Protectia muncii si mediului ambiant

Protectia muncii este o problema de stat si cuprinde ansamblul normelor si regulilor de tehnica a securitatii si de igiena a muncii. Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si îmbolnavirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum si asigurarea unor conditii speciale pentru persoanele care muncesc în conditii deosebite.

Asigurarea masurilor privind protectia muncii se rasfrânge asupra întregului proces de munca, începând de la faza de cercetare-proiectare pâna la executare si exploatare. Actiunea de protectie a muncii se desfasoara în trei di 141g65b rectii principale: juridica, tehnica si igienico-sanitara.

Prin protectia tehnica se impun regulile si mijloacele tehnice necesare pentru asigurarea integritatii sanatatii si vietii angajatilor în timpul efectuarii diverselor procese de productie, precum si metodele de reducere a efortului fizic în timpul desfasurarii activitatii de munca.

Masurile igienico-sanitare urmaresc scopul crearii unor conditii de munca sanatoase si confortabile, precum si protectia angajatilor de influenta factorilor nocivi, capabili sa produca boli profesionale, otraviri, intoxicatii profesionale acute etc.

Prin lege este stabilit ca protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si ca obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protectie a muncii o au - potrivit atributiilor ce le revin - cei care organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca, adica la locul de munca, sefii sectiilor, sectoarelor, atelierelor, depozitelor etc.

Orice activitate economica trebuie sa aiba în vedere, în mod organic, pe lânga cerintele de securitate a muncii. Conducatorii si organizatorii proceselor de munca nu trebuie sa considere masurile de protectie a muncii ca un accesoriu al organizarii productiei, ci ca o parte integranta a acesteia.  

Masuri privind sanitaria industriala

Conditiile de munca sunt determinate de caracterul procesului de munca si factorii mediului extern, ce-l înconjoara pe lucrator în sfera de productie.

În timpul activitatii de munca a omului are loc interactiunea mediului de productie si a organismului. Omul transforma, acomodeaza mediul de productie la necesitatile sale, iar mediul de productie actioneaza într-un mod sau altul asupra lucratorilor.

Actiunea mediului de productie asupra organismului omului este conditionata de factori fizici, chimici si biologici.

Factorii fizici includ umiditatea relativa si temperatura aerului ambiant, circulatia si tensiunea barometrica a aerului, radiatia radioactiva si termica, zgomotul si vibratia etc.

Printre factorii chimici se numara impurificarea aerului cu gaze otravitoare si praf toxic, mirosurile neplacute, acizii si alcaliile agresive.

Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.

Actiunea factorilor enumerati asupra omului este conditionata de caracterul activitatii de munca, alimentatie, conditiile de menaj.

Pentru asigurarea conditiilor sanatoase de munca proiectul prevede urmatoarele masuri:

angajatii întreprinderii vor fi asigurati cu încaperi sanitaro-igienice în conformitate cu normele de ramura, reiesind din numarul maximal de lucratori în cel mai numeros schimb de lucru;

microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut în limitele normelor cu ajutorul sistemelor de încalzire, ventilatie si conditionare a aerului în conformitate cu cerintele standardului de stat GOST 12.1.005-88 în dependenta de categoria lucrarilor si perioada anului;

nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de 700 lx. În calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul LDŢ cu caracteristici îmbunatatite de transmitere a culorilor;

în scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile înalte, suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare;

pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se vor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile;

pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje sub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti;

surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din încaperile de productie cu ajutorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa;

în scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfârsitul primei jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o înviorare de productie cu o durata de 5-7 minute.

Masuri privind tehnica securitatii

2.1 Masurile principale de protectie contra electrocutarilor

Masurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt urmatoarele:

partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul lucrului sa fie inaccesibile la o atingere întâmplatoare, ceea ce se realizeaza prin izolari, carcasari, îngradiri, amplasari la înaltimi inaccesibile, blocari(protectie prin inaccesibilitate);

folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:

izolarea de protectie;

separarea de protectie;

protectie prin legare la pamânt;

protectie prin legare la nul;

deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa;

deconectarea automata în cazul aparitiei unei scurgeri de curent periculoasa;

egalizarea potentialelor;

folosirea mijloacelor individuale de protectie;

organizarea corespunzatoare a lucrului.

Protectia prin legare la pamânt si protectia prin legare la nul sunt principalele masuri de protectie contra electrocutarii prin atingere indirecta.

Alegerea unui sistem de protectie (prin legare la pamânt sau prin legare la nul) se face numai cu avizul întreprinderii de electricitate în raza careia se gaseste unitatea respectiva.

Pentru protectia oamenilor împotriva accidentelor prin electrocutare, conductorii circuitelor aeriene din incinta unitatilor se amplaseaza la urmatoarele înaltimi deasupra solului, masurate sub sageata maxima a conductorilor respectivi;

6 m pentru conductorii neizolati;

4 m pentru conductorii protejati contra intemperiilor si totodata izolati la o tensiune de minimum 500V.

În toate cazurile, traversarile cu conductori aerieni peste drumuri carosabile se vor face la înaltimi minime de 6 m deasupra solului, masurate sub sageata maxima a conductorilor.

Odata cu receptia instalatiei electrice se vor preda personalului din unitati instructiuni scrise, prin care se interzice atingerea acestor conductori cu orice fel de obiecte.

Izolarea de protectie se aplica în afara de izolarea de lucru în cazurile în care protectia de baza contra electrocutarilor (legarea la pamânt sau prin legare la nul) nu przinta suficienta siguranta. Aceasta se realizeaza astfel:

aplicând o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice din instalatie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, însa care pot fi atinse sa nu primeasca tensiune în cazul nefunctionarii izolatiei de lucru;

aplicând o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric;

izolând amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante (covoare de cauciuc, îngradiri cu placi electroizolante etc.) se realizeaza astfel izolarea omului, atât fata de pamânt cât si fata de elementele care se gasesc în legatura cu pamântul în raza de manipulare.

Izolarea suplimentara de protectie a echipamentului electric se executa prin acoperirea solida si durabila cu material izolant atât a echipamentului propriu-zis cât si a tuturor partilor metalice accesibile unei atingeri si care în caz de defect pot primi direct sau indirect tensiune.

Izolarea de protectie se va aplica de la caz la caz, la aparatele si receptoarele electrice fixe si în special portative utilizate în unitati, în functie de tipul si fabricatia echipamentului utilizat.

Separarea de protectie se aplica în special receptoarelor electrice, alimentate la tensiunea de maximum 380V si din care anumite parti vin în contact cu corpurile oamenilor sau animalelor, în cazurile în care protectia prin legare la pamânt sau la conductorul de nul nu prezinta siguranta suficienta (unelte si scule electrice portative sau alte utilaje fixe sau mobile folosite în locuri periculoase si foarte periculoase).

Separarea de protectie poate constitui un mijloc principal de protectie la utilajele portative.

Protectia prin legare la nul se va putea aplica numai în cazul retelelor de curent alternativ trifazat, cu neutrul legat la pamânt si cu o tensiune pâna la 1000V între faze. Se va aplica totdeauna când nu este posibila obtinerea cu mijloace economice a unor tensiuni de atingere sub valorile admise cu ajutorul unei protectii prin simpla legare la pamânt.

Prin protectie de legare la nul se întelege legarea la conductorul de nul de protectie a instalatiei electrice, a partilor electrice, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care se pot afla la un moment dat sub tensiune din cauza unui defect de izolatie. În aceasta categorie se gasesc între altele:

a)      carcasele masinilor, transformatoarelor si aparatelor electrice;

b)      carcasele dispozitivelor de actionare a aparatelor electrice;

c)      înfasurarile secundare ale transformatoarelor de masura, daca instalatiile de protectie prin relee permit acest lucru;

d)      partile metalice ale tablourilor de distributie si panourilor de comanda.

În retelele de curent alternativ cu patru conductori punctul neutru (nulul) se leaga la pamânt

Partile metalice ale instalatiilor si echipamentelor enumerate mai sus se vor lega la punctul de nul printr-o instalatie speciala de protectie. Aceste legaturi trebuie astfel dimensionate încât sa asigure posibilitatea separarii printr-o deconectare rapida, de catre sigurante fuzibile sau întrerupatoare automate, a portiunilor în care s-au produs scurtcircuitele; de asemenea, sa asigure realizarea unei tensiuni de atingere sub limita admisa pentru locul respectiv.

Conductorul de nul de protectie se va lega la pamânt, urmarindu-se prin aceasta realizarea de tensiuni de atingere nepericuloase în cazurile când nu a avut loc o deconectare rapida a partii de instalatie cu izolatia deteriorata.

Este interzisa utilizarea conductorilor din instalatia de protectie prin legare la nul, drept conductori de lucru sau conductori de faza.

Masuri privind protectia împotriva incendiilor

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmareste scopul de a mentine un nivel înalt de securitate împotriva incendiilor si exploziilor în orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materiale si la alte obiective prin stabilirea unui regim de paza antiincendiara exemplar.

Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale în caz de incendiu; asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anuntarii rapide a serviciului de combatere a incendiilor si lichidarii cu succes a incendiului.

Pentru combaterea incendiilor la întreprinderea de confectii sunt prevazute urmatoarele masuri:

toti angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind protectia împotriva incendiilor, iar toate subdiviziunile întreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propaganda si agitatie cu privire la combaterea incendiilor;

prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiara a sectoarelor, depozitelor si altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;

întreprinderea va fi asigurata cu mijloace de stingere a incendiilor si de comunicare rapida despre incendiu. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri, care se vor mentine în ordine exemplara;

toate utilajele vor fi mentinute în stare buna functionala, se vor curati la timp, se vor regla si unge, pentru a preveni supraîncalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se afla în contact de frictiune, precum si formarea scânteilor, iar zonele si agregatele ce se afla în miscare se vor proteja de nimerirea obiectelor straine;

la sfârsitul zilei de munca responsabilii de securitatea incendiara vor controla minutios toate locurile, mai cu seama locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta instalatiile electrice si sistemul de iluminat, vor încuia usile sub lacat.

Mijloace de stingere a incendiilor

o       apa

o       nisipul

o       paturi îmbibate cu apa

o       substante chimice

o       stingatoare : - cu pulbere Flores si dioxid de carbon ( Co

Folosirea stingatoarelor

se trage siguranta

se apasa puternic pârghia si asteptati 5-6 secunde

trageti furtunul

apasati pârghia din nou si îndreptati jetul spre baza focului.

Nr. de telefon: Pompieri 981

Salvare 961

Politie 955

Protectia mediului ambiant

Necatând la faptul ca tehnologiile contemporane depasesc considerabil nivelul de performanta a tehnologiilor elaborate cu 10-20 ani în urma, totusi omenirea continua prin activitatea sa influenteze tot mai profund starea proceselor naturale. Una din principalele actiuni negative a omului asupra mediului înconjurator sunt substantele poluante asa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluantii bacteriali si biologici, substantele minerale, metalele grele, acizii si sarurile neorganice, acumularile de roci goale si namoluri, substantele radioactive, zgomotul, poluarea electromagnetica etc. Pentru a reduce la minimum influenta întreprinderilor industriei usoare în general si a celor de confectii în particular proiectul prevede urmatoarele masuri:

emisiile în atmosfera din sistemele de ventilatie vor fi supuse curatii într-un sistem modern de filtre din pânza tip "mâneca";

apele utilizate în procesul tehnologic si pentru necesitatile igienico - sanitare se vor diversa în sistemul central de canalizare a localitatii;

pentru a cunoaste consumul de apa si a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt instalate contoare, iar personalul este instruit privind utilizarea  cât mai rationala a apei;

toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere a întreprinderii vor fi înverzite, cunoscându-se cert rolul plantelor în asanarea mediului ambiant;

deseurile de productie se vor acumula în containere speciale cu utilizare ulterioara, mai cu seama a deseurilor textile;

teritoriile oferente întreprinderii (atelierului) vor fi mentinute într-o curatenie exemplara;

atelierele de croitorie si confectionare a articolelor din textile pot fi amplasate în imediata apropiere sau la parterul caselor de locuit sau de alta destinatie;

un rol deosebit în folosirea rationala a resurselor naturale vine sa-l joace educatia ecologica si formarea constiintei ecologice în cadrul colectivului de angajati, prin organizarea de discutii în problemele date în timpul pauzelor, precum si prin utilizarea materialelor ilustrativ - demonstrative.

5. Echipamentul de protectie a muncii

5.1. echipamentul individual de protectie:

Reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de munca pentru a fi protejat împotriva factorilor, risc.

Echipament individual de protectie: poate fi orice dispozitiv sau mijloc destinat purtarii de fiecare participant la procesul de munca, pentru al proteja împotriva uneia sau a mai multor factori de risc sau îmbolnaviri profesionale.

5.2. Echipamentul individual de lucru

Totalitatea mijloacelor individuale pe care persoanele care participa la procesul de munca le foloseste pentru protejarea îmbracamintei si încaltamintei împotriva uzurii si murdaririi excesive.

5.3. Accidente de munca

Reprezinta vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care are loc în timpul procesului de munca sau în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces, precum si accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici în timpul efectuarii practicii profesionale.

5.4. Bolile profesionale

Sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca precum si afectiunile suferite de elevi, studenti, si ucenici din timpulefectuarii practicii profesionale.

5.5. Practica profesionala

Reprezinta instruirea practica specifica meseriei si a specialitatii în care se gasesc elevi, studenti si ucenici în ateliere, laboratoare sau agenti economici

6. Norme de protectia muncii la diferite activitati la locul de munca

spanuirea

• Înainte de punerea în functiune a masinii de spanuit se vor îndeparta obiectelesau materialele aflate în raza cailor de rulare a caruciorului.
• Introducerea balotului pe axul de derulat si a capatului materialului printre organele de dirijare se va face cu masina de spanuit scoasa din functiune.
• Curatarea de scame sau de alte impuritati a rotilor dintate si a lanturilor de transpisie se va face numai dupa ce masina de spanuit a fost oprita si scoasa de sub tensiune.

Croirea

• În timpul lucrului la rampa si masa mecanica pentru control este interzis angajatilor sa stationeze în raza de actiune a dispozitivului de pliere si/sau a benzii transportoare
• Este interzisa aglomerarea mesei de croit cu dispozitive ajutatoare.

Decuparea detaliilor la masina de croit fixa

• Este interzis a se lucra cu masina de croit fixa atunci cand lipsesc aparatorile de protectie.
• Înainte de începerea operatiei de decupare a spanului, aparatoarea benzii taietoare se va regla în raport cu grosimea spanului; distanta dintre span si partea inferioara a aparatorii trebuie sa fie mai mica de 1 cm.
• În timpul decuparii detaliilor angajatul are obligatia de a folosi manusi rezistente la taiere.
• Este interzisa folosirea masinii de croit fixa la taierea, decuparea sau sectionarea altor materiale decât cele textile.

Masina de punctat insertie

• Înainte de punerea în functiune a masinii de punctat insertie se vor verifica:

functionarea la mers în gol;

functionarea instalatiei de aer comprimat si a barei de întrerupere a ciclului;

starea si integritatea dispozitivelor de protectie.

Prese pentru aplicarea - termolipirea insertiilor

• Înainte de începerea lucrului este obligatoriu de a se verifica

- daca elementele instalatiei de abur sau de aer comprimat (ventile, flanse, robinete) sunt etansate si conductele pentru abur sunt bine izolate.

- daca presa functioneaza normal la comenzile date;

- daca benzile transportoare sunt curate, în stare buna de functionare si întinse normal.

• Atunci cand se constata defectiuni se vor lua masuri de remediere imediate, fiind inerzis a se lucra cu improvizatii.

Masina de taiat pernite de poliuretan

• Înbinarea calupilor de poliuretan se va face cu masina oprita.
• Este interzis angajatilor sa intervina în zona de actiune a cadrului benzii taietoare.
• Este interzis angajatilor neinstruiti sa lucreze la aceasta presa
• În hala de lucru a preselor este interzis a se intra sau folosi foc deschis.

Masini de ambalat

• În timpul functionarii masinii de ambalat, este interzisa montarea sulului cu material
• În timpul operatiei de ambalare, la introducerea produselor finite se va avea grija ca mDna operatorului sa nu depaseasca directia fotocelulei.

6.8. Confectionarea. Îmbinarea pe masina de cusut

• Înainte de începerea lucrului, operatorul masinii de cusut are obligata de a verifica starea tehnica a acesteia si în mod deosebit daca:

masa  masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;

capul masinii este bine fixat în bolturile mesei-suport;

motorul electric este fixat corect pe suportul sau;

placa acului este bine fixata cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la punerea in functiune a masinii;

instalatia electrica este în stare corespunzatoare (izolatia electrica a cablurilor, priza, stecherul, legatura la pamânt, întrerupatoarele);

• Este interzis angajatilor sa tina piciorul pe pedala d epunere în functiune a masinii în timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin mecanismul de tensionare si prin ac.
• În timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul acului, este interzis sa se actioneze cu piciorul pedala de punere în functiune a masinii de cusut.

Calcarea. Fierul de calcat electric

• Se interzice utilizarea mesei de calcat fara ca partea metalica a acesteia sa nu fie legata la centura de impamântare.
• Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric fara a avea sub picioare un gratar de lemn sau un covor electroizolant.

Fierul de calcat cu abur

• Este interzis sa se tina degetul pe pârghia de declansare a aburului de la fierul de calcat, în timp ce se priveste spre talpa acestuia.
• Conductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etansate si bine izolate.

Partile componente ale masinii de cusut simple

• Capul masinii;
• Corpul masinii;
• Volantul;
• Masa masinii;
• Motorul electric;
• Pedala.

Masa de lucru sustine corpul masinii ce încorporeaza organele de lucru si mecanismele de functionare:

debitorul de fir

dispozitive ale tensionarii

tija acului

piciorul de presare

volantul masinii

dispozitiv de reglare a  pasului de cusatura

dispozitiv de întarire a cusaturii

conducatorul de fir

dispozitiv pentru bobinarea firului (bobinator)

buton de pornire - oprire (caseta electrica)

suveica

mosorul

dispozitiv de ungere automata a masinii.

Deservirea masinii

se face de catre muncitor

deservirea masinii consta în: curatarea, stergerea de scame a masinii si masei corpului

bobinarea firului interior: se introduce mosorelul pe tija dispozitivului de bobinare respectand sensul atei

tensionarea firului trebuie sa fie uniforma : se obtine dirijând cu mâna firul în cazul în care tensionarea corespunzatoare nu este realizata de masina

în timpul bobinarii piciorusul de presare trebuie sa fie ridicat pentru a evita uzarea dintata transportului

introducerea mosorului în suveica

firul are sesul rotirii acelor de ceasornic

tensionarea firului inferior

Reglarea calitatii cusaturii

reglarea pasului cusaturii se realizeaza prin rotirea tamburului gradat

reglarea tensiunii firului superior în cazul cusaturilor însirate pe fata firului superior.

Masina de cusut triploc functioneaza, în general, cu doua apucatoare denumite apucator superior, montat în partea dreapta, si apucator inferior, montat în partea stânga a acului. Unele tipuri de masini triploc sunt prevazute cu un apucator secundar, care participa la formarea cusaturii pe care o întareste, asigurând astfel prevenirea destramarii. La coaserea cu trei fire de ata, masina triploc consuma 15 m de ata la un metru de cusatura încheiat si surfilat.

Aprovizionarea  cu materii prime si a materialelor auxiliare

Calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare reprezinta un factor decisiv pentru realizarea unor produse de calitate superioara.

La S.C.C.A. Îmbracamintea materia prima si materialele auxiliare sunt livrate de Firme Germane, aceste fiind defapt si beneficiare produselor executate de catre noi.

Materia prima si materialele auxiliare care le primim:

stofa

ata de cusut

ata de surfilat

nasturi

fermoare

agatatori

etichete de reclama

etichete de marime

etichete cu compozitia materialului si întrebuintarea produsului finit

umerase

gloante pentru fixarea etichetelor de carton

Materia prima si auxiliarele dupa ce au fost receptionate sunt trimise în sala de croi unde se pregateste pentru croit, se face croirea, se confectioneaza produsele, se face contractul tehnic de calitate, se asambleaza si se eticheteaza produsul si apoi se depoziteaza produsul finit.