Dispozitii generale
Notiunea de patron desemneaza orice persoana fizica sau juridica ce angajeaza salariati prin īncheierea unui contract colectiv de munca.
Art. 37 aliniatul 1 din Constitutia Romāniei admite dreptul la libera asociere īn sindicate, partide politice si īn alte forme de asociere pentru toti cetatenii
Patronatele sunt organizatii ale patronilor, autonome, fara caracter politic, īnfiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial.
Exista posibilitatea unei afilieri sau asocieri īntre mai multe grupari patronale avānd acelasi scop.
Organizarea, functionarea si rolul lor īn planul social se face conform Codului Muncii si Legii nr. 356/2001.
Sindicatele patronale urmaresc īn egala masura scopuri economice cāt si sociale.
Aceste grupari ar trebui prin fundamentul lor sa prezinte o larga deschidere, īn special spre liberalismul economic, sub toate nuantele sale.
Pe de o parte īsi apara interesele atāt fata de stat, cāt si fata de proprii salaria&# 616j97g 355;i, iar pe de alta parte, urmaresc atingerea unor scopuri sociale, prin negocieri la diferite niveluri cu gruparile salariale.(1)
Art. 230 din Codul Muncii dispune: Patronul, denumit īn prezentul Cod angajator, este persoana juridica īnmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, īn scopul obtinerii de profit īn conditii de concurenta si care angajeaza munca salariata
Īn pofida aparentelor, termenii angajator-patron nu sunt sinonimi nici chiar īn Codul Muncii.
Angajatorul potrivit Codului Muncii īn sensul larg:
cuprinde atāt persoane juridice fara scop lucrativ (asociatii, fundatii) sau institutii si autoritatile publice, cāt si persoane fizice care nu administreaza sau utilizeaza capital;
Angajatorul potrivit Codului Muncii īn sens restrāns:
sensul de comerciant care numai acesta este sinonim cu termenul de patron.
Ion Traian stefanescu, serban Beligradeanu , Dictionar de drept al muncii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, pag. 202
Din coroborarea art. 2 Legea 356/2001, cu art. 3, alin. 3 din Legea 300/2004 si cu art. 230 Codul Muncii rezulta:
1. patronul - īn sensul si pentru constituirea asociatiilor patronale - poate fi un comerciant, persoana juridica si anume: regiile autonome, societatile comerciale si organizatiile cooperatiste, īnmatriculate potrivit Legii.
2. au calitatea de patron - numai acele persoane juridice care administreaza si utilizeaza capital si care angajeaza personal cu contract individual de munca.
Din acestea decurge ca nu au calitatea de patron: asociatiile si fundatiile, unitatile si institutiile publice, partidele politice, sindicatele, asociatiile de proprietari si persoanele fizice care desfasoara activitatea economica īn mod independent si asociatiile familiale.
Persoanele juridice nu urmaresc realizarea de profit pot avea calitatea de angajator, dar nu si pe acea de patron.
Patronul este reprezentat, la nivel de unitate fie de organul de conducere, fie de o presoana desemnata de acesta, cum ar fi:(1)
managerul unei societati comerciale;
presedintele consiliului de administratie;
directorul general al societatii;
administratorul societatii comerciale;
orice persoana īmputernicita de consiliul de administratie.
Conceptia legala asupra patronatelor ilustreaza urmatoarele caracteristici:
sunt organizatii de tip asociativ;
nu au caracter politic (ca si sindicatele) ceea ce īnseamna ca nu pot urmari obiective politice;
sunt persoane juridice de drept privat, autonome, fiind exclusa orice ingerenta a factorilor statali īn activitatea lor;
nu au scop patrimonial.
Constituirea, organizarea si functionarea patro-natelor
Patronatele sunt constituite pe activitati economice si sunt organizate pe sectiuni, diviziuni, ramuri si la nivel national.
R. Dimitriu, C. Costea, D. Cucu, R. Popescu, F. Bejan, "Consilier - raporturile de munca si rezolvarea conflictelor cu angajatii", Ed. Rentrop & Straton, Bucuresti, 2003, pag. 126
Patronatul poate fi constituit din cel putin 15 persoane juridice comercianti sau chiar din 5 membrii cel putin cu conditia sa detina peste 70% din volumul productiei īn ramura respectiva.(1)
Statutul trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele:
a) denumirea patronatului, sediu principal, dupa caz structurile teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica;
b) obiectul de activitate si scopul;
c) patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia, cotizatiile, precum si alte surse de finantare legala;
d) drepturile si obligatiile membrilor;
e) organele de conducere;
f) raspunderi;
g) dizolvarea si lichidarea patronatului.
Organizatiile patronale ale regiilor autonome si societatilor cu capital integral se stat sunt asociatii fara scop lucrativ constituite la nivel de ramura de activitate sau la nivel national.
Pot fi membrii īnaceste organizatii patronale regiile autonome, societatile comerciale cu capital integral de stat si societati comerciale cu capital integral sau partial privat, persoanele fizice cu calitate de comercianti cu conditia de a avea minim 50 de salariati.
Aceste organizatii patronale nu au caracter de sindicate patronale.(2)
Organizatia patronala poate fi constituita din 3 membrii fondatori. Statutul se semneaza de catre fondatori, iar primirea de noi membrii se face prin acceptarea īn scris a statutului respectiv.
Organizatia patronala odata constituita este persoana juridica; dobāndeste personalitate juridica prin sentinta tribunalului īn circumscriptia caruia a fost constituita.
Organizatia patronala este condusa de
un presedinte ales prin supunere la vot si trebuie sa aiba jumatate plus unu voturi ale membrilor;
un consiliu de conducere, care trebuie sa aiba minim 2/3 din voturile membrilor.
Atāt presedintele cāt si consiliul de conducere mai pot fi realesi.
Art. 3, aliniatele 1 si 2 din Legea patronatelor, nr. 356/2001
Ion Traian stefanescu, Tratat elementar de dreptul muncii, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 236
Atributiile organizatiilor patronale
dezvoltarea dialogului cu sindicatele, initierea de
comisii mixte patronat-sindicat, precum si reprezentarea membrilor la negocierile cu sindicatele;
promoveaza interesele cu caracter comun a membrilor lor
īn fata organelor de stat;
realizeaza actiuni de colaborare īn plan informational,
al marketingului, combaterea fenomenelor de concurenta neloiala si chiar a tendintelor de monopol.
Retragerea din asociatia patronala se face cu instiintarea organului ei de conducere si cu respectarea unui preaviz de 6 luni.
Excluderea din asociatia patronala se poate face numai conform prevederilor statutului acesteia.
Pe de lata parte nici retragerea si nici excluderea unui patron din aceasta asociatie patronala nu afecteaza contractul colectiv de munca.
Oricare dintre asociati pe baza unei īmputerniciri date, poate formula cererea de īnscriere a asociatiei patronale īn Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei īn a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.
Patronatele vor reprezenta, vor sustine si vor apara interesele membrilor sai īn toate relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele, sau alte persoane fizice sau juridice, īn raport cu obiectul si scopul lor de activitate, conform statutelor proprii si legii nr. 356/2001.
Patronatele pentru a-si realiza scopul pentru care au fost īnfiintate trebuie sa reprezinte, promoveze, sustina si sa apere interesele de natura economica, tehnica si juridica al membrilor.
Patronatele vor activa pentru deplina libertate de actiune a patronilor īn scopul dezvoltarii activitatii.
Ele vor asigura sanse egale fiecaruia dintre membrii sai, īn conditiile legii, si sa promoveze concurenta loiala.
Vor elabora programe de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economica si vor numi reprezentanti pentru participarea la negocierile pentru īncheierea contractelor colective de munca.
Patronatele īsi pot īnfiinta structuri asociative teritoriale proprii cu sau fara personalitate juridica.
Ele īsi vor desfasura activitatea īn baza statutului patronatului din care fac parte. Cele fara personalitate juridica nu au calitatea de a negocia si īncheia contracte colective de munca la nivel de grup de īntreprindere.
Patronatele se pot constitui īn:
federatii sau uniuni formate din 2 sau mai multe patronate;
confederatii formate din mai multe federatii.
Patronatele pot dobāndi, īn conditiile legii, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile necesare īn vederea realizarii scopului pentru care au fost īnfiintate.
Federatiile patronale sunt asocieri ale organizatiilor patronale de ramura sau cele teritoriale. La rāndul lor federatiile patronale se pot asocia īntr-o federatie cu caracter national.
Confederatiile si federatiile patronale reprezentative pot primi īn locatie, pe baza unei cereri motivate, imobile sau spatii din fondul locativ de stat, pe care le pot folosi exclusiv ca sedii.
Veniturile patronatelor provin din: taxa de īnscriere, cotizatii, fondul destinat negocierii contractelor colective, donatii, sponsorizari, alte venituri.
Ele sunt destinate realizarii scopurilor pentru care au fost īnfiintate si nu pot fi repartizate membrilor acestora.
Īn cazul reorganizarii patronatului situatia patrimoniului se solutioneaza de catre organele de conducere ori, īn caz de divergenta de catre instanta de judecata competenta.
Īn cazul dizolvarii patrimoniului se īmparte de catre lichidatori cu respectarea statutului si a normelor de drept comun.
Drepturile si obligatiile patronului
Patronatele pot adresa autoritatilor publice propuneri de legiferare īn domeniile de interes patronal.
Īn vederea realizarii scopului lor patronatele:
reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, tehnice si juridice ale membrilor lor;
actioneaza pentru deplina libertate de actiune a patronilor;
promoveaza concurenta loiala, īn conditiile legii, urmarindu-se asigurarea de sanse egale fiecaruia dintre membrii lor;
desemneaza, īn conditiile legii, reprezinta la tratative si acorduri cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si īn structurile tripartite de conducere si de dialog social;
sunt consultate de Guvern la initierea, elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economica si participa īn structurile de coordonare si gestionare a programelor cu Uniunea Europeana.
Conform art. 235 Codul Muncii sunt interzise orice act de ingerenta a salariatilor sau a sindicatului, fie direct, fie prin reprezentarea lor sau a membrilor sindicatului, dupa caz īn constituirea asociatiilor patronale sau īn exercitarea drepturilor lor.
Patronatul este reprezentat de asociatia patronala legal constituita si reprezentativa, conform legii nr. 130/1996 prin:(1)
la nivel national sunt reprezentative asociatiile patronale care:
au independenta organizatorica si patrimoniala;
reprezinta patroni ale caror unitati functioneaza īn cel putin jumatate din numarul total al judetelor, inclusiv īn municipiul Bucuresti;
reprezinta patronii ale caror unitati īsi desfasoara activitatea īn cel putin 25% din ramurile de activitate;
reprezinta patronii ale caror unitati cuprind minimum 7% din efectivul salariatilor din economia nationala.
la nivel de ramura sunt reprezentative asociatiile patronale care:
au independenta organizatorica si patrimoniala;
reprezinta patronii ale caror unitati cuprind minimum 10% din efectivul salariatilor din economia nationala.
Patronatele apar ca partener de dialog social īn urmatoarele situatii:
a) la elaborarea proiectelor de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri, ceea ce se refera si la reglementarea raporturilor de munca;
b) la negocierea contractelor colective de munca, la toate nivelurile , caz īn care, īnafara de negocierea la nivelul unitatii, īn rest participa la tratative numai asociatiile reprezentative; īn relatiile colective de munca, se participa la tratative si acorduri cu autoritatile publice si cu sindicatele;
c) la īntocmirea si aprobarea, de sine statator a regulamentelor de organizare si functionare;
d) la īntocmirea, cu consultarea sindicatelor a regulamentelor interne;
e) la cererea lor, patronatele īsi pot reprezenta pe patroni īn cazul conflictelor de drepturi;
f) la conferintele anuale ale Organizatiei Internationale a Muncii.
R. Dimitriu, C. Costea, D. Cucu, R. Popescu, F. Bejan, Consilier - raporturile de munca si rezolvarea conflictelor cu angajatii, Editura Reptrop & Straton, Bucuresti, 2003, pag. 82
Importanta organizarii unui patronat
Necesitatea de a se organiza a patronilor rezulta din faptul ca realizarea unei coeziuni a activitatii proprii , poate īnlatura, macar o parte din concurenta salbatica pe piata economica. Aceasta a facut ca multe unitati sa renunte la independenta conferita de o libertate totala a īntreprinderii, īn schimbul puterii ce rezulta din actiunea comuna. (1)
Ratiunea pentru o forma asociativa de organizare a patronatului se regaseste īn mai multe motivatii.
Una dintre motivatii ar fi dorinta patronului de a-si proteja interesele prin intermediul unei structuri organizatorice cu pondere la nivel national.
Prin patronat prezentarea fiecarui patron īn fata opiniei publice si a statului are o pozitie coerenta si unitara.
Se furnizeaza servicii de specialitate oneroase la nivelul īntreprinderilor.
Scopurile acestor organizatii pot fi multiple printre care si elaborarea unor politici comune de personal, analizeaza propunerile īnaintate de sindicate pentru negocierea colectiva, adopta pozitii uniforme fata de revendicarile sindicale, participa efectiv la negocierile colective, au grija sa se aplice conventiile colective īn vigoare, determina strategiile viitoare pentru angajatori īn cazul aparitiei conflictelor colective de munca.
Īn prezent exista un numar mare de organizatii patronale dintre care putem aminti si cāteva care au semnat si contractul colectiv de munca unic la nivel national, si anume:
a) CONFEDERAŢIA PATRONALĂ DIN INDUSTRIA ROMĀNĂ
b) CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A PATRONATULUI ROMĀN
c) CONSILIUL NAŢIONAL AL ĪNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI
sI MIJLOCII DIN ROMĀNIA
d) UNIUNEA GENERALĂ A INDUSTRIAsILOR DIN ROMĀNIA.
La nivel international pot fi amintite urmatoarele organizatii patronale:
UNIUNEA CONFEDERAŢIILOR DIN INDUSTRIE sI A PATRONATELOR DIN EUROPA - īnfiintata īn anul 1987 care are sediul la Bruxelles;
ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A PATRONATULUI - īnfiintata īn anul 1920 avānd sediul la Geneva.
Stanciu Carpenaru, Drept comercial romān, Editura All, Bucuresti, 1998, pag. 65-71
Magda Volonciu, Negocierea contractului colectiv de munca, Editura Omnia Uni S.A.S.T. SRL, Brasov, 1999, pag. 81
Patronatul, ca partener la dialogul social, are incidente importante asupra raporturilor de munca īn urmatoarele ipostaze:
īn cadrul Consiliului Economic si Social, unde asociatia patronala avizeaza, consultativ, proiectele de acte normative din domeniul raporturilor de munca si al politicii salariale;
la negocierea contractului colectiv de munca la toate nivelurile;
Patronul la negocierea contractului colectiv de munca este obligat sa tina seama de optiunile comune si acceptate ale organizatiilor patronale din care face parte.
ca partener de dialog cu Guvernul; Datorita importantei si ponderii pe care o are īn ansamblul mecanismului social, patronatul contribuie la adoptarea anumitor optiuni macroeconomice. Uneori chiar se realizeaza promovarea lor sub forma unor proiecte de legi sau adoptarii unor hotarāri ori ordonante de guvern.
la Conferintele Organizatiei Internationale a Muncii unde reprezinta interesele patronatului romān.
|
