1 Mai sau"Marea Sfârâiala"
Ziua de 1 Mai este acceptata astazi de toata lumea ca Ziua Internationala a Muncii. În tara noastra, aniversarea zilei de 1 Mai ca zi revendicativa si sarbatoare internationala a muncii s-a suprapus în mod fericit sarbatoririi mai vechi a Armindenilor, sarbatoare pagâna a primaverii, venita din adâncul veacurilor, când la tara casele se împodobeau cu crengi înverzite de mesteacan.
La Bucuresti exista deja traditia ca de Paste, Sfântul Gheorghe si 1 Mai, poporul sa iasa la iarba verde la Gradina Bordei. si lumea buna sarbatorea în felul sau venirea primaverii, prin renumitele batai cu flori de la sosea. În felul acesta, sarbatorirea zilei de 1 Mai cu caracter revendicativ, dar si de bucurie legata de venirea primaverii, s-a perpetuat, devenind o frumoasa traditie, care a fost întrerupta brusc în anul 1940, an tulbure din prima parte a celui de-al doilea razboi mondial. Ea a fost reluata în 1945, dar într-un nou context, prilejuit de venirea la putere a Partidului Comunist. Dintr-o sarbatoare populara, ziua de 1 Mai s-a transformat într-o praznuire a "conducatorilor iubiti", în calvarul paradelor acelea grotesti, cu adunari pe întreprinderi, în locuri prestabilite, la ore timpurii ale diminetii, urmate de marsuri obositoare de kilometri si de stationari îndelungi în picioare, defilari cu pancarde si flori de hârtie si, în fine, reîntoarcerea pe drumuri ocolite, pentru a nu deranja linistea cartierului prezidential.
Singura bucurie, la întoarcere, era posibilitatea cumpararii de crenvursti si grisine, care apareau pe piata numai cu prilejul zilelor festive de 1 Mai si 23 August. Confiscarea unor sarbatori si aniversari, precum si mistificarea istoriei, în special a celei muncitoresti, au facut parte din arsenalul comunist de înselare si îndobitocire a oamenilor. Ziua de 1 Mai nu reprezinta decât începutul acestei mistificari care a avut loc în anul 1945, la mai putin de doua luni de la preluarea puterii de catre comunisti, la 6 martie. Luna Mai indica, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) si exuberanta vegetatiei (Frunzar). Zicala populara "Mai e Rai" caracterizeaza cel mai propice timp pentru agricultura: suficient de calduros, precipitatii abundente, lipsite de grindina si piatra. Pe ogoare, în livezi, gradini si podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisacile dau randament maxim. Sarbatorile populare din luna Mai, putine cu data fixa (Arminden, Constandinu Puilor si Ioan Fierbe-Piatra) si mai numeroase cu data mobila (Paste, Pastele Blajinilor, Ropotitul Testelor, Matcalaul, Joile Verzi, Todorusale) cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primaverii. Numita si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor", 1 Mai semnifica în traditia populara începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul crestin. În unele regiuni din Banat si Transilvania, Armindeniul este sarbatorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.
Armindeniul este de fapt o ramura verde sau un pom curatat de crengi pâna aproape de vârf si împodobit cu flori si spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele. Acesta se aduce din padure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în fata casei, unde se va lasa pâna la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou.
Ziua de 1 mai nu mai semnifica aproape nimic pentru români. Este doar o zi libera ca oricare alta, o zi de care profitam sa iesim la un gratar cu familia si prietenii.
|
