Masurarea satisfactiei in munca
Cea mai mare parte a chestionarelor celebre de satisfactie a muncii cer respondentilor sa evalueze referential anumite fatete sau dimensiuni ale slujbei, acesta fiind un proces 222c27c cognitiv, aproape nici un chestionar nu cere respondentilor sa raporteze sentimentele, emotiile afectele sale legate de slujba.
Chestionare celebre, precum JDI (Job Description Index, Smith, Kendall &Hulin, 1969) sau MSQ (Minnesota Satisfaction Questionnaire, Weiss, Dawis, England& Lofquest, 1967) evalueaza satisfactia muncii predominant din punct de vedere cognitiv. Ambele se refera la aspecte ale satisfactiei pe care managerii buni ar trebui sa le ia in considerare.De exemplu MSQ masoara satisfactia prin conditiile de munca, sanse de avansare, liberatatea de a utiliza propriile rationamente, aprecierea pentru lucrul bine facut, sentimentul de implinire.
Cele cinci fatete ale satisfactiei masurate de JDI sunt:munca in sine- responsabilitate, interes si cresterea, calitatea supervizarii – ajutor tehnic si sprijin social, relatiile cu colegii- armonie sociala si respect, oportunitati de prmovare, plata- recompensa adecvata si echitate perceputa in raport cu altii.
Alte chestionare ca Brayfield-Rothe se concentreaza exclusiv asupra laturii emotionale, rugand respondentul sa evalueze gradul in care este plictisit, interesat, fericit , entuziast, dezamagit etc. de slujba sa, fara sa ceara evaluarea unor fatete specifice.
Un chestionar considerat a acoperi ambele aceste laturi este JSS (Job Satisfaction Survey, Spector, 1997), care desi operationalizeaza satisfactia muncii prin fatetele sale specifice, formuleaza intrebarea astfel incat evaluarea itemilor sa fie facuta preponderant afectiv.
Asadar, chestionarele care masoara satisfactia muncii se concentreaza uneori asupra unui singur indicator global, alteori asupra mai multor aspecte cheie ale slujbei: in functie de felul in care autorul respectivului instrument operationalizeaza satisfactia muncii: drept construct global, unidimensional sau drept construct multidimensional
Din acest motiv trebuie afirmat ca exista destul de mare divergenta intre modalitatea in care definim satisfactia muncii si modalitatea in care o abordam din punct de vedere empiric sau pentru a refraza, definitiile conceptuale si cele operationale ale satisfactiei muncii difera.
Este important de mentionat la acest moment ca nu exista idealuri din punct de vedere al satisfactiei muncii, in special in ceea ce priveste satisfactia specifica, pe anumite dimensiuni.
|
