ALTE DOCUMENTE |
Existenta si progresul societatii se asigura daca atat evolutia celor doi termeni populatia si economia, cat si interactiunea dintre ei intrunesc anumite caracteristici calitative si dimensionale. Lipsa acestora sau distorsionarea lor au efecte negative, cum sunt, subdezvoltarea economica, somajul, scaderea nivelului de trai.
Capitolul isi propune sa prezinte urmatoarele probleme:
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; somajul si formele sale;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; indicatorii marimii somajului;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; cauzele somajului;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; curba Phillips;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; masuri de diminuare a somajului.
6.1. Somajul si cauzele sale
Exista mai multe modalitati de a defini somajul in functie de formele de comensurare, putand caracteriza somajul ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila, prin negasirea locurilor de munca.
Somajul reprezinta in termenii pietei muncii, excesul ofertei fata de cererea de munca. Someri sunt toti cei apti de munca dar care nu gasesc de lucru. Ei formeaza suprapopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca in raport cu numarul celor angajati.
O crestere a ofertei, concomitent cu scaderea cererii, determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca, somajul care n-a existat pana in acel moment apare, iar daca exista creste.
Somajul este apreciat ca o marime omogena, nediferentiata, ceea ce nu corespunde realitatii.
Foarte cunoscuta este definitia somajului data de Biroul International al Muncii potrivit caruia, este somer oricine are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; este apt de munca;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; nu munceste;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; cauta un loc de munca.
In Romania, Legea nr.1/1991 republicata in urma modificarilor aduse prin Legea nr.86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.
Tinand cont de limitele unor asemenea definitii, devine clar ca masurarea somajului nu este decat o problema de estimare cat mai aproape de realitate.
Somajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte:
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Nivelul somajului, determinat atat absolut - ca numar - cat si relativ - ca rata a somajului. Difera pe tari, perioade si regiuni ale unei tari. Somajul a devenit o permanenta dar acesta nu exclude total si definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Pe baza cercetarilor economistului A.W.Phillips celor doi indicatori ce caracterizeaza nivelul somajului, li se adauga al treilea si anume rata naturala a somajului. Aceasta este rata somajului care corespunde unei rate stabile sau inertiale a inflatiei. Marimea sa este deci o variabila dependenta.
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Intensitatea somajului determina urmatoarele forme ale acestuia: somajul total - care presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii; somajul partial, care consta in diminuarea activitatii depuse de o persoana in special prin reducerea duratei saptamanii de lucru sub cea legala cu scaderea remunerarii; somajul deghizat este specific mai ales tarilor slab dezvoltate, unde numeroase persoane au o activitate aparenta, cu productivitate redusa.
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Alt element este durata somajului sau perioada de somaj de la momentul pierderii locului de munca pana la reluarea activitatii. Nu exista o durata a somajului legiferata, dar in numeroase tari exista reglementari care precizeaza durata pentru care se plateste indemnizatie de somaj si aceasta a avut tendinta de crestere ajungand in unele cazuri la 18 - 24 de luni.
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Structura somajului sau componentelor acestuia rezultate din clasificarea somerilor dupa diferite criterii: nivelul calificarii, domeniul in care au lucrat, categoria socio-profesionala careia ii apartin, ramurile de activitate din care provin, sex, categorii de varsta, rasa.
Pe plan mondial, somajul are tendinta, in ultimii ani, sa se agraveze.
Somajul poate fi rezultatul multor cauze care pot actiona separat in timp sau concomitent. Prin natura lor, aceste cauze deriva din marimea salariului (nominal sau real), cererea si oferta de bunuri efective si globale, rigiditatea preturilor si salariului, care sunt reflectate de teoria economica.
Somajul a fost explicat pentru prima data in economia politica clasica, prin aceea ca pe piata muncii se confrunta cererea intreprinderilor care angajeaza salariati atata timp cat productivitatea marginala a muncii este egala cu salariul real existent si oferta celor ce vor sa se angajeze formata pe baza optiunii intre munca si timp liber. Ofertantii vor opta pentru munca atat timp cat puterea de cumparare a remuneratiei pe care o vor primi este superioara expresiei in bani a efortului pe care trebuie sa il faca in cadrul muncii.
Pe aceasta baza, somajul poate exista sub doua forme:
a) &nbs 838j98i p; somajul voluntar sau clasic - generat de faptul ca o parte din ofertantii de munca nu accepta sa se angajeze la salariul care se formeaza pe piata;
b) &nbs 838j98i p; somajul tranzitoriu care se formeaza in decursul perioadei necesare adaptarii ofertei la nivelul cererii.
Din punct de vedere macroeconomic, somajul clasic are la baza situatia caracterizata prin insuficienta ofertei in raport cu cererea determinata de faptul ca pretul efectiv al bunurilor economice pe piata este mai mic decat pretul de echilibru.
In perioada anilor 30 J.M.Keynes remarca existenta somajului involuntar care cuprinde persoane care nu refuza sa se angajeze la un anumit salariu, ci nu gasesc de lucru pentru ca cererea de munca este insuficienta in raport cu oferta. Dezechilibrul de pe piata muncii este dezechilibrul de pe piata bunurilor, intreprinderile au capacitati de productie sa angajeze noi salariati, dar nu realizeaza aceasta pentru ca cererea agregata de bunuri este prea mica pentru a resorbi excedentul ofertei de munca.
Somajul actual este considerat ca fiind predominant involuntar, insa este deopotriva compus si din somaj voluntar si tranzitoriu.
Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese economico-sociale:
a) &nbs 838j98i p; pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
b) &nbs 838j98i p; cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare acestei cresteri.
In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme sau genuri de somaj.
Somajul ciclic sau conjunctural, este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unor conjuncturi. Acest tip de somaj poate fi resorbit total sau partial in perioadele de avant economic.
Somajul structural, este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, care au loc in diferite tari, mai ales, sub incidenta crizei energetice si revolutiei tehnico-stiintifice.
In aceasta categorie se include si somajul din tarile sarace cu crestere demografica, dar lipsite atat de capital, cat si de competentele necesare exploatarii resurselor umane. Reintegrarea acestei forte de munca poate avea loc numai printr-un proces lung si dificil, intrucat presupune cresterea investitiilor, recalificarea celor afectati, reorientarea invatamantului.
Somajul tehnologic, este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice cu restrangerea locurilor de munca.
Resorbirea acestui somaj este dificila intrucat presupune recalificarea fortei de munca in concordanta cu noile nevoi ale capitalului si unitatilor economice, largirea activitatilor economice si in special a productiei pentru a putea oferi locuri de munca.
Somajul intermitent, apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe durata scurta din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice.
Aceasta forma de somaj frictional nu se poate restrange sub un anumit nivel.
Somajul de discontinuitate, afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale si de maternitate.
Somajul sezonier, este cauzat de intreruperi ale activitatilor puternic dependente de factori naturali, cum sunt, cele din agricultura, constructii, lucrari publice.
Cel de-al doilea proces generator de somaj are doua aspecte majore.
Unul, priveste noile generatii care ajung pe piata muncii si explica formarea somajului prin starea economiei, diferenta dintre ciclul reproductiei fortei de munca si al diferitelor activitati economice, prin formarea noilor generatii in cadrul miscarii populatiei sub incidenta factorilor naturali biologici, demografici si economici, care desi se influenteaza reciproc, nu au unii asupra altora o determinare directa si exclusiva.
Celalalt aspect se refera la esantioanele de populatie activa disponibila care nu au mai lucrat si sunt nevoite sa se incadreze pe un loc de munca, ceea ce explica formarea somajului prin intrarea lor pe piata muncii datorita unor cauze directe:
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; diminuarea posibilitatilor de trai in conditiile unor venituri considerate alta data sigure si suficiente care s-au erodat sub actiunea inflatiei;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; intensificarea miscarii de emancipare a femeilor care nu se mai resemneaza la o viata pasiva;
- &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; ruinarea micilor producatori.
Pentru unele tari, un rol foarte important in explicarea somajului revine migratiei internationale a fortei de munca, adica deplasarea populatiei active disponibile dintr-o tara in alta in cautarea unui loc de munca, ceea ce diminueaza oferta de munca in tara de origine, dar o mareste in tara unde ajunge, determinand scaderi sau cresteri corespunzatoare a somajului.
ACTIVITATEA 6.1 :
1. &nbs 838j98i p; In interpretarea lui J.M.Keynes, somajul voluntar este format din:
a) &nbs 838j98i p; persoanele apte de munca, dar care nu sunt incadrate ca salariati, nu cauta loc de munca, pot sa se angajeze oricand, insa nu doresc acest lucru;
b) &nbs 838j98i p; persoanele apte de munca si care considera ca sensul existentei lor este altul decat sa lucreze, intrucat au venituri corespunzatoare asigurate prin mostenire sau alte cai;
c) &nbs 838j98i p; persoanele apte de munca, dar care nu se pot angaja, pentru ca ele sau sindicatele din care fac parte solicita in mod imperativ castiguri superioare salariului de echilibru, carora o parte din patroni nu le pot face fata si sunt nevoiti sa-si diminueze numarul de salariati.
Ocuparea resurselor de munca la un nivel cat mai ridicat este un obiectiv social foarte important pentru ca:
a) &nbs 838j98i p; mareste nivelul de trai al intregii populatii;
b) &nbs 838j98i p; asigura venituri mai mari populatiei active;
c) &nbs 838j98i p; ofera o preocupare serioasa celor care nu au ce face;
d) &nbs 838j98i p; evita irosirea ofertei de munca;
e) &nbs 838j98i p; asigura folosirea deplina a capacitatilor de productie;
f) &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; contribuie la cresterea prestigiului produselor proprii pe plan mondial;
g) &nbs 838j98i p; schimba atitudinea strainilor fata de populatia tarii unde se asigura ocuparea deplina a populatiei active;
h) &nbs 838j98i p; diminueaza gradul de insecuritate sociala a populatiei ocupate;
i) &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; asigura sprijinirea de catre populatia activa a politicii de ocupare a fortei de munca.
Care din urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor tehnologii:
a) &nbs 838j98i p; somaj sezonier;
b) &nbs 838j98i p; somaj accidental;
c) &nbs 838j98i p; somaj tehnologic;
d) &nbs 838j98i p; somaj structural;
e) &nbs 838j98i p; somaj voluntar;
f) &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; somaj ciclic;
g) &nbs 838j98i p; somaj conjunctural.
6.2. Indemnizatia de somaj si folosirea fortei de munca
Somajul ridica in toate tarile doua probleme foarte actuale: asigurarea dreptului la munca si garantarea unor venituri pentru someri, spre a le asigura conditii minime de existenta.
Dreptul la munca este declarat in toate tarile, dar este garantat numai acolo unde economia cunoaste o asemenea evolutie incat asigura locuri de munca pentru toti cei ce vor sa munceasca. In conditiile economiei de piata, singura modalitate de garantare juridica a locurilor de munca o reprezinta inscrierea acestei clauze in acordurile incheiate intre unitatile economice si salariati in cadrul negocierilor colective, statul intervenind indirect.
Garantarea unor venituri minime este o problema care se pune pentru un numar mai mare de oameni decat al somerilor, modalitatea cea mai utilizata fiind ajutorul sau indemnizatia de somaj.
Ajutorul sau indemnizatia de somaj se inscrie, printre masurile de protectie sociala, dar cresterea somajului si mentinerea sa la niveluri relativ ridicate, implica o crestere rapida a sumelor folosite sub aceasta forma. Sumele folosite pentru plata indemnizatiei de somaj se dovedesc a fi tot mai mici in raport cu nevoile, chiar daca sfera de cuprindere a indemnizatiei de somaj se largeste.
Indemnizatia de somaj reprezinta un sistem in cadrul caruia sumele antrenate se pot grupa pe doua mari functii - de asigurare si de asistenta pentru someri.
In masura in care este destinata asigurarii, indemnizatia de somaj are rolul de a oferi un supliment sau o completare a mijloacelor de trai pentru o perioada determinata, iar privita ca asistenta ea are o contributie importanta la diminuarea somajului prin sustinerea programelor de calificare, recalificare si reorientare a somerilor, precum si a programelor de incadrare in activitate.
Mijloacele necesare finantarii functiei de asistenta a indemnizatiei de somaj sunt obtinute de la bugetul de stat si se constituie prin promovarea unui mecanism de redistribuire a veniturilor la nivelul societatii. Actionand pe de o parte, pentru stabilirea unei indemnizatii de somaj descurajante, iar pe de alta parte, pentru a se crea noi locuri de munca cu salarii scazute, indemnizatia de somaj se manifesta ca un moderator al cresterii salariilor cu profunde implicatii pe piata muncii. Datorita incitatiei de a munci pe care o impune, ea contribuie la diminuarea costului social al sistemului de protectie, la cresterea PIB, prin aportul somerilor ce s-au angajat si, ca urmare, prin cresterea veniturilor fiscale ale statului.
Printre efectele active ale indemnizatiei de somaj sunt remarcate contributia sa la reconstituirea eticii vietii active, restrangerea prestatiilor de munca clandestina sau care se sustrage impozitarii, contributia la realizarea unui echilibru intre drepturile si obligatiile cetatenilor in sensul ca dreptul de a obtine un anumit venit prin intermediul indemnizatiei de somaj trebuie compensat prin obligativitatea incadrarii in munca.
O alta modalitate de asigurare a unor venituri garantate este impozitul negativ. Acesta reprezinta un sistem de transfer de venituri in favoarea celor lipsiti prin alocarea de catre stat a unor sume care variaza dupa nivelul veniturilor.
Garantarea unui venit minim constituie o preocupare majora a tuturor guvernelor, organizatiilor profesionale si a sindicatelor.
Activitatea 6.2:
Care din urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj sunt corecte?
a) &nbs 838j98i p; o primeste orice persoana care nu lucreaza;
b) &nbs 838j98i p; o primeste orice persoana care nu lucreaza ca salariat;
c) &nbs 838j98i p; este primita o singura data atunci cand unui salariat i se desface contractul de munca;
d) &nbs 838j98i p; este atribuita in mod facultativ;
e) &nbs 838j98i p; este mai mare decat salariul;
f) &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; este mai mica decat salariul.
Analizand Legea nr.1/1991 republicata si Legea nr.86/1992 prezentati care sunt reglementarile privind ajutorul de somaj in Romania.
6.3. Masuri de diminuare a somajului si a efectelor sale
Fiind un fenomen care afecteaza, in diferite proportii, toate tarile, prin nivelul, structura, durata si consecintele sale, somajul s-a impus atentiei guvernelor si fortelor sociale, devenind o preocupare generala.
Masurile pentru diminuarea somajului, dupa aspectul concret la care se refera, pot fi grupate in trei mari categorii: masuri care privesc direct pe someri; masuri care privesc populatia ocupata, alte masuri.
a) Din prima categorie se remarca masurile de organizare a pregatirii si calificarii celor in cautarea unui loc de munca pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii, facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi care ofera locuri de munca si crearea de noi locuri de munca in activitati publice.
O mare importanta au dobandit, in ultimii ani, masurile pentru trecerea la noi forme de ocupare: angajarea pe timp partial sau cu orar atipic; angajarea provizorie cu contract pe durata determinata; angajari specifice, stagii sau contracte de munca create in cadrul politicilor recente de diminuare a somajului. De regula, asemenea masuri au ca rezultat asigurarea unor salarii mai mici decat cele normale, conducand la scaderea costului salarial al firmelor sunt acceptate si initiate de catre acestea.
Tot din cadrul acestei categorii fac parte si reglementarile juridice care constau in excluderea din randul somerilor a acelora care pana la pensionare mai au o perioada egala cu perioada pentru care se acorda indemnizatie de somaj.
b) Masurile care privesc populatia activa ocupata au ca scop, pe de o parte, sa previna cresterea somajului printr-o calificare adecvata nevoilor, iar pe de alta parte sa diminueze somajul prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare care se asigura prin reducerea timpului de munca si a duratei vietii active, precum si prin indepartarea imigrantilor de pe piata muncii.
De fapt, cea mai semnificativa problema care priveste populatia ocupata se refera la impartirea muncii intre cei angajati si crearea unor noi posibilitati de angajare.
Singura maniera de a face sa lucreze cat mai multi, este ca fiecare sa lucreze mai putin. Aceasta presupune o reimpartire a muncii la scara economiei si afirmarea unor noi principii de organizare a muncii si a productiei. Masura trebuie neaparat completata cu amplificarea investitiilor si cresterea productivitatii in conditiile unei noi organizari a muncii.
Diminuarea reala a somajului nu poate fi decat rezultatul crearii de noi locuri de munca, care decurge de fapt din tendintele generale ale dezvoltarii societatii contemporane. Principalele activitati direct creatoare de locuri de munca pe termen scurt se contureaza a fi: reciclarea materiilor si materialelor utile, eliminarea si gestionarea deseurilor, protectia resurselor, gestionarea padurilor, producerea surselor reinnoibile de energie, dezvoltarea cercetarii stiintifice, promovarea actiunilor de depoluare, crearea instalatiilor necesare acestor procese.
Studiile realizate in tarile care au reusit sa creeze in ultimii ani, un numar apreciabil de locuri de munca, releva urmatoarele:
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Crearea noilor locuri de munca se realizeaza odata cu sporirea activitatilor existente in economia tarii;
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Activitatile care concura la crearea noilor locuri de munca sunt mai ales de natura industriala, cu toate ca ponderea industriei in economie are tendinte de scadere;
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Cu cat piata muncii este mai flexibila, cu atat creste si se diversifica oferta de locuri de munca in procesul dezvoltarii activitatilor din economie;
· &nbs 838j98i p; &nbs 838j98i p; Are loc o reconsiderare a ocuparii nesalariale si neagricole a fortei de munca, sporind capacitatea micilor firme de a angaja efective mai mari de salariati.
Masurile pentru diminuarea somajului si ameliorarea conditiilor celor afectati de somaj figureaza printre revendicarile tuturor organizatiilor salariale alaturi de programe de actiune ce privesc populatia ocupata: garantarea locurilor de munca, cresterea salariilor si imbunatatirea conditiilor de munca, inlaturarea marilor discrepante intre salariile medii ale barbatilor si cele ale femeilor.
|
