la cerere în continuarea concediului de maternitate pâna la împlinirea vârstei de 2 ani, o singura data pentru un copil. Aceasta perioada constituie vechime în munca.
K). Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 3 ani
Femeile care au copii bolnavi în vârsta pâna la 3 ani au dreptul la concediu platit pentru îngrijirea acestora. Indemnizatia la care au dreptul salariatele în acest caz este stabilita în aceleasi procente, pe transe de vechime, ca în cazul indemnizatiilor de boala
|
