Relatia dintre satisfactia in munca si performanta
In ceea ce priveste performanta, este evident faptul ca intre motivatie si performanta exista o relatie de conditionare reciproca. Atunci cand exista o suprapunere intre asteptarile individuale si solicitarile organizationale, exista si sansa obtinerii performantelor profesionale, in caz contrar, performanta f 636g65g iind mai dificil de atins si/sau mentinut.
Relatia dintre performanta si satisfactie este inca subiectul mai multor dispute.
Punctele de vedere sunt alternative:
satisfactia genereaza performanta
performanata genereaza satisfactie
recompensa genereaza performanata si satisfactie
Abordarea prin prisma relatiilor umane indica faptul ca o supraveghere umana, grijulie si exprimarea interesului fata de nevoile personale ale angajatilor erau cai utile de conducere. Un astfel de stil managerial nu era sustinut totusi din motive strict umanitare, ci indica de obicei ca un astfel de stil va aduce beneficii ca urmare a unei productivitati crescute din partea fortei de munca.
Astfel relatiile umane erau privite ca o buna strategie motivationala:
Relatii umane bune → Satisfactie in munca→Performanta
Ipoteza” satisfactia determina performanta”, presupunere ca inalta satisfactie
a muncii conduce la o inalta performanta.
Daca satisfactia pe post cauzeaza performanta ridicata, mesajul pe care managerii ar trebui sa-l inteleaga este simplu: pentru a creste performanta in munca a angajatilor acestia trebuie sa fie facuti fericiti. Cercetarea arata ca legatura dintre satisfactia individului la un moment dat si performanta lui la un alt moment nu este tocmai simpla si directa.
Exista unele dovezi ca relatia functioneaza mai bine pentru cei care au calificare inalta si ocupa posturi superioare in ierahie.satisfactia pe post considerata singura nu este un predictor pentru performanta
In acelasi timp angajatii satisfacuti nu sunt in general cu mult mai productivi decat muncitorii nesatisfacuti. Un numar mare de lucrari de cercetare arata ca relatia dintre satisfactie si performanta este pozitiva, dar de obicei foarte redusa si adeseori inconsecventa.
Situatiile in care ne bucuram de munca noastra plina de satisfactii incat nu mai avem destul timp pentru a fi productivi. De exemplu colegi de munca satisfacatori si un superior placut ne-ar putea determina sa alocam mai mult timp interactiunilor sociale decat muncii insasi. Astfel ipoteza ca “satisfactia determina performnata” s-ar putea dovedi incorecta.
Ipoteza “performanta determina satisfactia”, o presupunere cum ca realizarea
unei performante inalte conduce la o inalta satisfactie a muncii.
Performanta ar parea ca duce la satisfactie atunci cand performanta este urmata de recompense.
Performanta→Recompense→Satisfactie in munca
Multe organizatii nu fac o treaba buna atunci cand incerca sa lege recompensele de performnata. In multe cazuri, productivitati foarte inalte nu sunt urmate de promovari, sporuri salariale sau desemnarea pentru o sarcina mai interesanta.
In concluzie, simpla crestere a satisfactiei angajatilor nu ar trebui sa ii determine sa munceasca mai bine.
Ipoteza „recompensa genereaza si performanta si satisfactie”
Acest ultim argument sugereaza ca o alocare potrivita a recompensei poate influenta pozitiv si performanta si satisfactia.Cuvantul cheia este „potrivita”.
Cercetarile au aratat ca oamenii care primesc recompense mari raporteaza satisfactie mare. Dar, in acelasi timp s-a aratat ca recompensele corelate cu performanta influenteaza performanta in munca a persoanei. In acest caz marimea si valoarea recompensei variaza in functie de realizari.Atata timp cat recompensele mici oferite unui angajat slab performant vor conduce la insatisfactie , asteptarea este ca acesta sa faca eforturi pentru a imbunatati performanta pentru a obtine recompense mai mari in viitor.
Ideea este ca managerii trebuie sa considere satisfactia si performanta ca doua rezultate separate, dar relationate ale muncii care sunt influentate de alocarea recompenselor. Deoarece singura, satisfactia postului nu este un predictor pentru performanata, recompensele bine administrate pot avea influenta pozitiva asupra satisfactiei si performantei.
Exista un model integrat al motivatiei dupa cum este prezentat in figura de mai jos. El imbina teoria asteptarilor a lui Vroom si modelul Porter-Lawler.
Performanta si satisfactia sunt separate si independente. Performanta este influentata de atributele individuale precum abilitati.si experienta, sprijinul organizational legat de resurse si tehnologie si de efortul muncii.
Fig 3. Modelul integrat al motivatiei in munca
Motivatia poate sa apara si atunci cand satisfactia rezulta din recompense extrinseci sau intrinseci care sunt alocate echitabil. Cand rezulta inechitate satisfactia va scade si motivatia va fi redusa.
|
