PLANIFICAREA PERSONALULUI SI A FONDULUI TOTAL DE SALARIATI

Planificarea personalului si a fondului total de salariati

A. Planificarea numarului si a structurii personalului

Planificarea numarului si a structurii personalului se bazeaza în primul rând, pe situatia existenta. In numarul de personal existent în evidente la o anumita data, se cuprinde întreg personalul înscris în evidentele unitatii, încadrat cu contract de munca pe durata nedetarminata, inclusiv personalul din conducerea unitatii, personalul aflat în incapacitate temporara de munca sau în concediu platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la un an, precum ti alte categori de personal care lipsesc temporar din unitate si pentru care unitatile sunt obligate prin lege sa le pastreze locul de munca, de ex.: personalul aflat în concentrare militara, în delegatie, în tara sau în strainatate, 333c22d care urmeaza diferite forme de pregatire profesionala, în tara sau în strainatate, precum si cel aflat în somaj tehnic.

Nu se cuprinde în acest numar personalul care isi satisface stagiul militar si cel detasat care este cuprins în numarul de personal al societatilor comerciale unde isi desfasoara activitatea.

Personalul încadrat cu fractiuni de norme se include în calcul prin transformarea acestor fractiuni în nnumar intreg de posturi.

Salariatii încadrati cu contract de munca pe durata determinata, altii decât cei angajati pentru înlocuirea celor încadrati cu contract de munca pe durata nedeterminata, care lipsesc din unitate din diferite motive, se includ în calcul, luandu -se în considerare numarul de posturi sau de norme care le revin.

Numarul personalului existent în evidente se exprima în numar fizic la o anumita data si numar mediu, pe o anumita perioada de timp.

Serviciile de personal din întreprinderi tin evidenta zilnica a personalului. Pornind de la aceasta evidenta primara zilnica, se calculeaza numarul mediu de peronal existent pe o anumita perioada (luna, trimestru, semstru, an). Acest mod de exprimare se foloseste atât în statistica, cât si în planificare.

La planificarea numarului personalului trebuie sa se tina seama de particularitatile fiecarei categorii componente.

Planificarea numarului de muncitori

Numarul total de muncitori necesar în anul viitor (de plan) se calculeaza pe baza volumului de productie prevazut si a nivelului productivitatii muncii (N=P₁ :W₁).

Dupa stabilirea numarului total de muncitori necesari în anul de plan, se trce la repartizarea acestui numar pe meserii. Aceasta operatie poate avea un caracter exact atunci când se efectueaza pe baza timpului normal prevazut pe meserii în fisele tehnologice ale produselor planificate. Daca nu exista aceste date, se poate efectua o repartizare aproximativa pe baza proportiilor din anii anteriori. Aceasta repartizare este necesara mai ales în cazul meseriilor care necesita un numar de ani de scolarizare. In fixarea ponderilor viitoare ale meseriilor prin apreciere, trebuie sa se acorde o deosebita atentie fenomenului privind aparitia meseriilor noi generate de tehnica moderna si restrangerea sau disparitia unor meserii depasite.

2. Planificarea cadrelor de executie si de conducere, a salariatilor pentru activitati de întretinere, de paza si pompieri

Fiecare dintre aceste categorii de salariati are particularitati proprii care influenteaza stabilirea necesarului de cadre în anul de plan. Trasatura comuna a acestor categorii de salariati este aceea ca munca celor care îndeplinesc aceste functii este greu de normat, la stabilirea necesitatilor intrevenind în mod frecvent aprecieri mai mult sau mai putin subiective. Cu toate acestea, s-au facut si înca se fac incercari pentru determinarea cât mai exacta a necesitatilor de astfel de cadre.

Pe baza experientei si pe estimarile efectuate de comisii de specialisti în analiza volumului de munca pe diferite posturi, s-au stabilit unele norme de structura aplicabile unor compartimente identice sau similare, fiind adoptate ca norme unitare de structura. In prezent, aplicarea acestor norme nu mai este obligatorie. Intreprinderile le folosesc ca baza de inspiratie, aducandu-le corecturile pe care le considera necesare. Stabilind norme proprii, intreprinderile ajung sa întocmeasca state de functiuni proprii. Cu aceasta ocazie se urmareste problema justei proportionari dintre diferitele categorii de cadre. Pe baza experientei pozitive acumulata în tara noastra s-a elaborat o metodologie de normare a cadrelor de executie si de conducere, precum si a numarului salariatilor pentru activitati de întretinere, paza si pompieri. Aceasta metodologie se bazeaza pe urmatoarele elemente:

-împartirea atributiilor fiecarui post pe niveluri de pregatire si specialitati necesare îndeplinirii lor;

-stabilirea volumului de timp necesar pentru îndeplinirea fiecarei atributii de catre un cadru cu pregatire de specialitate si de nivel corespunzator;

- stabilirea volumului total de timp de munca pe specialitati si niveluri de pregatire si transformarea acestui volum în numar de posturi.

In felul acesta se ajunge la constituirea unei structuri firesti a colectivului de munca, fundamentata stiintific , fiecare post fiind constituit pe baza « fisei specifice a postului «. Se respecta astfel cerintele organizarii ergonomice a muncii.

Dupa ce se verifica proportiile interioare în statul de functiuni pe fiecare compartiment, se trece la întocmirea formularului de proportii între posturi, asa cum se prezinta în tabelul nr. 5, pentru anul de baza si pe anul viitor.

Proportionarea de baza ete aceea a fiecarui compartiment. Acolo trebuie stabilit numarul de cdre medii fata de cel de cadre superioare, precum si proportiile de specialitati. Aceste proportii nu pot fi tipizate. Ele depind de volumul concret de muncade un anumit nivel si de un anumit profil. Ca urmare, formularul din tabelul nr. 5 prezinta o centralizare a numnarului de posturi din toate compartimentele întreprinderii si a proportiilor rezultate.

Tabelulu nr. 5

Numarul de salariati pe categorii

În continuare se trece la centralizarea posturilor pe niveluri si specialitati. Intrucât cadrele respective cu studii mediisi superioare primesc pregatirea de baza în institutii de învatamânt cu durata reletiv lunga de 1-6 ani, întrprinderile transmit necesitatile lor de cadre directiilor judetene de munca si protectie sociala, care le ajuta, orientând cadre cu pregatire corespunzatoare aflate pe piata muncii. In multe cazuri, înterprinderiile cer sprijin direct institutiilor de învatamânt sâ orienteze catre ele un numar oarecare de absolventi.

Centralizatoarele pe specialitati, precum si cele pe meserii, pentru muncitori servesc înterprinderii pentru formele de învaatamânt intern, pentru perfectionarea, specializarea, iar în ce priveste muncitorii, pentru calificare, ridicarea calificari, policalificare.

B. Stabilerea salariului mediu în vederea planificarii fondului de salarii si a coleratiei dintre cresterea productivitatii muncii si cresterea salariului mediu.

Stabilirea salariului mediu preceda planificarea fondului de salarii. El nu rezulta prin raportarea fondului de salarii la numarul planificat de salariati, asa cum se procedeaza în statistica.

Fondul de salarii care se planifica reprezinta fondul de salarii nominale.

Intre ritmul de crestere al salariului mediu si cel a productivitatii muncii, la toate nivelurile, este necesara realizarea unei corelatii juste, respectiv ritmul de crestere a productivitati mincii sa fie mai ridicat decât cel al salariului mediu. Aceasta corelatie constituie o cerinta imperioasa a asigurarii acumularilor necesare dezvoltarii economiei, precum si ridicarii nivelului de trai.

La elaborarea planului, un moment important îl constituie analiza realizarii salarului mediu avuta în vedere în lunile expirate ale anului curent. Dupa aceea, urmeaza sa se analizeze si sa se stabileasca factorii productivitatii muncii care au contribuit la cresterea salariului mediu.

Din punct de vedere al influentei lor asupra sporirii salariului, factorii de crestere a productivitatii muncii se impart in doua grupe :

Într-o prima grupa de factori s-ar putea cita aceia care cer o sporire a salariului odata cu obtinerea unei productivitati a munci mai inalta. Asupra acestor factori muncitorii pot actiona in mod direct prin ridicarea nivelului tehnic, cultural si de calificare profesionala, prin insusirea unor deprinderi de munca în realizarea unor lucrari, utilizarea mai completa a timpului de lucru etc.; schimbarea structurii fortei de munca pe niveluri de calificare, ca urmare a schimbarii productiei.

În grupa a doua s-ar putea reuni factorii care depind în mai mica masura de raportul salariatiilor si în mai mare masura de eforturile proprietarului mijloacelor de productie. Din aceasta cauza, nici rezultatul influentei lor asupra cresterii productivitatii muncii nu le poate reveni direct acestora pe calea maririi salariului nominal, ci indirect, înterprinderii în ansamblu, care va prospera si va putea sa plateasca salarii mai mari.

Factorul principal din grupa a doua il constituie introducerea progresului tehnic în productie. Actiunea acestui factor este strâns legata de perfectionarea fortei de munca în ceea ce priveste ridicarea la nivel corespunzator a pregatirii profesionale. Asadar concomitent cu ridicarea nivelului tehnic al productiei, ridicandu-se si nivelul pregatirii cadrelor, acesta din urma determina si o anumita crestere a salariului mediu.

De asemenea, ca urmare a actiunii unor factori naturali, productivitatea muncii poate crste. Rezultatele ce se obtin în asemenea cazuri nu revin direct salariatilor, ci tot indirect, prin intermediul întreprinderii care va realiza profituri superioare si va putea plati salarii mai mari.

Cresterea productivitatii muncii duce la micsorarea ponderii salariilor în costurile de productie, pe de o parte, iar cresterea salariilor duce la urcarea ponderii lor în aceste costuri.

In cele aratate mai sus nu s-au luat în considerare schimbarile ce intervin în greutatea specifica a costurilor materiale datorita introducerii progresului tehnic si alte costuri materiale (energie, abur, materii auxiliare) care influenteaza costul de productie în sensul cresterii lui. Daca nu ar fi contracarata aceasta tendinta prin cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea salariului mediu, costul de productie s-ar urca efectiv.

Nu poate exista o corelatie unica, valabila în toate întreprinderile unei ramuri. La planificarea corelatiei între ritmul cresterii salariului mediu trebuie sa se tina seama de conditiile specifice din diferite întreprinderi, respectiv de masura în care diferiti factori ai cresterii productivitatii muncii influenteaza cresterea salariului mediu.

Respectarea la întocmirea planului si pe parcursul realizarii lui a unor corelatii juste între ritmul cresterii productivitatii muncii pe fiecare întreprindere în parte în mod diferentiat, în functie de influenta factorilor aratati, asigura pe ramuri, si în consecinta pe intreaga ec natonala, respectrarea corelatiilor necesare dintre acesti indicatori si creeaza conditii pentru respectarea corelatiei dintre ritmul cresteri salariului real si cel a productivitatii muncii sociale.

C. Planificarea fondului total de salariati

Toate cele trei parti componente ale fondului total de salarizare (fondul de salarizare a personalului permanent, fondul de salarizare pentru activitati si actiuni ocazionale si fondul de salarizare pentru activitatea de pregatire a cadrelor) se planifica anual. Planificarea fiecareia dintre aceste trei parti prezinta anumite particularitati.

Planificarea fondului de salarii

pentru personalul încadrat permanent

Fondul de salarii (F) se determina ca produs între numarul mediu al salariatiilor (N), salariul mediu lunar (s) si numarul de luni (l) ;

F=N×s×l

În etapa elaborarii proiectului de plan se folosesc realizarile pe lunile expirate din anul curent (de baza) completate cu preliminarile pâna la sfârsitul anului. In aceasta etapa, calculele se întocmesc pentru totalul salariatilor, pe categorii. Fondul de salarii calculat pe categorii de cadre serveste pentru corelarea cu diferiti alti indicatori ai proiectului planului.

Fondul de salarizare a personalului se calculeaza de întreprinderi, fie cu ajutorul salariului mediu realizat pe întreaga întreprindere în perioada de baza, eventual cu un anumit corectiv determinat de modificarea categoriei medii de calificare a muncitorilor, de indicele de depîsire a normelor etc., fie pe categorii de salariati, atunci când trebuie luate în considerare influente mai numeroase si mai diverse.

In al doilea caz, când este necesar sa se calculeze pe categirii de salariati, trebuie sa se analizeze si sa se stabileasca modificarile care intervin în elementele care compun fondul de salarizare a personalului. Nu toate aceste elemente se pot prevedea la fel în calculele de planificare :

-în marea lor majoritae pot fi calculate precis, de ex. -salariile de încadrare a muncitorilor salarizati propropitional cu productia realizata, depasirile de norme ; salarile muncitorilor dupa timpul lucrat; premiile ; fondurile pentru acordarea de trepte si gradatii sporurile pentru conducerea formatiilor de lucru; sporurile pentru lucru de noapte etc.;

-o parte nu poate prevedea cu precizie, ci se include în plan pe baza unui calcul estimativ la care se iau în considerare realizarile anului curent (de baza) si ale anului precedent; în aceasta categorie intra: participarea salariatilor la beneficii, salarizarea pe timpul întreruperilor de lucru pentru îndeplinirea unor sarcini sociale, pentru alaptarea copiilor etc.

Gruparea de mnai sus a elementelor componente ale planului fondului de salarizare are un caracter orientativ. Ea nu limiteaza analiza si nici nu sugereaza sa se faca calcule globale. Analiza elementelor componentelor de plan trebuie sa se faca pe toate aceste elemente.

In datele statistice privind realizarea fondului de salarizare a personalului pot sa mai apara salarii individuale pentru ore suplimentare, lucru în zile de repaus legal, întreruperi în munca si rebuturi din cauza unor defectiuni tehnico-organizatorice. Aceste salarii fiind rezultatul unor lipsuri în organizarea productiei si a muncii, nu se planifica, urmând a se reflecta, eventual, numai în realizari, daca nu se vor repeta si în perioada de plan.

Intreprinderile urmaresc în mod deosebit fondul de salarizare de încadrare, care este componenta principala a fondului de salarizare a personalului. Desi nu se exprima în plan acest fond se urmareste în statistica în vederea calcularii proportiei dintre partea constanta si partea variabila a salariului.

Pentru necesitatile interne, intreprinderile îsi calculeaza si fondul de salarii orar, zilnic si lunar.

Fondul de salarii orar cuprinde toate elementele care sunt legate de salarizare pentru lucrarile ezxcutate sau pentru timpul efectiv lucrat, de plata elementelor de cointeresare materiala pentru o ,ai buna activitate si de acordarea sporurilor pentru conditii deosebite de munca.

Fondul de salarii zilnic cuprinde fondul de salarii orar plus partile legale pentru timpul nefolosit în limitele schimbului normal de lucru, de ezemplu: plata întreruperilor în munca ale femeilor care alapteaza, plata pentru timpul în care se îndeplinesc anumite sarcini sociale.

Fondul de salarii lunar cuprinde, în afara de fondul zilnic de salarii, toate platile care se fac pentru zile întregi; în vederea îndeplinirii unor obligatii sociale, pentru vechime în munca etc.

Aceasta stratificare în cadrul fondului de salarizare a personalului încadrat permanent în întreprindere prezinta o importanta interna pentru esalonarea platilor si pentru urmarirea unor fenomene negative care greveaza fondul de salarii, în vederea eliminarii lor. La elaborarea planuluiajuta numai în masura în care se pot lua masuri pentru eliminarea de la început a reaparitiei fenomenelor negative respective.

Practic, pentru planificare, prezinta importanta sa se conoasca fondul de salarii de încadrare atât pentru muncitorii salarizati în acord,cât si pentru cei salarizasi în regie, fondul de salarii pentru depasire de norme, fondul de salarii de încadrare pentru cadrele tehnice si administrative, precum si fondul pentru participarea la beneficii si acordarea de premii.

Fondul de salarizare pentru întregul personal încadrat permanent în întreprindere se formeaza prin însumarea fondurilor de salarii calculate pe categorii de salariati.

Planificarea fondului de salarii pentru

muncitorii salarizati în acord (individual sau colectiv)

În cazurile în care în anul de plan nu se întrevede o modificare a sortimentelor de productie, factorul care actioneaza asupra cresterii productivitatii muncii este cresterea nivelului profesional al muncitorilor prin acumularea experientei în executarea produselor respective. În asemenea cazuri, pentru planificarea fondului de salarizare se ia ca punct de plecare salariul mediu preliminat în anul de baza, corectându-l cu influenta pe care o va exercita depasirea normelor de munca si se aplica formula de calcul mentionata mai sus.

În cazirile în care intervin modificari în structura productiei pe sortimente care ar face improprie aplicarea metodei generale, aratata mai sus, întreprinderile întocmesc calcule mai analitice. În acest caz, trebuie sa se examineze în prealabil care dintre sectii sunt influentate de modificarile respective si care nu. Daca se constata ca unele sectii nu sunt afectate,se calculeaza pentru acestea fondul de salarii necesar, tinându-se seama de numarul muncitorilor salarizati în acord si salariul mediu specific fiecareia dintre ei. Fondul rezultat se însumeaza apoi cu cel care va rezulta din calculele analiticepentru sectiile influentate de modificarea sortimentelor. Acest calcul analitic se efectueaza ca în tabelul nr. 6:

Tabelul nr. 6

Calculul fondului de salarii

(Cifre arbitrare)

Presupunem ca productia marfa din exemplul de mai sus reprezinta 10 milioane lei, iar cresterea stocului de productie neterminata se aprecieaza la 400 mii lei

Fondul de salarii necesar cresterii stocului de productie neterminata se determina pe baza fondului de salarii care revine la 1000 de lei produtie-marfa, de exemplu:

lei

La fondul de salarii astfel determinat (1.580.400 lei)se adauga sporurile necuprinse în salariul pe bucata (cota aproximativa de participare la beneficiu, premii, sporuri pentru conditii deosebite de munca, sporul pentru vechime, cotele pentru acordarea de trepte si gradatii) precum si indemnizatia pentru concediile de odihna ale muncitorilor salarizati în accord, determinate de cotele realizate în perioadele precedente, rezultate din datele statistice privind sturctura fondului de salarii al muncitorilor.

În cazul aplicarii acestei metode, salariul mediu rezulta (s) din raportul dintre fondul total de salarii (F) si produsul dintre numarul mediu de muncitori (N) si numarul lunilor (l):

Aceasta metoda se aplica mai ales în acele întreprinderi din industria constructiilor de masini în care sunt frecvente modificarile de sortimente de la an la an.

Tot în cazurile când se prevad modificari de sortimente în anul de plan, se mai poate întrebuinta o metoda mai simpla de calcul prin inmultirea volumului de ore -norme calculat ptru întrreaga productie (t)cu salariul de încadrare corespunzator categoriei medii ponderate de calificare a forei de munca (c), cu coeficientul de îndeplinire a normelor prevazute (i) si cu coeficientul diferitelor sporuri si premii (participarii la beneficii, premii, sporuri pentru conditiile deosebite de munca, sporul de vechime, indemnizatia pentru concediile de odihna), calculat procentual asupra salariului de incadrare ( cp:100 )

Acest mod de calcul se poate folosi relativ usor si la repartizarea fondului de salarii pe sectii. Pentru stabilirea salariului mediu al muncitorilor salarizati în acord, fie la nivelul întreprinderii fie la nivelul unei sectii, se foloseste formula aratata la metoda precedenta.

3. Planificarea fondului de salarii pentru

muncitorii salarizati dupa timpul lucrat ( în regie )

În general, nu se produc schimbari importante în ceea ce priveste structura calificarii profesionale a muncitorilor salarizati dupa timpul lucarat. Factorii care influenteaza mai mult aceasta categorie de munca sunt volumul productiei si cresterea productivitatii muncii. Pe baza acestora s-a planificat numarul lor. Pentru calcularea fondului de salarii (F) se înmulteste salariu mediu lunar preliminat în anul de baza (s) îmbunatatit într-o oarecare masura, tinând seama de cresterea productivitatii muncii în anul de plan, cu numarul mediu planificat (N) si cu numarul de luni (l), respectiv :

F= s x N x l

Salariu mediu luat în considerare cuprinde sporurile, indemnizatiile de concedii de odihna, majorarile de salarii prin acordarea de trepte si gradatii precum si cota de participare la beneficii si premiile care se vor acorda acestei categorii de muncitori.

In cazurile mai rare, în care se produc modificari calitative mai importante, de exemplu: prin trecerea unor municitori de la salarizarea în acord la salarizarea dupa timpul lucrat prin cretterea numerica a celor cu meserii legate de introducerea tehnicii noi etc. se procedeaza analitic, pe meserii sau grupe de meserii, ca în tabelul numarul 7.

Tabelul numarul 7.

Calculul fondului de salarii

(date arbitrare)

Pentru determinarea fondului de salarii pentru muncitorii salarizati dupa timpul lucrat se calculeaza celalalte adaosuri (a): cota de participare la benificii, premii, sporurile legale de toate felurile si indemniziatiile de concediu - în raport procentual cu salariul de incadrare (F_î) :

Procentul adaosurilor se foloseste cel realizat în anii precedenti, rezultat din statistica. Dupa aceea se calculeaza salariul mediu cu ajutorul formulei folosite mai sus.

4. Planificarea fondului de salarii pentru cadrele de executie si de conducere, cadrele administrative, personalul din activitati de întretinere, de paza si pompieri

Numarul si structura cadrelor de executie si de conducere, al personalului de activitati de intretinere, de paza si de pompieri este stabilit prin organigrama întreprinderii. Pe baza organigramei aprobate se întocmeste statul de functiuni în care figureaza toate compartimentele din întreprindere si posturile fiecarui compartiment, indicându-se nivelul si specialitatea fiecarui post, precum si salariul între limite.

Statul de functiuni este un cadru maxim în care înteprinderea îsi poate asigura cadrele necesare desfaaurarii activitatii sale. Daca experinta arata ca unul sau mai multe posturi nu sunt necesare, activitatea putându-se desfasura normal si fara ele, întreprinderea nu este obligata sa le foloseasca. Mai mult chiar, conducerile întreprinderilor au interesul permanent sa analizeze volumul de lucrari si numarul necesar de cadre si sa micsoreze treptat ponderea acestor categorii de personal in totalul personalului încadrat. Pot aparea si situatii în care statul de functiuni sa fie prea mic pentru volumul de munca prevazut în anul de plan. In astefel de situatii se procedeaza la majorarea numarului de posturi ocupate, pâna la limita maxima admisa de statul de functiuni. Daca se pune problema depasirii acestei limite, este necesar aprobarea forului în drept (consiliul de administratie, adunarea generala).

Fondul de salarii (F) pentru numarul de cadre TESA se poate calcula, fie prin înmultirea numarului mediu propus (N) cu salariul mediu preliminat pe anul de baza (s) (în care sunt incluse: participarea la beneficii, premiile, sporurile pentru conditii deosebite de munca indemnizatile de concedii de odihna etc.) si cu numarul de luni (l):

F=N × s × l

fie sa se calculeze mai întâi fondul de salarii de încadrare (F_î ) :

Fi =12f₁ -(f_i1· l₁ ) +(f_{il ·} l₂)

în care :

12 f₁ - fondul de salarii de încadrare pe cele 12 luni din anul de plan corespunzator posturilor ocupate în momentul elaborarii proectului de plan;

f _il.l₁ - fondul de salarii de încadrare corespunzator numarului de posturi ocupate care se propun spre desfintare treptata în anul de plan, eliminindu-se din calcul pe numarul respectiv de luni (l₁ .l_n).

f_i2 . l_{2 -} fondul de salarii de încadrare corespunzator numarului de posturi ce se propun în plus fata de cele ocupate, incluzindu-se în calcul pe numarul respectiv de luni (l_2.l_n).

Dupa ce se stabileste fondul de salarii de încadrare, se mai aduc urmatoarele precizari:

în care

p- procentul participarii la beneficii si al premiilor care se calculeaza asupra fondului de salarii de încadrare ;

s- procentul sporurilor si al indemnizatiilor de concediu.

Pentru stabilirea fondului de salarii pentru numarul total mediu al salariatilor se însumeaza fondurile de salarii partiale stabilite pe categorii de cadre.

Esalonarea trimestriala a fondului de salarii urmeaza esalonarea numarului mediu al salariatilor, calculâdu-se cu salariul mediu folosit pentru fondul anual. In întreprinderile cu pronuntatî activitate sezoniera se reflecta influenta salariilor muncitorilor sezonieri în nivelul salariului mediu trimestrial si lunar.

5. Planificarea fondului de salarii

pentru activitatea de pregatire a cadrelor în îtreprindere

Întreprinderile calculeaza fondul de salarii corespunzator activitatii propii privind pregatirea cadrelor, de exemplu:

(cifre arbitrare)

a)    pentru cursuri de scurta durata

1.200 ore de predare x 25 lei  30.000 lei

indemnizatia responsabilului de cursuri

500 lei x 10 luni 5.000 lei

indemnizatia lunara pentru 5 muncitori

trimisi la cursuri în afara întreprinderii

5 x 6 luni x 1.800 lei 54.000 lei

89.000 lei

b)    pentru scolile profesionale de ucenici

20 elevi din anul II la practica

20 x 13 zile x 6 ore x 5 lei/ora  62.400 lei

premiul instructorului de practica

300 lei x 8 luni 2.400 lei

64.800 lei

c)     pentru scolile de maistri

indemnizatia unui elev scos din productie

2.500 lei x 8 luni 20.000 lei

Total 173.800 lei

6. Planificarea fondului de salarii pentru activitati si actiuni ocazionale

Din cauza dificultatilor de prevedere a necesitatilor de fond de salarii pentru activitati si actiuni ocazionale, pe baza experientei din anii anteriori, întreprinderea poate calcula, cu aproximatie, fondul de salarii în cazul acelor activitati si actiuni ocazionale de natura celor prevazute în nomenclatorul citat, care probabil se vor repeta în anul de plan, iar pentru ceea ce nu poate sa calculeze nici aproximativ, estimeaza o rezerva globala pe care sa o poata folosi la nevoie.

Prin însumarea fondului de salarii pentru personalul permanent, cu fondul de salarii pentru activitatea de pregatire a cadrelor în întreprindere si cu fondul de salarii pentru activitîti si actiuni ocazionale, se obtine fondul de salarii al întreprinderii pentru perioada de plan.

Dimensionarea fondului total de salarii este puternic influentata de viteza de rotatie a mijloacelor circulante. Salariul fiind un element de cost al produsului sau serviciului, se integreaza în acest cost în fiecare ciclu si se recupereaza prin vânzare sau prin prestare la încheierea fiecarui ciclu. Ca urmare, în cazul ciclurilor cu durata scurta de rotatie, respectiv cu viteza mare de rotatie, nevoile întreprinderii pentru plata salariilor, pot fi satisfacute cu un volum relativ mic de mijloace banesti. Invers, în cazul ciclurilor lungi, de exemplu în constructii de cladiri, poduri, tuneluri, cai ferate, porturi, nave, s.a. unde ciclul de productie este lung, asigurarea fondurilor necesare se face pe baza situatiilor de lucrari executate, estimate procentual, sunt necesare mijloace circulante mari, dar care se rotesc cu viteza latenta. Din acesta cauza, în asemenea cazuri se recurge, în mare parte, la avansuri treptate din partea beneficiarilor si la credite bancare.