Nevoile umane

1.Nevoi si resurse: def, ecuatia ec.

Nevoile umane reprezinta ansamblul cerintelor care se manifesta ca dorinte subiective ale omului pentru consumarea, utilizarea, contemplarea unor factori de satisfactie acestea devenind effective în functie de gradul de dezvoltare economica a societatii si de nivelul de cultura si civilizatie la un moment dat.

Resursele reprezinta totalitatea bunurilor oferite de natura sau7 produse de om si utilizate de acesta în activitatile sale în scopul satisfacerii nevoilor.

Ecuatia ec:

Nevoi nelimitate - resurse limitate

Necesitatea unui

Comportament rational

Nevoi satisfacute/resurse utilizate ->maxim

Resurse utilizate/nevoi satisfacute ->minim

2. Activitate ec: def, criterii de structurare a act ec

Activitatea ec este sinonima cu economia, reprezentând acel proces de administrare eficienta a resurselor limitate cu posibilitati alternative de utilizare în vederea satisfacerii nevoilor.

Criterii de structurare:

a)dupa forma materiala a rezultatului: -sectorul primar: activitati agricole, 454w2213e forestiere si cele

extractive;

-sectorul secundar: activitati industriale

-sectorul tertiar:serviciile

-sectorul quaternar: activitati de creare si diseminare a

cunostintelor

b)dupa ramura de activitate: industri, agricultura, transporturile, comertul, telecomunicatiile, serviciile medicale

c)dupa nivelurile activitatii:

microeconomia: studiaza comportamentul unei unitati economice, cum ar fi cel al unei firme sau al unui consumator

macroeconomia:studiaza mecansimul economic în ansamblul sau

economia mondiala

d)dupa modul de organizare: unitati, asociatii cooperatiste.

3. Tipuri de agenti ec

a)Agenti ec elementari-reprezinta entitatile primare autonome ale vietii economice, acestia formând obiectul de studiu al microec.

b) agenti ec agregati- reprezinta clase de agenti economici elementari care îndeplinesc functii similare în cadrul ec.

4. Risc si incertitudine: def, cauze obiective care det riscul, tipuri de mediu în care se desf act ec

Riscul se caracterizeaza prin posibilitatea aparitiei unui eveniment care poate fi cuantificat cu ajutorul unei legi probabilistice ce poate fi cunoscuta de agentii economici.

Incertitudinea se caracterizeaza prin posibilitatea aparitiei unui eveniment fara ca probabilitatea sa de aparitie sa poata fi cuatificata de catre agentii economici.

Cauze care det riscul:

A)factori externi:

-piata:relatiile pe care firma le are cu clientii sai si cu concurentii de ale caror decizii si reactii nu pot fi intuite întotdeauna

-tehnologia:modificarile tehnico-stiintifice care apar pe piata  si pot afecta performantele firmelor

-societatea:atitudinea cumparatorilo, angajatilor si ale tuturor celor care intra în contact cu organizatia

-guvernele: prin intermediul reglementarilor privind monopolurile, protectia consumatorului si a mediului înconjurator

b)factori interni: potentialul uman, potentialul tehnico-material, potentialul financiar al activitatii ec.

Tipuri de mediu:

5. Ec de schimb: caracteristici, sistemele

Caract ec de schimb:

-specializarea agentilor ec în obtinerea unor bunuri;

-autonomia, independenta ec a agentilor ec funsamentata pe o anumita forma de proprietate

-act ec graviteaza în jurul pietei

-monetarizarea ec nationale

-legaturile ec între agentii ec se realizeaza sub forma fluxurilor ec

-bunurile produse îmbraca forma de marfa

Sistemele ec d schimb: sist ec de comanda si sist ec de piata.

Ec de comanda considera cp statul reprezinta si sintetizeaza cel mai bine interesele indivizilor, de aceea principalele decizii ec ar trebui adoptate de catre stat.

Ec d piata este o forma avansata a ec de schimb, an care piata atarage în sfera ei cea mai mare parte a fluxurilor dintre agentii ec, devenind institutia centrala ce regleaza prin mecanisme specifice alocarea si utilizarea resurselor, viata ec a societatii.

6. Sist ec de piata: def, trasaturi fundamentale, gruparea ec contemporane pe cat relativ omogene.

Sist ec de piata repr acel tip d organizare a ec în care raportul dintre cerere si oferta det principiile de prioritate în producerea bunurilor, metodelor de organizare si de combinare a factorilor de productie, pers si cat de pers care au acces la aceste bunuri prin intermediul nivelului si dinamicii preturilor.

Trasaturi:

-indif de coloratura politica a diferitelor guverne, de mentalitati si trasaturi de ordin cultural ale natiunilor, liberalismul ec si proprietatea privata sunt prezente în ec cu grade dif de manifestare d l tara l tara

-ec de piata este o ec de tip concurential în care piata este una din principalele modalitati de reglare a act ec

-este extinsa mai ales la nivelul microec, spatiul ec fiind piata

-este o ec de profit

-comportamentul agentilor ec atât producatori cât si consumatori este det de calcule de eficienta ec

Gruparea

-ec de piata puternic dirijata este caract prin existenta unui sector public puternic în ec, în care deciziile independente se împletesc cu cele centralizate, iar reglarea prin piata a mecanismului ec este puternic ajutata" de existenta unor programe sau progmoze orientative

-ec sociala de tip scandinav este caract printr-un sector public dezvoltat în sfera serviciilor si în care exista preturi controlate si decizii centralizate, dar gradul de liberalizare ec este mai ridicat decât în modelul anterior

-ec mixta de tip vest-european este caract prin proprietate privata dominata, în care rolul sectorului public este important doar în sfera serviciilor sociale

-ec libera de tip anglo-saxon în care sectorul ocupa un loc neglijabil în ec si în care concurenta între firmele care urmaresc maximizarea profitului este acerba

-ec perfect liberala este un model ec ideal, în care predomina concurenta monopolistica, fosrte apropiata de cea perfecta, iar piata regleaza act ec

7. Costul de oportunitate: def, det costului, interpretare, efecte poz si neg ale specializarii

Costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci când se face o alegere oarecare.

Efecte poz: crearea unor interdependente între agentii ec; promovarea progresului tehnic; cresterea eficientei utilizarii factorilor de productie.

Efecte neg: adaptarea ma dificila la schimbarile det de evolutiile pietei; monotonia muncii; pierderea dexteritatii în executarea unor activitati ec

8. Utilitatea ec: conceptual de utilitate în sens general, cond pt ca utilitatea sa aiba sens ec, forme ale utilitatilor

Utilitatea exprima capacitatea reala sau imaginara a unui bun de a satisface o nevoie în baza proprietatilor intrinseci ale acestuia. Astfel spus, pt oricare dintre consumatori, util utilitate, desemneaza ceea ce este de folos, necesar.

Conditii

-se stabileste o relatie între bunul respective si una din nevoile umane

-relatia dintre bunuri si nevoi este constientizata

-oamenii sunt capabili sa foloseasca bunurile ec respective

Forme

-utilitatea individuala-reprezinta satisfactia pe care o adduce fiecare unitate consumata dintr-un bun ec

-utilitatea totala- satisfactia resimtita în urma consumului unor unitati successive dintr-un bun ec într-o perioada data

-utilitatea marginala- surplusul de utilitate care decurge din consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun.

9. Dependenta dintre utilitatea marginala si utilitatea totala: studiu de caz; interpretare (legea lui gossem)

Cu venitul pe care il are l dispozitie, consumatorul cumpara produsul A.

Fiecarei cant consummate îi vom asocial o utilitate totala.

Utilitatea marginala: Umg = DUt1/DQ = Uti-UT_i-1/Qi-Qi-1

Din table se constata ca pe masura ce sporim consumul, dintr-un bun utilitatea totala creste într-un ritm din c în c mai mic, pâna într-un punct de saturare, dupa care aceasta descreste.

Interpretarea lui Gossen: "suplimentul de utilitate furnizat de cantitati crescatoare dintr-un bun, evolueaza descrescator pâna la a deveni nul în punctual de satietate"

10. Echilibrul consumatorului: studiu de caz , legea egalizarii utilitatii marginale pe unitatea monetara.

Un consumator dispune de un venit V=3.000 USD pe care-l utilizeaza pt a achizitiona doua bunuri X si Y. Preturile celor doua bunuri sunt egale cu 1.000 u.m.

Rez:

Echilibrul consumatorului se realizeaza în punctul în care utilitatea marginala a unitatii monetare pt bunul X egalizeaza utilitatea marginala a unitatii monetare pt bunul Z. Acestui pct îi corespunde acel program de achizitii: doua unitati din bunul X si o unitate din bunul Y.

Legea: echilibrul consumatorului se realizeaza la nivelul egalitatii utilitatii marginale pe unitatea monetara a diferitelor bunuri în conditiile în care venitul destinat consumului este cheltuit în totalitate sau ramâne insuficient pt achizitionarea unei cantitati suplimentare de bunuri.

11. Efectul de substitutie si de venit

Efectul de substitutie este det d var pretului uneia din cele doua bunuri care fac obiectul consumului în conditiile care pretul celuilalt bun consumat ramâne cst.

În conditiile în care pretul bunului X creste, linia bugetului îsi modifica pozitia de la X1 la X2, combinatia optima de consum se va deplasa pe curba de indiferenta de la T1 la T2. Consumatorul va renunta la o parte din cantitatile din bunul X care a devenit scump în favoarea celor din bunul Y.

Y

T2

T1

X

X2 X1

În cond în care pretul bunului X scade, linia bugetului îsi modifica pozitia de la X1 la X2, combinatia optima de consum se va deplasa pe curba de indiferenta de la T1 la T2. consumatorul va renunta la o parte din cantitatile din bunul Y în favoarea celor din bunul X.

Y

T1

T2

X

X1 X2

Efectul de venit este det de var venitului în cond care preturile celor doua bunuri nu se modifica. Apar doua situatii dupa cum ne releva fig urm:

a)      daca nivelul venitului creste, atunci linia bugetului se deplaseaza spre dr d l T1 l T3. aceasta semnifica faptul ca s-a format o noua combinatie de marfuri în cantitati mai mari decât în situatia liniei bugetului cu pct optim în T3.

b)      Dc nivelul venitului scade, atunci linia bugetului se deplaseaza spre stg d l T1 l T3. aceasta semnifica faptul ca s-a format o noua combinatie de marfuri în cantitati mai mici decât în situatia liniei bugetului cu pct optim în T1.

Y

T3

T1

T2

X

12. Factorii de productie traditionali: def, formele capitalului fix

Factorii de productie reprezinta totalitatea elementelor de care firmele au nevoie pt a produce bunuri ec.

Capitalul fix reprezinta acea parte a capitalului real formata din bunurile materiale care participa la mai multe cicluri de productie, se depreciaza treptat fiind înlocuite dupa mai multi ani de utilizare. Ex: cladiri, utilaje, mijloace de transport, instalatii, calculatoare.

13. Combinarea factorilor de productie: optimul producatorului.

Combinarea factorilor de productie reprezinta procesul de unire specifica sub aspect cantitativ, stuctural si calitativ a factorilor materiali si umani în raport cu natura act ec.

Compararea dreptei bugetului cu graficul izocuantelor permite det optimului producatorului.

K

M Q3

K_M

Q2

Q1

L

L_M

Productia este optima în pct de tangenta al dreptei bugetului la curba de izoproductie.

14. Tipologia costurilor: def, rel dintre dif cat d costuri (studiu d caz)

1)In fct de nivelul la care se face calculul si analiza costului, exista:

a)costul global-reprezinta ansamblul costurilor care corespunde unui volum de productie dat. Se disting: -costurile fixe(CF)-sunt costurile independente, pe termen scurt, de volumul productiei.

-costurile variabile(CV)-acele costuri care privite în totalitatea lor sunt var în fct de volumul productiei si în acelasi sens cu modificarea acesteia

-costurile totale(CT)- suma ansamblului costurilor fixe si var.

CT=CF+CV

b)costul mediu-repr costul global pe unitatea de produs sau de efect util. Se disting:

-costul fix mediu(CFM)-costul fix suportat de fiecare unitate de produs. CFM=CF/Q

-costul variabil mediu (CVM)- costul variabil suportat de fiecare unitate de produs. CVM=CV/Q

-costul  total mediu (CTM)- costul total suportat d fiecare unitate de produs. CTM=CT/Q=(CFM+CVM)/Q

c)costul marginal (Cm)-sporul de cost generat de obtinerea unei unitati suplimentare de produs. Cm DCT/DQ=(CTi-CT_i-1)/(Qi-Q_i-1)

Dupa natura lor:

a)costurile mat cuprind elem de cost det de consumul de mat prime, mat, combustibil, energie, apa si amortizarea capitalului fix.

b)costurile salariale-înglobeaza sumele platite sub forma de salarii si asigurari sociale

c)costurile generale-cuprind platile efectuate pt chirii, dobânzi, impozite, taxe, amenzi, penalizari precum si cheltuieli necesare întretinerii unitatii.

3) Dupa natura act care genereaza costurile:

a)costuri de fabricatie-ocazionate de obtinerea firmelor pe care firma le comercializeaza

b)costuri de distributie-generate d comercializarea produselor fr de care fabricatia n-ar avea sens, iar producatorul ar trebui sa-si înceteze act.

15. Productivitatea factorilor de productie: def, formele productivitatii, rel dintre productivitatea medie si productivitatea marginala.

Productivitatea (W) stabileste o rel cantitativa între productia obtinuta (Q) într-o anumita perioada si factorii de productie utilizati pt obtinerea acesteia.

Formele productivitatii:

-productivitatea partiala se poate prezenta ca productivitatea muncii, productivitate a capitalului, productivitate a pamântului

-productivitatea globala-masoara performanta si eficienta de ansamblu a tuturor factorilor de productie implicati în obtinerea unui rezultat.

Rel productivitate medie-prod marginala

Pt a evidentia rel dintre acesti doi indicatori vom considera urm apl:

O exploatare agricola dispune de o forta d munca data, d un nr de lucratori fix si de un stoc det de mijloace de productie. Vom presupune ca productia anuala de grâu, evaluata în tone, evolueaza dupa cum este indicat, pe masura ce este atrasa în productie o noua suprafata de teren.

Ţinând cont d aceste aspecte, în mod rational, un întreprinzator va continua sa sporeasca consumul de factori de productie pâna în pct în care Wm W. Scaderea productivitatii marginale sub valoarea productivitatii medii îl va det pe acesta sa renunte la achizitionarea de factori de productie suplimentari.

16. cererea si oferta: def, conditiile cererii si cond ofertei.

Cererea repr cantitatile dintr-un bun pe care consumatorii doresc sa le cumpere la diferite niveluri ale pretului. Ea constituie partea solvabila a nevoii sociale, adica acea parte care este satisfacuta prin intermediul pietei.

Cond cererii:

-veniturile consumatorilor -când veniturile cresc, consumatorii cumpara mai mult, iar când veniturile scad, cumparar mai putin.

-preturile bunurilor corelate: bunuri substituibile sunt acelea care pot fi fol alternativ pt a acoperi aceeasi nevoi; bunuri complementare sunt acelea care sunt utilizate împreuna pt a acoperi o nevoie.

-preferintele consumatorilor-desi pt anumite marfuri gusturile difera, totusi anumiti factori cum ar fi moda delimiteaza anumite segmente de cumparatori cu preferinte f apropiate

-nr cumparatorilor-dc nr d indivizi din grupul consumatorilo potentiali creste sau scade, cererea pe piata se va modifica

-anticiparile privind evolutia pretului si venitului-dc indivizii asteapta p modificare imp în viitor, ei pot actiona în prezent, facând lucruri pe care în caz contrar le-ar fi amânat.

Oferta repr cantitatile dintr-un bun pe care vânzatorii sunt interesati sa le desfaca la diferite niveluri ale pretului.

Cond ofertei:

costul in-puturilor -o reducere a pretului factorilor de productie det reducerea costurilor, astfel k firmele pot produce mai mult si invers

-preturile bunurilor corelate-modificarea preturilor altor produse poate afecta oferta

-nr ofertantilor-cresterea nr d producatori antreneaza cresterea ofertei si invers

-anticiparile privind evolutia pretului-dc producatorii estimeaza o crestere a pretului în viitor, oferta prezenta se va reduce.

-taxele si subsidiile-o crestere a poverii fiscale creste costurile firmei si reduce oferta, si invers

-evenimentele social-politice si naturale-în cond favorabile, oferta creste si invers.