Resursele umane
si creativitatea
"Imagination is more important than knowledge."
Albert Einstein
Creativitatea - atu major al resurselor umane
P
rintre altele, rolul important al resurselor umane în societate si n or-
ganizatie se datoreaza unei caracteristici pe care numai fiinta umana o
detine - creativitatea.
Creativitatea este o idee la fel de veche ca si omul, care n întreaga sa istorie
a creat: obiecte, masini, orase poeme, sisteme etc.
Celebrul sociolog american, Abraham Maslow afirma ca "viata este
un amestec personal de rutina si creativitate". Cu toate acestea, istoriceste,
societatile umane au fost mai degraba conservatoare decât inovatoare
(schimbarile s-au realizat cu pretul unor violente revolutionare). Aceasta
tendinta naturala explica, n parte, faptul ca p na în anii 70 creativitatii nu i
s-a acordat un foarte mare interes.
Schimbarea a intervenit atunci când productia de idei si inovatii a cre-
atorilor spontani a nceput sa fie insuficienta n raport cu nevoile economice
ale societatii Aceasta este perioada în care creativitatea ncepe sa fie studi-
ata pentru ca societatea sa dispuna de un numar suficient de indivizi flexibili
si inovanti.
Toate publicatiile pe care le citim astazi contin declaratii sau analize
pe tema: "solutiile trecutului nu mai functioneaza este momentul sa venim
cu idei noi. Deci haideti sa inovam!"
Managementul resurselor umane
1 Conceptul de creativitate
De origine latina, dar preluat din franceza în limba româna, conceptul
de creativitate are numeroase definitii, uneori alambicate si tautologice.
Cele mai simple ar fi: "creativitatea este capacitatea de a crea" si "a crea
înseamna a produce idei originale si utile combinând elemente ce existau
deja".
Elementul definitoriu al creativitatii este deci generarea de idei noi, în
timp ce inovarea presupune si efectuarea de schimbari pe baza acestora.
Cuvântul "creativitate" este relativ nou, dar interesul pentru aceasta a
început din antichitate: Platon, Heraclite, Aristotel etc. Matematicianul
francez Jacques Hadamard este cel ce descrie pentru prima data cele patru
faze ale procesului de inventie: pregatirea, incubarea, iluminarea
verificarea.
Unii autori considera notiunea de creativitate, introdusa de Gordon
Allport, în 1 ca fiind nu numai o serie de nsusiri si functii partiale ci
ansamblul de calitati ce genereaza noul iar alti autori considera ca termenul
de creativitate a fost folosit pentru prima data de Jacob Levi Moreno "pa-
rintele sociometriei" pentru a desemna "facultatea de a introduce n lume
un oarecare lucru nou".
S-a pus adesea ntrebarea daca aptitudinea de a crea este specifica
fiintei umane n general sau caracterizeaza numai anumite grupuri (elitele).
S-a ajuns la concluzia ca dispozitia de a crea exista în stare potentiala la toti
indivizii, dar aceasta capacitate variaza de la o persoana la alta sub influenta
multor factori (inteligenta, educatia, mediul, curiozitatea, motivarea, nivelul
cultural etc )
S-au elaborat numeroase mijloace de investigatie pentru cunoasterea
si masurarea aptitudinilor, inteligentei, emotivitatii, atitudinilor, sub forma
de teste, chestionare, fise de observatie si alte instrumente.
W. Stern introduce notiunea de "coeficient de inteligenta", calculat
prin raportarea vârstei intelectuale (stabilita n functie de rezultatele obtinute
la teste) la vârsta cronologica.
Dupa , centrele de cercetare ncep sa se preocupe tot mai mult de
creativitate, creste numarul
publicatiilor si cursurilor
referitoare la aceasta.
A. Moles R. Claude, Créativité
et m thodes d'innovation, Paris, Fayard-Momme, 1970
Resursele umane si creativitatea
2 Rolul creativitatii si aplicarea ei în întreprindere
Creativitatea este necesara ori de câte ori trebuie inovat ori introdusa
o schimbare originala într-o situatie.
Nevoia de a crea poate fi determinata de existenta unei
disfunctionalitati (exista o problema reala dar si de dorinta de a progresa,
de exemplu, fara a exista disfunctionalitati reale, pentru a întari pozitia n
raport cu concurenta, din spirit de competitie.
Exista trei mari familii de aplicatii ale creativitatii:
crearea, inventia, inovatia;
rezolvarea problemelor;
optimizarea a ceea ce exista.
Creativitatea este necesara pentru cei ce vor sau au de îndeplinit cel
putin una din aceste trei misiuni. Dar si pentru toti cei ce vor sa aiba putere
asupra derularii propriei lor existente
În functie de circumstante, creativitatea este diferita
artistica sau tehnica
intelectuala sau aplicata;
ameliorare sau creatie pura
generalizare sau creatie noua
descoperire/cercetare
idee noua sau asocierea a doua idei cunoscute;
modesta sau grandioasa.
Treptat, stimularea creativitatii devine solutia de rezolvare a crizelor
de implementare a schimbarilor, de raspuns la ram nerile n urma ale unor
tari fata de altele, ale unor întreprinderi fata de altele.
Pentru întreprindere sunt foarte importante inovatiile n domeniul
produselor si tehnologiilor, dar nu trebuie deloc neglijate inovatiile n alte
departamente (sisteme informationale, structuri organizatorice, procedee
decizionale s a Pe plan mondial se manifesta tot mai accentuat tendinta de
proliferare a acestora din urma, ceea ce va duce la optimizarea activitatilor
în cadrul ntreprinderilor
În S U.A., tehnicile creative au fost în mod original imaginate de ingi-
neri pentru ingineri, în Europa continentala, parintii creativitatii au fost res-
ponsabilii de marketing care, prin temperament si prin functie au descoperit
înaintea altora beneficiile ce pot fi aduse rapid prin utilizarea metodelor
neconventionale
Pierre Lebel, La créativité en entreprise, Les Editions d'Organisation Paris, 19 0
Managementul resurselor umane
Lansarea unui nou produs înaintea altora, gasirea celei mai ingenioase
modalitati de a evidentia avantajele sale, dinamizarea echipelor de cercetare
si dezvoltare, mobilizarea fortelor de v nzare, iata obiectivele care au
permis a demonstra rentabilitatea investitiilor n domeniul creativitatii si au
permis practicienilor a-si consacra energia cercetarii metodologice.
Functia de resurse umane a fost mult timp reticenta. Pâna recent, ea a
investit mai degraba n mentinerea pozitiilor decât n valorizarea resurselor
si gestiunea schimbarii. Datorita crizei, situatia a evoluat considerabil si
abordarea creativa a capatat titlu de noblete.
Pâna la sf rsit, directiile generale au nceput sa se detaseze si sa ac-
cepte necesitatea dupa triumful informaticii, distribuit asupra sistemelor
centralizate, s-a reusit, de asemenea, dezvoltarea unei organizari fondate pe
inteligenta si creativitate
Spunem pur si simplu ca modelul capetelor ce gândesc si al membri
lor care executa si-a aratat limitele: întreprinderea, societatea de astazi au
nevoie de toate talentele, fara exceptie. Ramâne problema coordonarii lor.
14.2 Premisele si conditiile desfasurarii unei activitati
creative
L
a mijlocul anilor 0, John Paul Guilford, presedintele Asociatiei Psi-
hologilor din S U.A a primit de la guvernul federal o misiune
capitala si un buget n consecinta pentru a defini precis natura
creativitatii si mijloacele concrete de educare si dezvoltare. Cercetarea sa s-
a sprijinit pe abordarea stiintifica a metodei experimentale a lui Claude
Bernard. El a nceput prin a constitui doua esantioane, fiecare a câte un
milion de persoane. Primul regrupa creatori recunoscuti apartinând
diferitelor discipline: tehnice, stiintifice, artistice, literare, al doilea din
simpli reprezentanti ai populatiei S.U.A.
O importanta serie de teste au fost administrate atât unora, cât si alto-
ra. Analiza factoriala a condus la concluzii ce pot determina serioase mutatii
în cadrul civilizatiei industriale:
toata lumea, fara exceptie, poseda un enorm potential creativ. Pro-
blema este ca numai câtiva îl utilizeaza. Majoritatea nu au nici
macar ideea ca l-ar putea exploata
alta descoperire a lui Guilford si a echipei sale a fost ca potentialul
creativ este independent de sex, vârsta, rasa, origine sociala
a treia descoperire, dar nu mai putin importanta potentialul poate
fi trezit si dezvoltat la orice vârsta printr-o pedagogie
corespunzatoare.
Resursele umane si creativitatea
Pornind de la aceasta ultima constatare, americanii au creat "Fundatia
pentru educatie creativa". Constituita n 1954 cu ajutorul cedarii titlurilor de
autor ale lui Osborne si sub protectia Colegiului de Stat din Buffalo, ea a
fost si este locul de întâlnire al tuturor oportunitatilor si experientelor
teoreticienilor si practicienilor lumii.
Pe lânga revista trimestriala "Journal of Creative Behaviour" fundatia
organizeaza n fiecare an o întâlnire internationala unde afluenta este ca la
un pelerinaj. Cercetatori, studenti, militari, înalti functionari, preoti si rabini,
asistenti sociali, medici, arhitecti, artisti, industriasi pensionari/autori de
best-seller-uri si persoane neavizate, americani, dar si alte nationalitati sunt
cu totii prezenti.
Pornind de la aceasta Mecca occidentala, creativitatea migreaza catre
cele cinci colturi ale planetei, n majoritatea cazurilor, modelele de aici au
fost preluate în Germania, Anglia, India Franta etc
1 Factorii ce influenteaza creativitatea individului
Fara a fi dependenta de sex, v rsta, origine sociala, creativitatea este
totusi influentata de ele în masura în care mediul contribuie la aceasta.
Am putea sistematiza factorii ce influenteaza creativitatea sub forma
schemei prezentate în figura 14.1.
Figura 14.1 Factorii ce influenteaza creativitatea individului
Managementul resurselor umane
1.1 Factorii intrinseci persoanei
A Factorii biologici
Sexul putem spune ca si pune amprenta asupra creativitatii prin aceea
ca numarul creatorilor este cert mai mare n r ndul barbatilor decât în cel al
femeilor. Acest lucru poate fi explicat prin educatia diferita a fetelor înca
din copilarie a faptului ca ele pierd foarte mult timp într-o serie de sarcini
utile, dar rutiniere În perspectiva, femeile pot deveni o bogata sursa de cre-
ativitate daca vor fi degrevate tot mai mult de aceste sarcini.
Rezultatele unui numar mare de anchete arata ca desi baietii apar
superiori fetelor n ceea ce priveste aptitudinile spatiale, randamentul arit-
metic, comprehensiunea mecanica, fetele îi ntrec în schimb în ceea ce pri-
veste usurinta verbala, calculul numeric, capacitatile perceptive, memoria
V rsta. Fara a se stabili cu precizie o relatie între creativitate si vârsta
fiecarei persoane, cercetatorii au ajuns la concluzia ca oamenii sunt mai
creatori ntre 5 si ani, acest lucru depinzând si de domenii: acolo unde
se cere mai multa imaginatie decât experienta, maximul creatiilor se afla la
o vârsta de ani, iar acolo unde experienta este importanta (de exem
plu, în conducere), maximul creatiilor este ntre 35
si 45 de ani.
Starea de sanatate, nivelul de relaxare si stresul sunt, de asemenea,
factori ce vor influenta creativitatea si ndeosebi creativitatea manageriala
B. Factorii intelectuali - inteligenta generala g ndirea divergenta
(fluenta, flexibilitate, originalitate), sensibilitatea la diferite probleme, apti
tudinea de a redefini (restructura, transforma, schimba functia unui obiect)
aptitudinea de a abstractiza, de a sintetiza, organizarea coerenta, g ndirea
convergenta, memoria, aptitudinile intelectuale specifice.
Insuficientele intelectuale acumulate în copilarie sunt în mare parte
irecuperabile, fapt demonstrat de altfel si de copiii care au fost crescuti de
animale si care nu s-au mai putut dezvolta apoi normal.
Inteligenta este determinata nu numai genetic si, partial, printr-o ali-
mentatie adecvata (cantitativ si bogata în proteine animale), ci si printr-o
educatie si instruire diferentiata pe vârste dar mai ales corelata cu coefici-
entul de inteligenta al copilului si mai târziu al adultului.
Pentru realizarea unor performante creative superioare este necesar un
nivel minim de inteligenta care variaza n functie de domeniul de activitate,
dar un coeficient de
inteligenta
mai ridicat
nu garanteaza o
crestere co-
V V. Feier, Creativitate si creativitate manageriala, Editura Expert Bucuresti 95, p. 58
Resursele umane si creativitatea
respunzatoare a creativitatii
Creierul uman este instruibil, are posibilitatea învatarii, dar o
memorie mecanica foarte buna este cel mai adesea nefavorabila creativitatii.
Or, tocmai acest tip de memorie este cel mai adesea dezvoltat n scoli - cel
putin în nvatam ntul rom nesc - chiar daca însusi Mihai Eminescu, în
"Timpul" din 5 octombrie 8 atragea atentia ca "memoria nu pastreaza
nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu si judecata copilului n-au
jucat nici un rol".
C Factorii nonintelectuali de personalitate - aptitudinile
nonintelectuale (a c nta, a desena), motivatia interioara, atitudinea fata de
munca, curajul, perseverenta, temperamentul trasaturile de caracter
(atitudinea fata de greutati), nonconformismul sunt cei mai analizati.
Motivatia interioara reprezinta dorinta si placerea individului de a
investiga, cauta, dorinta ce se poate reduce în timp, ntr-un mediu ostil.
Uneori nteleasa gresit de cei din jur ca "dorinta de afirmare" (de parvenire),
face ca rezistenta mediului sa creasca si sa descurajeze pe creator.
Atitudinea fata de munca: pe lânga capacitatile înnascute (genetice)
sunt necesare si cele dobândite printr-o munca tenace ce-i caracterizeaza pe
creatori. Ei nu trebuie sa fie însa încarcati cu sarcini rutiniere.
Perseverenta sau taria de a nu renunta usor se educa n timp, dar nu
trebuie sa duca la izolari de colectiv sau îmbolnaviri.
Temperamentul are o baza ereditara si se exprima prin comporta-
ment. Rezistenta generala la solicitari neuropsihice, mobilitatea adaptiva,
încordarea sau relaxarea afectiva, impulsivitatea, explozivitatea sau echili-
brul psihic, stapânirea de sine etc. imprima activitatii creatoare o forma spe-
cifica de manifestare.
Nu se poate afirma ca exista un anumit tip temperamental ce favori-
zeaza creativitatea, ci ca pentru anumite domenii sunt mai frecvente anumite
tipuri temperamentale. Acelasi tip de temperament poate determina
caractere diferite în functie de conditiile de mediu.
Caracterul creatorilor este adesea caracterizat prin constiinciozitate,
abnegatie, cinste, corectitudine, spirit de întrajutorare, optimism etc., tra-
saturi formate cel mai adesea în procesul integrarii persoanei ntr-un sistem
de relatii sociale.
În unele cazuri însa reusita unui mare creator a depins tocmai de ceea
ce astazi numim defecte de caracter.
Al. Rosca, Creativitate generala si specifica Bucuresti, Editura Academica, 19 1 p. 51
Managementul resurselor umane
Un factor deosebit este considerat a fi si idealul creatorilor de a crea
bunuri folositoare omenirii, ideal ce i-a ajutat pe unii creatori sa treaca prin
conditii grele de viata, peste carente privind sanatatea, facând uneori sacrifi-
cii enorme
1.2 Factorii de mediu
Se spune adesea ca fiecare mediu are creativitatea pe care o merita.
Toti cercetatorii n domeniu recunosc importanta crearii unui mediu creativ,
stimulator pentru producerea ideilor noi.
Mediul este înteles ca un element activ format din tot ce nconjoara
subiectul creator. De cele mai multe ori este luat n consideratie numai
mediul social, dat fiind faptul ca stiinta este un produs social si un cercetator
depinde întotdeauna de alti cercetatori.
Mediul cultural: traditiile culturale, prejudecatile si obiceiurile seme
nilor, operele naintasilor, starea de spirit intelectuala judecatile apreciative,
atitudinile si modul de comportare al celor din jur vor influenta ntotdeauna
creativitatea.
Creativitatea porneste întotdeauna de la cunostintele existente,
valorificându-le sau critic ndu-le,
Familia, în primii ani de viata ai copilului - prin hrana, educatie,
echilibru - poate favoriza sau nu creatia. Ea este cea care poate ncuraja
independenta intelectuala si dezbaterea de idei fara sa impuna o disciplina
exagerata. Ponderea mare a creatorilor a provenit din familiile cu o situatie
economica medie sau putin peste medie. si pentru adulti familia reprezinta
un factor de mediu cu mari influente, oferindu-le posibilitatea sa-si refaca
fortele sa gândeasca n liniste, sa poarte discutii, sa primeasca sugestii, sa
fie ncurajati etc. (se uita adesea ca rezultatul creativ al sotului se datoreaza
în mare parte si sotiei).
scoala de toate gradele influenteaza formarea, dezvoltarea si afirma
rea persoanelor creatoare (secretul japonez are la baza o mare cifra de sco-
larizare). Asa cum aminteam, scoala poate influenta negativ creativitatea
prin exagerarea rolului memoriei. Prin cursuri, dezbateri interactive cu
discutii asupra unor probleme nerezolvate înca prin provocarea spiritului
critic, se poate stimula potentialul creativ al viitorilor creatori (si nu
oferindu-se solutii din start sau impunând propria opinie).
Alti factori de mediu stimularea morala, colectivele de munca, recu-
noasterea si aprecierea, stimularea competitiei, stimularea materiala.
Resursele umane si creativitatea
2 Premisele creativitatii în organizatie
Din analiza cercetarilor teoretice, dar si din experientele practicii în
ntreprinderi rezulta ca premisele creativitatii la nivelul organizatiei pot fi
divizate în trei:
A. Calitatea selectiei resurselor umane;
B. Premisele social-economice;
C. Premisele organizatorice.
A Calitatea selectiei resurselor umane este o premisa n realizarea
nivelului dorit de creativitate în organizatie, n masura n care în momentul
analizei si descrierii posturilor se va tine cont de factorii (descrisi anterior)
care influenteaza creativitatea si vor fi selectate persoanele ce corespund cel
mai bine cerintelor posturilor.
De regula, în procesul de selectie se tine cont de ndeplinirea (de catre
candidat) a celor patru criterii ale potentialului creativ (fluiditate/flexibili-
tate, originalitate/elaborare), dar si de alte caracteristici personale rezul-
tante ale acelorasi factori) cum sunt:
curiozitatea, cultura în general, stiintifica si artistica
deschiderea catre lume si catre ceilalti;
simtul observarii;
echilibrul psihosomatic;
aptitudinile relationale;
respectarea si valorificarea diferentelor (a ceea ce este diferit);
toleranta fata de ambiguitati si de inconsistente;
simtul umorului si autoironiei;
judecata, independenta;
relativa sensibilitate fata de puterile stabilite;
utilizarea tuturor simturilor, inclusiv al saselea.
Exista si creatori ce nu au nici un simt al umorului, sunt sensibili la
lucrurile pompoase si la onoruri, sunt intoleranti pâna la limita excluderii si
au o sanatate deficitara, numai ca ponderea lor este mai redusa.
Selectând o persoana care sa corespunda cerintelor postului si din
punct de vedere al creativitatii, sansele de atingere a obiectivelor cresc
considerabil.
Hubert Jaoui, La créativité, Editura Morisset, Paris, 1995 p. 28
Managementul resurselor umane
B. Premisele social economice
Necesitatea creativitatii este adesea rezultanta fortelor ce actioneaza
pentru schimbare
progresul tehnic (tehnologia avansata);
presiunea concurentei (alinierea, depasirea);
uzura morala accelerata a produselor (produse competitive)
schimbarile majore privind forta de munca (forta de munca perfec-
tionata pe masura).
La nivelul organizatiei, munca de creatie este mai putin de tip indivi-
dual; cel mai adesea ea se desfasoara în grupuri, cercuri, colective (grupul
de creatie s-a dovedit superior creatiei individuale n multe domenii, îndeo-
sebi n cel al managementului).
Cadrul social existent n întreprindere, alaturi de conditiile economice
ale acesteia, este punctul de plecare ce va conditiona desfasurarea activitatii
creative a personalului.
Pentru obiective tactice putem reusi singuri, pe c nd pentru obiective
strategice recurgerea la grup este o resursa de care, daca ne privam facem o
mare greseala.
C. Premisele organizatorice
Nici un grup uman nu poate supravietui fara leadership. Pe de alta
parte, democratia totala este un mit, o utopie. Desigur, de mult timp, expertii
au propus modelul managementului participativ, dar acest model este limitat
la elita (cadrele) din conducere. O pista promitatoare, pe care expertii au
studiat-o n c teva întreprinderi-pilot, ar putea fi aceea a managementului
contributiv Schema sa este simpla si clara: "Eu sunt seful directorul, si nu
am nici o intentie sa scap de responsabilitatile mele, nici sa renunt la puterea
mea de decizie. Deci va spun, ideile voastre ma intereseaza. Observatiile
voastre, analizele, criticile, propunerile, va invit, va provoc chiar sa mi le
prezentati pentru a beneficia de ele. Eu ma angajez formal sa ascult cu
atentie si respect. Numai tacerea si absenta ma pot indispune De îndata ce
voi avea multiplele voastre contributii, ma angajez sa le evaluez cu grija sa
le clasific si sa fac o sinteza. Aceasta munca îmi va permite sa am cea mai
buna decizie posibila. Ma angajez sa v-o explic." Sigur, acest sistem nu este
o solutie universala, dar n mod sigur nu este nici o utopie, cu conditia sa fie
însotit de aplicarea principiului ajutator care stipuleaza ca toate problemele
trebuie sa fie înt i analizate si rezolvate de persoana care are res
Idem , p. 54
Resursele umane si creativitatea
ponsabilitatea de a le rezolva. Numai daca ea nu reuseste le poate transmite
nivelului imediat superior sau sa faca apel la un expert.
Coordonarea acestui proces de creatie, buna lui desfasurare depind de
îndeplinirea conditiilor.
3 Conditiile desfasurarii unei activitati creative
Creativitatea nu reprezinta un scop în sine; fara o aplicabilitate
practica ea nu are sens. Mediul propice este acela unde exista sentimentul ca
situatia actuala este nesatisfacatoare si ca este necesara o ameliorare. În
acest caz, trebuie acceptati toti cei ce pot contribui la schimbare. Nu poate fi
exclus nici un domeniu de inovare, nici un nivel. Trebuie, de asemenea, ca
obiectivele sa fie realiste.
3.1 Creativitatea si comunicarea
Una dintre conditiile desfasurarii unei activitati creative, eficiente este
realizarea unei bune comunicari. O comunicare anosta si superflua plicti-
seste si demobilizeaza. Inovatorul eficient este deci, prin definitie, un comu-
nicator de prim ordin. Comunicatorul eficient face apel fara ncetare la
resursele de creativitate individuale si colective pentru eliberarea energiilor
tuturor si focalizarea catre obiectivele comune de succes.
Înainte de elaborarea unei strategii de comunicare este indispensabila
apropierea de creativitate pentru a explora asteptarile, aspiratiile si re-
prezentarile (listele mentale) ale partilor prezente: conducerea si personalul.
"Este ceea ce noi avem de comunicat, ceea ce ceilalti au înteles?" Este im
portant deci de cunoscut perfect termenul, nainte de a elabora planurile.
Coordonarea planului de comunicare trebuie sa implice direct condu
cerea. Sesiunile creative sunt deci necesare pentru a transmite concluziile
explorarii si a stabili clar care sunt asteptarile, obiectivele si mijloacele.
Punerea în aplicare a actiunilor prevazute în plan presupune, de ase-
menea o creativitate colectiva; comunicarea nu poate fi redusa la un simplu
schimb de informatii. Adevarata sa finalitate este de a actiona asupra
comportamentelor, de a obtine implicarea maxima a fiecaruia si armoniza-
rea eforturilor. Limitarea personalului la rolul de executant duce, în mod
fatal, la mediocritate si la esec. În viitor, executantului i vor fi date
mijloacele concrete si operationale de a participa la elaborarea de solutii în
ceea ce priveste caile ce vor trebui urmate.
Câteva exemple de interventii creative pot fi
Managementul resurselor umane
crearea de
produse alimentare, automobile, cosmetice banci, asi-
gurari, turism, informatica chimie;
crearea de marci si spoturi;
explorarea pietelor si a segmentelor;
cercetarile pozitiilor si axelor de comunicare;
studii de imagine;
cercetarile asupra climatului intern si motivatiilor personalului;
conducerea proiectelor întreprinderilor;
elaborarea planurilor de comunicare
cercetarile prospective si strategia întreprinderii.
3.2 Motivarea
Motivatiile de a crea sunt de trei tipuri;
Nevoia - "necessity is the mother of invention": multe masini si
produse au fost create pentru a satisface unele nevoi ale maselor
sau ale unui segment mai restrâns;
Dorinta: totul este bine, nimeni nu mi-a cerut nimic. Eu creez pen-
tru ca doresc, pentru ca daca nu exprim "forta arcului tinut întins"
(definitia pe care Nietzsche o da geniului), îmi asum riscul unei im-
plozii;
Contractul: eu caut, si uneori gasesc, pentru ca sunt platit sa fac
aceasta.
Este evident ca doua din aceste motivatii sau toate trei se pot combi-
na. Ele ntâlnesc adesea multe piedici. Gary Becker constata ca controversa
dintre cei care sustin ca majoritatea inventiilor apar datorita dorintei fun-
damentale de "a cunoaste" si cei care sustin ca apar datorita sanselor unor
premii în bani este semnificativa mai ales astazi, când se pune accentul pe
investitii sistematice în cercetare si dezvoltare
n literatura de specialitate se pune adesea ntrebarea "Recunoastere
sau recompense?" si sunt analizate inconvenientele recompenselor finan-
ciare dar si cui si cum exprimam recunoasterea.
Acordarea unei recompense financiare autorului ideii pare logica la
prima vedere, în fapt, împart ntreprinderile beneficiile lor cu creatorii
pentru a încuraja si alti angajati sa creeze? Cel mai adesea, valoarea
recompensei este determinata n functie de idee. Formula cea mai utilizata
R. McDermoff, R. Mikulak, M. Beauregard, Développer l initiative et la créativité du
personnel Editura Dunod, Paris, 19
Resursele umane si creativitatea
este aceea de a atribui autorului ideii din economiile realizate în primul
an, unele ntreprinderi prelungind termenul în al doilea an sau chiar pe un
timp mai lung
Inconvenientele recompenselor financiare sunt însa multiple
multe ameliorari propuse sunt dificil de evaluat (ameliorarea securitatii
conditiilor de munca ce duce la reducerea durerii de mijloc). Astfel,
pentru ideile care sunt dificil de masurat în termeni ai economiilor
directe, angajatii vor primi o suma forfetara n S.U A. între 0 si 0
de dolari, de exemplu), în acest caz poate ca angajatul ar fi preferat o
recompensa intangibila decât o suma simbolica de 0 de dolari care nu
compenseaza echitabil ideea emisa;
angajatii vor cauta idei "rentabile" si se va renunta treptat la micile idei
foarte necesare si utile întreprinderilor si care vin mai usor decât "marile
idei";
înainte de a trece la un astfel de sistem al recompenselor financiare,
întreprinderea trebuie sa se întrebe c t timp va putea oferi aceste
recompense, încercati sa întrerupeti n mod brutal un astfel de sistem si
veti vedea ca nu o sa mai primiti nici o idee, angajatii va vor spune ca
ideile lor nu
sunt gratuite;
întreprinderea, pentru a se putea proteja financiar, va face o estimare
foarte conservatoare a economiilor. Salariatul va ignora costul punerii în
aplicare a ideii, va supraestima economia si, de aici, conflictul;
sistemul de sugestii bazat pe recompense financiare va descuraja munca
în grup. Ce interes poate avea un salariat de a finaliza o idee împreuna cu
alte persoane, stiind ca va mparti si recompensa cu ele?
Pentru eliminarea acestor inconveniente a fost elaborat un sistem
"kaizen" - un termen japonez ce desemneaza micile ameliorari continue,
ajutându-se unii pe altii acesta creând un mediu de ameliorare continua si
încurajând ideile si participarea tuturor angajatilor.
3.3 Educarea si formarea
Aristotel evidentia faptul ca pentru creatie sunt necesare atât daruri fi-
resti, nnascute Platon), cât si dobândite - învatatura, mestesug -
(Democrit)
Nu exista creatie fara competenta si fara acumulare de experienta. De
Vasile Virgil Feier, op. cit , p 18
Managementul resurselor umane
asemenea, nu exista inventie fara
stiinta si "savoir-faire", cu conditia ca
competenta sa fie dublata si de îndrazneala.
În cadrul congresului AIF (Asociatia Italiana a Formatorilor), Michel
Crozier a avut o contributie asupra tezei "Formarea n contextul societatii
postindustriale fata în fata cu intelectualizarea si creativitatea muncii".
Din expunerea sa se pot retine patru aspecte:
perimarea cunostintelor;
dezvoltarea complexitatii;
miscarea catre libertate, însotita în final de descoperirea ca pentru
majoritatea dintre noi, fricile noastre sunt pur imaginare;
descoperirea incapacitatii relative de atingere a culmilor economi-
ce si politice a condus societatea catre un progres garantat.
Fata de aceste constatari, Crozier propune "ca sa ne dezvoltam n
ceea ce priveste adaptarea si creatia este necesara participarea, un efort
cooperativ".
Aceasta propunere, paradoxala în gura unei persoane atât de impor
tante, apare ca un manifest în favoarea creativitatii.
De fapt, formatorul care refuza de a fi un simplu instructor (rol pe
care îl poate îndeplini si un pedagog la un cost mult mai redus) trebuie sa
îndeplineasca patru functii principale
antrenarea si dezvoltarea flexibilitatii mentale, ceea ce implica
revigorarea încrederii în sine: rigiditatea nu vine decât de la
conditionare si rutina, fiind provocata si de frica de nou, precum
si de lipsa de independenta
a învata cum sa înveti ajuta pe fiecare sa descopere propria stra-
tegie de învatare si mijloacele de optimizare;
consolidarea credintei ca învatarea permanenta este o conditie ne-
cesara a cresterii si dezvoltarii personalului si se poate realiza fara
suferinta;
instalarea formarii în bucla sistemica a învatarii organizate
(learning organization presupune a o face unul din punctele
cardinale ale strategiei ntreprinderii (private, publice,
administrative, colectivitatii).
Asumarea acestor patru misiuni declanseaza fortat ceea ce numim
astazi formare, dar si sistemul însusi de educatie nationala nca centrat as
tazi pe transmiterea si controlul cunostintelor, livrând topuri de h rtie, deci
vanitatea este etalata tot mai evident. "Faptul ca posed o diploma nu pro-
beaza dec t un lucru", scrie un expert american, "acela ca am fost capabil de
a reusi la examenul ce conditiona eliberarea acestei diplome"
Stimularea curiozitatii n toate directiile, neîncercând ca toti cei ce se
Resursele umane si creativitatea
pregatesc sa se conformeze stilului lor de a nvata, stilul profesorului, des-
chiderea scolii catre viata, integrându-se fara a condamna n mediul tineri-
lor, ajut ndu-se de multimedia cu discernamânt, a fi mereu inventiv n ma
niera de animare a clasei, iata o serie de actiuni stimulante ce ar putea duce
la evitarea grelelor cheltuieli de a fi psihosomatici si care pot reda formato-
rului o noua tinerete si statutului sau social o valorizare mai necesara ca
niciodata.
Dar, de asemenea, formarea si educarea trebuie urgent sa fie privite ca
niste motoare esentiale ale dezvoltarii economice. Iar creatia este rezultatul
învatarii permanente. Peter Druker spunea ca inovatia poate fi reprezentata
ca o disciplina, poate fi învatata, poate fi practicata.
3.4 Conditii organizatorice
Toti creatorii au o metoda, o cale de inovare pe care o urmeaza fidel,
inconstient sau constient. Aceasta metoda se caracterizeaza printr-un prin-
cipiu de baza, recurgerea la diferite logici descoperite si la secventa a trei
momente principale (înainte, în timpul si dupa creatie).
nainte (selectia si definirea problemei);
O capcana mortala este aceea de a porni impetuos catre cautarea de
solutii nainte de a defini precis subiectul de tratat si de a avea foarte clar
definite obiectivele. Este necesar sa ntelegem doua etape:
o etapa de perceptie ce serveste la a primi maximul de elemente
(informare, documentare);
o etapa de analiza creativa destinata destructurarii si apoi restruc-
turarii problematicii, astfel nc t sa fie identificate punctele critice
asupra carora trebuie actionat cu prioritate alegerea metodei de
creativitate.
n timpul creatia):
Este inima proceselor, momentul n care se formeaza putin câte putin
raspunsul, ia nastere creatia. Acesta este momentul în care recurgerea la
logicile nedeductive va fi cruciala. Acesta este momentul în care apropierea
de persoane foarte diferite de noi însine, cu care stabilim o colaborare in
duo sau în grup, poate sa se dovedeasca foarte utila.
În inima procesului de creare de idei se situeaza gândirea magica.
Ideea magica este o solutie precisa si ncântatoare la problema pusa, cu o
mica limita: pentru motive diverse (tehnice, financiare, juridice, morale, co-
merciale etc.) ea este irealizabila. Pornind de la ideea fantastica si imposibi-
la, va trebui imaginat cum se poate traduce aceasta în idee creativa, adica
originala, interesanta si realizabila.
Managementul resurselor umane
Romanele lui Jules Verne, desenele lui Leonardo, povestirile science-
fiction sunt pline de idei magice, dar unele fac parte astazi din universul fa-
miliar ca: televiziunea, submarinul, elicopterul, iar altele sunt obiecte dese-
nate n "catalogul obiectelor de negasit" al lui Carelman.
Dupa (alegerea solutiei si implementarea ei):
Productia de idei a fost bogata, calitativ si cantitativ. Ne ram ne sa
selectam, ierarhizam, alegem si sa actionam Este, fara ndoiala, momentul
cel mai delicat, din mai multe motive
tristetea de a trebui ales, deci de a renunta la solutiile ce nu vor fi
retinute;
teama de a gresi, de asumare a unui risc gresit calculat
instinctul de conservare, probabilitatea unui inconfort provizoriu,
determinat de inovare, asupra altora si asupra noastra
dificultatea întelegerii unei idei cu adevarat noi.
Piaget, cu ajutorul unor descoperiri recente ale psihologiei cunoaste-
rii, explica acest paradox: noi nu putem întelege ceea ce nu suntem pregatiti
sa ntelegem, de unde o rezistenta naturala neurofiziologica la perceperea si
acceptarea noutatii. De unde, importanta acestei etape de trecere la actul în
sine, de a utiliza instructiunile creative pentru a integra din plin ideea noua
si pentru a declansa si depasi numeroase riscuri de autosabotaj pe care le
punem n miscare automat pentru a ne împiedica reusita; o parte din noi
vrea succesul ntreprinderii noastre, iar o alta parte vrea sa ne "protejeze" de
consecintele succesului.
Tehnologia creatiei este n linii mari generala, metodele de
creativitate vom vedea ca sunt diverse si vor fi selectate de fiecare creator
sau grup de creatie, în functie de subiectul de tratat si obiectivele lor.
Metodele nu vin sa nlocuiasca creativitatea individuala, ci sa ajute, sa
amplifice puterea creativa naturala individuala.
Calitatile unui creator ar putea fi schematizate ca în figura 14
El poate fi creator individual sau poate face
parte dintr-un grup.
Pierre Lebel, op cit., p. 27
Resursele umane si creativitatea
Figura 14 2 Caracteristicile unui creator
Grupul de creativitate este adesea luat ca exemplu n cadrul analizei
metodelor de creativitate; el este un ansamblu limitat persoane) ce
cunosc si respecta regulile de creativitate. Ele sunt dispuse sa produca idei
asupra unui subiect, cautând sa ofere opinii diferite, prin schimburi de idei
necenzurate, pentru a servi ulterior la elaborarea de propuneri n concor
danta cu obiectivele propuse. Recurgerea la un anumit grup este utila în
etapele analizei si productiei, n particular n fazele divergente când susti-
nerea celorlalti incita la o mare îndrazneala si productivitate.
În etapa selectarii ( n aplicatia sa), daca decizia de luat se refera la
mai multe persoane sau mai multe functii, este de dorit sa fie implicati re-
prezentantii sai n pregatirea alegerii. Aceasta va usura aplicarea concluzii-
lor, schimbarea va fi mai usor acceptata daca am participat la definirea ei o
inovare este mai bine primita daca am fost ntr-un fel sau altul la baza ei.
Rolul animatorului:
Este capital, chiar si n grupurile foarte antrenate Dirijorul întru-un
"jazz bând" da tempo-ul, indica prima linie melodica, simte momentul
lansarii solistilor, asculta n permanenta dispozitiile si vibratiile grupului,
pentru a simula exprimarea armonioasa a ideilor, pentru a favoriza
sistematic fructuozitatea crescânda. Are, de asemenea, misiunea de a face
respectate, simplu, dar ferm, regulile jocului.
Limitele grupului:
Grupul este o pârghie de demultiplicare; el nu trebuie sa devina o
proteza, nici o conditionare în afara careia creativitatea individuala sa se re-
gaseasca micsorata.
Riscul exista. Este deci crucial de a se dedica, n mod regulat, practi-
cii personale a tehnicilor creative si mai ales revigorarii ncrederii în propria
Managementul resurselor umane
capacitate de analiza a
problemelor si gasirii de raspunsuri novatoare, în
propria sa putere de transformare pozitiva a realitatii.
Avem nevoie de a fi creatori tot timpul.
Pentru optimizarea creativitatii, n spiritul celor prezentate, ar trebui
respectate o serie de reguli
cunoasterea implicarii persoanelor si aptitudinilor lor de a crea, pe
lânga aportul competentei lor;
cunoasterea ameliorarilor ce se cer introduse prin inovare, stabili-
rea obiectivelor;
pastrarea realismului n inovare - sa nu se depaseasca nivelul re-
alizabil
a fi asigurat ca produsul creatiei va fi exploatabil;
crearea atât cât este oportun, fara a se ramâne în urma dar nici
anticip nd mult nevoile.
Pornind de la premisele enuntate, pentru a stimula creativitatea, con-
ducerea organizatiei ar putea lua urmatoarele masuri:
sa creeze un bun climat de comunicare atât interna (propriul per-
sonal compartimentul de marketing, compartimentul de cercetare-
dezvoltare), cât si externa (inventatori, institutii de cercetare, centre
de creativitate), pornind de la principiul ca "toti oamenii poseda
potential creativ";
sa creeze un bun sistem de motivare (un exemplu poate fi sistemul
"kaizen");
sa descopere, recruteze si selecteze persoane care sa corespunda si
cerintelor legate de creativitate;
sa asigure formarea si perfectionarea permanenta a personalului (cu
un pas înaintea progresului tehnic);
sa asigure conditii pentru o mai buna desfasurare a muncii în grup,
printr-un management adecvat (de exemplu, managementul
contributiv);
sa creeze cadrul organizatoric favorabil creativitatii (de exemplu,
cutia de idei precum si echipe de creativitate temporare sau per-
manente, cum ar fi cercurile de calitate
sa se asigure ca sunt folosite cele mai adecvate metode de stimulare a
creativitatii.
10 Idem., p. 23
Resursele umane si creativitatea
14.3 Metode de stimulare a creativitatii
reativitatea nu este niciodata o operatie salbatica, impulsiva, impro-
C
vizata. Creativitatea face parte din cadrul obiectivelor de ameliorare
si se practica cu metoda Pentru a beneficia din plin de metodele de
creativitate, exista doua conditii: a fi creativ prin fire n mod
natural) si a stapâni (a cunoaste si a sti a aplica) metodele
Schema generala a procesului de creativitate poate fi reprezentata ca
în figura 14
Figura 14.3 Schema generala a procesului de creativitate
Alegerea unei metode depinde de tipul problemei si grupului, dar si
de elemente ce tin de metoda n sine (facilitate, rapiditate si divergenta)
asa cum este prezentat în figura 14.4
Idem , p. 14
H. Jaoui, op cit , p. 38
Managementul resurselor umane
Figura 14 4 Elementele ce influenteaza alegerea unei metode de creativitate
Plauzibilitatea unei descoperiri va fi mai ridicata daca noi gasim un
numar mai mare de drumuri folosind logici diferite. De unde definirea
metodei creative ca multilogica.
1 Logici asociative
Freud si suprarealistii au
aratat ca
nici o asociere nu
este întâmpla-
toare . Libera asociere este unul dintre mecanismele cele mai simple ale
inventiei. Ea nu ia nastere dec t daca reusim sa ne eliberam spiritul de
conditionarile educative si sa ne antrenam într-un proces necenzurat de
eliberare a ideilor. Pentru aceasta este necesara respectarea celor patru
reguli ale desfasurarii libere.
Aceste reguli au fost instituite de Alex Osborne, cel care a creat
brainstormingul.
Brainstormingul (furtuna de idei) este tipul vechi de tehnica asocia-
tiva. Osborne era presedintele agentiei de publicitate new-yorkeze B.B.D.O
El a constatat ca, n cadrul reuniunilor pentru cautarea de idei, mare parte
din timp si energie se pierdea în critica destructiva a ideilor altora. "Ilumina-
rea" sa a constat în introducerea judecatii separate, emiterea de idei fiind
despartita de critica (de analiza ideilor) în doua parti.
Pentru prima parte, el a introdus patru reguli obligatorii:
. Este interzis sa interzici. Evaluarea negativa si pozitiva a ideilor
este interzisa. Autocenzura este suprimata.
. Ideile cele mai bizare sunt primite cu entuziasm.
. Cantitatea
este privilegiata n raport cu calitatea.
Resursele umane si creativitatea
4. Asocierea de idei va fi practicata sistematic si fara limite: fiecare
propunere a cuiva este o locomotiva la care toti ceilalti pot atasa
vagoanele lor.
La aceasta prima parte participa sase sau sapte persoane informate n
prealabil despre tema cercetata si se desfasoara într-o ambianta de exu-
beranta si buna dispozitie ( ntr-un interval de cel mult o ora).
În a doua parte grupul include sau se reduce la acele persoane direct
implicate n problema si consta într-un examen metodologic si riguros al
listei ce cuprinde 5 de idei generate.
Trierea conduce la retinerea celor mai pertinente, retinând însa si pe
cele mai originale pentru a le dezvolta si aprofunda.
Limitele si disfunctionalitatile brainstormingului:
Aplicarea celor patru reguli este dificila, eliberarea si descatusarea
libera a imaginatiei nu se obtin printr-o simpla decizie voluntara. Abtinerea
de la orice judecata a ideilor celorlalti, n culturile noastre dominate de un
spirit critic, este o atitudine dificil de integrat. Gândirea bizara si ideile
ciudate nu sunt la îndemâna unor persoane pe care scoala le-a învatat sa
"învârta de sapte ori limba în gura" înainte de a se exprima (de a gândi de
sapte ori si a spune o data). A asculta pe celalalt cu deschidere, pentru a
trece de la jocul individual la cel n echipa, vine n contradictie profunda cu
valorile individualismului ce caracterizeaza societatile latine.
A doua parte este usor sa se transforme într-un masacru, o furtuna
de critici ce trebuie însa sa valorifice eforturile sustinute din prima parte, sa
recupereze si sa transforme, iar n final sa gaseasca o cale de a prezenta
noile idei, astfel încât ele sa fie acceptate de un public adeseori rezistent
(reticent).
Aparenta usurinta a tehnicii este gresita; sunt necesare persoane
care, pe l nga flexibilitate si fluiditatea naturala trebuie sa aiba experienta
unor practici colective a logicilor inventarii.
Cu toate aceste dificultati întâmpinate, brainstormingul s-a dezvoltat
foarte mult în practica mondiala, fiind indicat în probleme ce solicita gasirea
unor idei noi, cum ar fi: conducerea întreprinderilor, restructurarea produc-
tiei, activitatile comerciale etc.
Au fost realizate si o serie de tehnici derivate ale brainstormingului,
cum ar fi:
tehnica Little a lui Gordon, în care nimeni nu cunoaste natura
exacta a problemei în discutie; grupul se întâlneste de mai multe
ori si sedinta dureaza mai mult
tehnica "ochiului proaspat", caz în care participantii au putina
experienta, pentru a fi eliminata rutina;
tehnica "cercetarii organizate", în care problema este divizata si
analizata fiecare parte pe rând.
Managementul resurselor umane
Aceste tehnici au la baza aceleasi reguli ca si brainstormingul.
Tehnicile asociative au la baza tehnica brainstormingului îmbunatatita prin
utilizarea unei liste de verificare, cuprinz nd enumerari de verbe sti-
mulatoare ca Ajuta Suprima/Diviza/Multiplica/Inversa/Ascunde etc. Putem,
de asemenea, practica asocieri fortate. Se procedeaza astfel
stabilim mai ntâi o lista cu 2 asociatii libere pornind de la un
cuvânt cheie al problemei
luam apoi cuvinte la ntâmplare si verificam ca ele sa fie departe
de tema originala;
procedam apoi la bisociatii linie cu linie, vr nd sa obtinem solutii
neasteptate.
Exemplu
teatru ncaltaminte
actori sireturi
punere n scena crema de ghete
afis cizmar
rezervare tenesi
fotolii sport
Moliere Magic Johnson
Prima bisociere poate sugera ideea unei intercalari informatice, o re-
tea punând în relatie ansamblul actorilor reperati dupa C.V. si pusi n scena
si alta responsabila cu selectarea actorilor.
A treia bisociere duce la nasterea ideii de combinare a titlului unei
piese cu o profesiune de exemplu, publicitatea la "Bucatarie si dependinte"
ar putea sa se repercuteze asupra tuturor fabricantilor de bucatarii.
A sasea bisociere poate incita medicii sa prescrie pacientilor anumite
piese cu efect terapeutic etc.
Tehnicile asociative se utilizeaza ndeosebi în perfectionarea unor
produse, precum si n organizarea muncii n ntreprinderi.
2 Logici analogice
Ele sunt, de asemenea, foarte vechi si esentiale n ntelegere si înva-
tare: tendinta noastra naturala este aceea de a raporta ntreaga realitate noua
la o realitate deja cunoscuta.
Pentru a inventa, trebuie inversat acest demers si cum propun
Gordon si Prince, inventatorii metodei "sinecticii" "a privi lucrurile cunos
cute (familiare) ca si cum ar fi straine". Cuv ntul sinectic a luat fiinta din ra-
Resursele umane si creativitatea
dacini grecesti ce semnifica "a pune n ansamblu (împreuna) lucruri etero-
gene". Metoda distinge patru tipuri de analogii:
a) analogia directa: înlocuieste obiectul problematic cu un obiect
analogic. De exemplu: responsabilul cu formarea personalului cu un
agricultor care munceste nainte de a semana interiorul unei masini cu un
uter protector;
b) analogia simbolica: nlocuieste obiectul cu o imagine De exem-
plu: relatia client-furnizor cu un contract de casatorie patriotismul cu un
drapel; laptele cu puritatea candida
c) analogia functionala: se bazeaza pe relatia dintre doua obiecte
A este pentru B ceea ce X este pentru Y De exemplu, un bun sef este pentru
colaboratorul sau ca: mâng ierea pentru obraz, busola pentru navigator,
soarele pentru planta, ngrasamântul pentru pamânt
d) analogia fantastica: se substituie magia realului. Se transpune
problema într-un univers feeric unde totul este posibil, inclusiv absurdul. De
exemplu: n acest oras ideal, automobilele au antena care le ghideaza catre
fluxul mai putin aglomerat si catre parcarile disponibile, unde ele si
diminueaza volumul pentru a putea fi aranjate pe etajere;
e) putem include si analogia personala, n care subiectul se pune în
locul obiectului
Metodele analogice pot fi folosite cu anumite rezerve, pentru a evita
exagerarile în toate domeniile cunoasterii umane, inclusiv n economie.
3 Logici combinatorii (matriceale)
Concasajul este metoda prin care problema este divizata în elemen-
tele sale componente. Fiecare componenta este marita, micsorata, nlocuita,
supusa la numeroase ntrebari, în final recompunând ansamblul si verific nd
noutatea si utilitatea acestuia.
Se utilizeaza, n special, pentru perfectionarea produselor existente,
inclusiv în conducerea resurselor umane.
Alchimistii si, mai recent, informaticienii au redat viata si vigoarea lo-
gicilor combinatorii prin subterfugiul matricelor descoperirii, îmbinarea
diferita a unor tehnici, procedee, cunostinte.
Tabloul de clasare a elementelor chimice al lui Leontieff este o exce-
lenta ilustrare: alta punere în ordine logica si functionala a elementelor cu
noscute n epoca, aceste matrice lasa casete libere pentru elemente la care
proprietatile au fost precis descrise, dar nu au fost înca reperate materiali-
ceste.
Astazi toate au fost efectiv identificate dar unele nu exista dec t pe
Managementul resurselor umane
alte planete.
Fritz Zwicky inventatorul analizei morfologice - metoda matriceala
foarte utilizata de NASA si Aerospatiale printre altele a descoperit si de-
scris "les quasars" (astrele cele mai departate observate p na acum), nainte
ca acest lucru sa fie posibil cu ajutorul telescopului
4 Logici bazate pe vise
Numerosi inventatori si operatori, de la chimistul Kekule la Alfred
Hitchcock, trec nd pe lânga matematicianul Poincare, îi putem retine ca
martori ai puterii viselor, în particular n etapa finala a descoperirilor
Elvetianul Robert Desoilles, psihanalist dizident, a fondat metoda sa
"Vis-Trezit-Dirijat" pe o observatie în somn: "inhibarea centrilor corticali si
disparitia momentana a legaturilor temporare, care conditioneaza g ndirea
logica si modurile de exprimare conventionale, permite accesul direct la in-
constient" care sa dezvaluie, exprimându-se prin mijloace arhaice, nelogice
etc., prin analogii mai mult sau mai putin clare
Punerea "în pielea problemei" devine obiectul asupra caruia se lucrea-
za, este un moment practic inevitabil pe tot parcursul inventiei. Pentru a-l
face cu eficacitate nu este inutil a se antrena sau, mai bine, având concursul
unui figurant - al unei persoane cu rol redus care sa ne puna delicat ntrebari
destinate sa ne faciliteze cufundarea în obiectul ales si descoperirea noastra
din interior nu numai a proprietatilor sale, dar mai ales a ceea ce
resimtim si gândim în aceasta situatie. Pentru acest antrenament este
recomandat sa se înceapa cu obiecte simple: o cratita cu coada, o cratita cu
capac si toarte un bibelou etc. si a lasa pentru o etapa ulterioara obiectele
complicate sau animalele.
Cu o buna practica este, de asemenea, posibil si foarte productiv a se
identifica cu conceptul: eu sunt pacea, libertatea, noutatea, comunicarea etc.
5 O metoda sintetica
Încearca sa descrie traseul ce se urmeaza n cadrul de stimulare a
creativitatii, traseu n cinci etape parcurse n cazul majoritatii metodelor,
fiecare dintre ele comport nd sistematic o faza divergenta unde se aplica
cele patru reguli ale rularii libere si o faza convergenta destinata trierii,
structurarii si rafinarii materialelor produse anterior.
Prima etapa, perceptia creativa, are drept scop reunirea celui mai
mare numar de informatii obiective si subiective, fapte si cifre, senzatii si
Resursele umane si creativitatea
intuitii, afirmatii si ipoteze asupra problemelor abordate.
A doua, analiza creativa - se deruleaza o explorare multilogica apro-
fundata a câmpului problemei, sfârsind prin a o descompune în particule
elementare. Restructurarea lor, n faza convergenta permite reusirea unei
veritabile radiografii n relief, identificând obiectivul asteptat si indicând zo-
nele critice ce ne intereseaza cu prioritate.
A treia, productia creativa - are ca scop generarea unui maxim de
idei magice, din care cele mai promitatoare sunt traduse în idei creative.
A patra, selectia creativa are ca scop optimizarea alegerii celei mai
bune idei favorizând, n faza divergenta, un examen binevoitor si apropiind
persoanele ce decid toate propunerile si, în special, de cele deranjante.
A cincea, aplicarea creativa - serveste la pregatirea trecerii la actiune
în cele mai bune conditii posibile. Se aplica, n faza divergenta, o tehnica
antisabotaj ce consta n a face un recensamânt al mijloacelor disponibile.
Pornind de la examenul atent al riscurilor, este mult mai usor de construit un
plan de actiune detaliat si de programat reusita.
6 Alte metode
Dat fiind numarul foarte mare de metode (peste pe l nga acestea
foarte cunoscute vom mai mentiona câteva amintite frecvent de cei ce s-au
ocupat de domeniul creativitatii
Tehnica Phillips 66 dezvoltata de Phillips Donald - se bazeaza
pe divizarea unui grup de aproximativ de persoane n grupuri de câte
pe principiul eterogenitatii (pot fi ntre 6 persoane). Dupa elaborarea de
idei, timp de sase minute, n cadrul fiecarui grup, acestea vor fi expuse de
un reprezentant din partea fiecarui grup ntr-o reuniune generala ce va dura
doua ore. Aceasta tehnica se utilizeaza atunci când sunt necesare mai multe
puncte de vedere asupra situatiei, când sunt necesare ierarhizari, enumerari
si nu sunt stabilite criterii precise.
Reuniunea Panel se organizeaza ca un dialog permanent între
doua grupuri de persoane (juriul si auditoriul) Juriul format din experti
propune solutii si le argumenteaza, iar auditoriul pune ntrebari, cenzur nd
si evaluând propunerile juriului de exemplu, consiliile de administratie si
personalul întreprinderii)
Tehnica Delphi consta n esenta, n interogarea unui numar mare
de experti si specialisti (oameni de stiinta, politicieni, ziaristi) referitor la
evenimentele (de natura tehnica, economica, sociala, culturala) ce s-ar putea
produce într-o anumita perioada de timp. Informatiile furnizate de ancheta
sunt testate si n final se obtine o imagine asupra viitorului (se utilizeaza
Managementul resurselor umane
pentru formularea de previziuni).
Brainwriting este o metoda ce presupune un grup de 2 per-
soane asezate la o masa rotunda. Fiecare va exprima în scris trei idei în
aproximativ 5-15 minute si va lasa hârtia sa circule la persoana de l nga el.
Întotdeauna hârtiile vor circula n acelasi sens si se vor trece pe ele cele mai
bune ultime trei idei citite sau g ndite. Când toti membrii au completat
fiecare foaie de h rtie, se citesc ultimele idei considerate a fi cele mai bune
si se discuta în cadrul grupului
Experimentul si simularea, dezvoltate si datorita capacitatilor de
calcul electronic si a tehnicilor de modelare, devin tot mai mult un ajutor de
nadejde al metodelor si tehnicilor de stimulare a creativitatii.
Se va reveni cu o explicare pe larg a modului de utilizare a acestor
metode si tehnici într-un viitor caiet de aplicatii n domeniul resurselor
umane.
14.4 Obstacole în calea creativitatii
F
actorii ce inhiba creativitatea fac obiectul a numeroase studii scrise de
psihologi de sociologi si de specialisti în organizarea muncii. Lista
lor este consistenta si descurajanta, alaturi de blocajele sociale ce pot
deveni obstacole logice care conditioneaza indivizii
Ele ar putea fi grupate în trei: frica, aparenta si ignoranta.
Ignorarea potentialului posedat este ca si cum având un depozit de
lingouri de aur sub parchet alegi între a trai sau a muri bogat n mister în
revansa, exista creatori spontani persoane care stiu ca sunt creative.
Aparenta este o frâna si este chiar mai raspândita decât curajul si vo-
inta care au devenit, din mai multe motive, valori asa-zise de ordine si virili-
tate, deci cu o reputatie depreciata. Psihosinteza lui Roberto Assaggioli pro-
pune o serie de exercitii destinate revigorarii vointei.
Frica este detergentul cel mai grav ce are radacini profunde ntr-un
emotional nvechit. Copilaria noastra individuala a fost jalonata de frici ima-
ginare, copilaria umanitatii a avut frici reale; arbitrari, violenta, epidemii
foamete etc.
Avantajul situatiei actuale, criza, cum îi spunem, este acela ca "nu
avem de ales decât ntre securitatea de a nu schimba si insecuritatea de a
inova".
Idem, p. 33
Resursele umane si creativitatea
Nu exista risc mai mare, astazi, dec t de a refuza schimbarea. Dilema
se rezuma deci la doua variante:
alegem riscul de a accepta pasiv schimbarea decisa de altii în locul
nostru.
alegem riscul de a fi coautori ai schimbarii.
Bariere pot fi, de asemenea, frica de ridicol, dar si refuzul de a sugera
tot ce este interzis de morala, obiceiuri, bune maniere, educatie, dar si in-
convenientele recompenselor financiare, limitarea participarii; autorul ideii
participa putin la realizarea acesteia.
Bariere pot fi si credintele angajatilor ca
numai marile idei merita sa fie prezentate;
punerea în practica a ideilor ia foarte mult timp
ideile se pierd sau se ratacesc;
numai un numar mic de idei sunt acceptate si puse în aplicare
angajatul nu are nici un cuv nt de spus în realizarea (aplicarea
ideii;
estimarile proprii n ceea ce priveste economiile sunt, în general,
conservatoare;
sistemele de sugestii descurajeaza munca în grup
Alte bariere sunt sistemele clasice vazute de ntreprindere:
nimeni nu are timp sa se ocupe de idei;
administratorul sistemului este prins la mijloc între doua focuri;
angajatii vin cu idei (îsi prezinta ideile) numai pentru bani.
nvingerea barierelor
Cresterea ncrederii în noi ("empowering beliefs") ia n consideratie
bogatia capacitatilor noastre (cunostinte si savoir-faire, inteligenta si
intuitie, relatii si prietenii noi avem mult mai mult decât credem) si de
asemenea necunoscutul pe care îl putem dezvolta daca decidem. Energia
creatoare si gândirea pozitiva sunt doua fete ale aceleiasi realitati.
Creator este acela care, n toate circumstantele, chiar si cele mai dra-
matice, este capabil sa patrunda n punctele asupra carora poate actiona pen-
tru a inversa sau cel putin a se infiltra în evolutia probabil negativa a
situatiei. Este bine deci de a ramâne departe de o resimtire fatalista sau "sa
punem ochelari roz pentru a avea o viziune mai putin trista asupra
realitatii"
Creatorul este un pesimist activ. El simte ca are o putere asupra a ceea
ce este sau i se va
întâmpla.
14 Idem., p. 35
Managementul resurselor umane
Dincolo de aceasta, doua apropieri concrete sunt posibile pentru a ne
ajuta sa ne ridicam moralul
Prima este afirmarea de sine care propune tehnici de nvatare si re-
petare ce ne pot ajuta sa ne învatam si sa depasim contaminarile emotionale
(copil) sau sociale (parinti) care risca sa ne reduca la un stadiu de pasivitate.
Pasivitatea se manifesta prin patru simptome:
inactiune
supraadaptare;
agitatie;
violenta exercitata contra altora sau contra lui însusi.
Alta apropiere, mai departata pentru ca este fundamentala, este mun-
ca ntr-un scenariu personal ce traverseaza cele sase etape ale unei spirale a
succesului:
. Cunoasterea tuturor resurselor noastre cele detinute si cele ce le putem
obtine singur sau cu ajutorul altora
. Clarificarea obiectivelor pe termen lung si identificarea unui obiectiv pe
termen scurt;
. Imaginarea diferitelor strategii pentru atingerea obiectivelor pe termen
scurt (recurgerea la tehnici creative si aportul partenerilor sunt
indispensabile);
. Deciderea care este mai bine adaptata la nevoile noastre si la po
sibilitatile noastre, totul conform cu sistemul nostru de valori;
. Constituirea unui plan de actiune precis si detaliat, care sa ia n
considerare riscuri de sabotaj si autosabotaj
. Trecerea la actiune si reusita.
14.5 Creativitatea astazi în lume
S
tatele Unite ram n o exceptie dialogul între sistemul de educatie si
întreprindere este fructuos si permanent, numeroase centre de la
scolile primare la universitati si nu numai au introdus cursuri de
"gândire creativa" si numeroase sunt învatamintele stiintifice sau literare
care au o pedagogie ce se apropie si utilizeaza instrumente creative.
Consultantii în creativitate si inovare sunt numerosi si mai degraba
sunt persoane individuale decât membrii unei echipe sau unui cabinet. Dar
instrumentele de baza sunt adesea banalizate la bagajul normal al unui ma-
nager.
În Europa, Germania si Anglia s-au dezvoltat programe pedagogice,
Resursele umane si creativitatea
în particular, pentru ingineri.
Un mare numar de consultanti externi si interni au integrat câteva in-
strumente creative în seturile lor de interventie.
Situatia actuala este paradoxala constiinta necesitatii unei abordari
novatoare s-a generalizat, ajutând criza. Depasirea acestei situatii nu este
usoara În acest timp numerosi indicatori incita la un optimism rezonabil.
În întreprinderi, dupa functia de marketing care a fost initiatoarea
în materie, functiile resurse umane si cercetare-dezvoltare sunt
partase si, de asemenea, directiile generale, încep sa realizeze rolul
esential pe care îl poate avea creativitatea în gestiunea schimbarii.
Colectivitatile locale si puterile publice manifesta o curiozitate pro-
mitatoare. Numeroase orase sunt deja lansate - initiativa este de
urmat.
Autoverificarea cunostintelor
din capitolul 4
Din punctul de vedere al evolutiei sale de-a lungul timpului, societatea umana este mai degraba:
a) inovatoare c) orientata spre noutate b) conservatoare d) flexibila
Aplicatiile creativitatii se pot grupa în mai multe categorii si anume:
a) crearea, inventia si inovatia c) optimizarea a ceea ce exista
b) rezolvarea problemelor d) toate raspunsurile sunt corecte
Creativitatea este influentata de factori intrinseci persoanei, si anume:
a) biologici, culturali si intelectuali
b) intelectuali, nonintelectuali si sociali c) culturali, nonintelectuali si intelectuali
d) biologici, intelectuali si nonintelectuali
Oamenii sunt mai creatori între:
a) 20 si 40 de ani c) 30 si 45 de ani b) 25 si 45 de ani d) 25 si 35 de ani
Raportarea vârstei intelectuale la vârsta cronologica reprezinta
a) coeficientul de inteligenta c) ambele raspunsuri sunt corecte b) nivelul de inteligenta d) nici un raspuns nu este corect
Printre factorii nonintelectuali care si pun amprenta asupra creativitatii se numara si:
a) inteligenta c) capacitatea de a abstractiza b) memoria d) temperamentul
Managementul resurselor umane
Cei mai multi creatori provin din familii:
a) cu o situatie materiala foarte buna
b) cu o situatie materiala medie sau putin peste medie c) cu o situatie materiala sub medie
d) toate raspunsurile sunt corecte
Uzura morala accelerata a produselor este:
a) o premisa organizatorica a creativitatii b) o premisa economica a creativitatii
c) o premisa sociala a creativitatii
d) o conditie a desfasurarii unei munci creative
"Eu sunt seful, nu am intentia sa renunt la puterea mea de decizie,
ma angajez sa va ascult, sa evaluez observatiile si propunerile voastre, ceea ce mi va permite sa iau cea mai buna decizie pe care ma angajez sa v-o explic." Aceasta este baza managementului:
a) participativ c) permisiv
b) dominant d) contributiv
. Descurajarea muncii creative în grup este n general rezultatul:
a) unei comunicari defectuoase c) sistemului de sugestii bazat pe recompense financiare
b) incompatibilitatii temperamentelor d) atitudinii fata de munca
. În cadrul procesului de creare de idei, etapa de perceptie este urmata de etapa de:
a) creatie propriu-zisa c) ierarhizarea ideilor b) analiza creativa d) actiune
. "Noi nu ntelegem ceea ce nu suntem pregatiti sa întelegem" Aceasta afecteaza în timpul creatiei:
a) etapa de perceptie c) creatia
b) etapa de analiza creativa d) etapa selectarii
. Stimularea creativitatii se realizeaza prin:
a) crearea unui bun climat de comunicare interna
b) pregatirea unor manageri polivalenti c) evaluarea pozitiva a tuturor ideilor d) evitarea sistemelor de control
Resursele umane si creativitatea
. Emiterea de idei din cadrul brainstormingului pune accent pe:
a) cantitate c) ambele raspunsuri sunt corecte b) asociere d) nici un raspuns nu este corect
. Cultura tarilor latine favorizeaza brainstormingul. Cum este afirmatia?
a) adevarata c) adevarata sau falsa n functie de persoanele implicate b) falsa d) nici un raspuns nu este corect
. "A privi lucrurile cunoscute ca si cum ar fi straine" este conceptul care sta la baza:
a) brainstormingului c) sinecticii
b) concasajului d) brainwriting-ului
. Analogia simbolica
a) înlocuieste obiectul problematic cu un obiect analogic b) se bazeaza pe relatia dintre doua obiecte
c) pune subiectul în locul obiectului d) înlocuieste obiectul cu o imagine
. Interogarea unui mare numar de experti si specialisti referitor la evenimentele care s-ar putea produce într-o anumita perioada de timp reprezinta:
a) tehnica Little c) reuniunea Panel b) tehnica Phillips d) tehnica Delphi
. Numai marile idei merita sa fie prezentate?
a) da c) da pentru a se economisi timp
b) nu d) nu; aceasta credinta este o bariera în calea creativitatii
. Dezvoltarea capacitatilor de calcul si a tehnicilor de modelare a condus la dezvoltarea:
a) tehnica Little c) reuniunea Panel
b) tehnica Phillips d) experimentului si simularii
Managementul resurselor umane
Raspunsuri corecte
ntrebarea Raspunsul ntrebarea Raspunsul
B . B
D . D
D . A
B . C
A . B
D . C
B . D
B . D
D . D
C . D
Resursele umane si creativitatea
Verificarea cunostintelor
din capitolul
Aptitudinea de a crea caracterizeaza fiinta umana?
a) da c) da; exista în stare potentiala
b) nu d) nu, caracterizeaza numai anumite grupuri
Una dintre concluziile studiului realizat de Paul Guilford n anii '50
în legatura cu creativitatea se refera la faptul ca
a) toata lumea poseda un potential creativ imens
b) americanii sunt mai creativi decât celelalte popoare c) creativitatea nu se poate dezvolta
d) anumite grupuri au un potential creativ mai mare
Sunt mai creative:
a) persoanele de sex feminin c) nu exista diferente n functie de sex b) persoanele de sex masculin d) cercetatoarele
Inteligenta unei persoane este determinata:
a) genetic c) printr-o educatie corelata vârstei
b) de o alimentatie corespunzatoare
d) toate raspunsurile sunt corecte
Atitudinea fata de munca este un factor
a) biologic c) nonintelectual b) intelectual d) de mediu
Din categoria factorilor de mediu de care depinde creativitatea unei persoane fac parte:
a) familia c) managementul b) temperamentul d) inteligenta
Managementul resurselor umane
La nivelul unei organizatii premisele creativitatii se refera la:
a) calitatea selectiei resurselor umane b) premisele social-economice
c) premisele organizatorice
d) toate raspunsurile sunt corecte
Munca de creatie în cadrul organizatiilor este mai eficienta daca se desfasoara:
a) la nivel individual
b) în grupuri, cercuri, colective
c) la nivelurile superioare de conducere d) permanent
Motivatiile de a crea, desi se combina între ele, sunt în principal de trei tipuri:
a) nevoie dorinta si contract c) nevoie, optimizare si rezolvarea problemelor
b) dorinta, nevoie si optimizare d) nevoie, ameliorare si generalizare
. Sistemul "kaizen" care creaza un mediu de ameliorare continua, de încurajare a ideilor si participare a tuturor angajatilor a fost elaborat de:
a) japonezi c) suedezi
b) nemti d) norvegieni
. Între caracteristicile unui creator se numara
a) este expert c) se mentine în cadru b) are o parere asemanatoare cu a celorlalti d) este sensibil
. Printre caracteristicile grupului de creativitate nu se numara
a) e format din 10-15 persoane
b) membrii cunosc si respecta regulile de creativiate c) este folosit în fazele divergente ale creatiei
d) este folosit în etapa analizei ideilor
. Brainstormingul (furtuna de idei) este o metoda de stimulare a creativitatii pusa la punct de:
a) March si Simons c) B.F. Skiner b) Alex Osbourne d) Piaget
Resursele umane si creativitatea
. În general, numarul celor care iau parte la a doua etapa a brainstormingului, cea de critica, este, fata de cel al celor care au participat la prima etapa, de generare de idei:
a) mai mare c) egal
b) mai mic d) mai mare sau egal
. "Ochiul proaspat" este o tehnica de stimulare a creativitatii care se bazeaza pe:
a) logica asociativa c) logica matriceala
b) logica analogica d) logica combinatorie
. "Un bun sef este pentru colaboratorul sau ceea ce este busola pentru navigator" este un exemplu de:
a) analogie directa c) analogie fantastica
b) analogie simbolica d) analogie functionala
. Concasajul, una dintre tehnicile de stimulare a creativitatii este folosit îndeosebi pentru:
a) perfectionarea produselor existente c) studii de imagine
b) crearea de produse pentru nevoi noi d) elaborarea planurilor de comunicare
. Selectia creativa a ideilor presupune retinerea ideilor:
a) pertinete c) ambele raspunsuri sunt corecte b) originale d) nici un raspuns nu este corect
. Obstacolele din calea creativitatii sunt trecute atunci când:
a) creste încrederea în fortele proprii c) se ignora potentialul
b) scade moralul d) toate raspunsurile sunt incorecte
. Care dintre tehnicile de stimulare a creativitatii sunt folosite des la
NASA
a) tehnica Little c) concasajul
b) analogia simbolica d) tehnica Delphi
|
