Dispozitii generale
Raporturile de munca stabilite între salariat si angajatorul sau sunt rapoarte de munca individuale, acestea pot fi si colective când raporturile de munca sunt stabilite între un colectiv de salariati si angajatorul sau angajatorii sai, salariatii p 545g62f utând sa se constituie într-un sindicat. (1)
Conform Legii nr. 54/2003 sindicatele sunt constituite pentru a apara drepturile prevazute în legislatia nationala, în pactele, tratatele si conventiile internationale la care România este parte, precum si în contractul colectiv de munca si promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor acestora.
Aplicarea legii nr. 54/2003 se face prin corelarea dispozitiilor constitutionale privind libertatea sindicala, si dispozitiile Codului Muncii privind sindicatele, cu dispozitiile legii în vigoare.
Sindicatele din punct de vedere juridic functioneaza în temeiul libertatii constitutionale generale de asociere în baza statutelor proprii, nu pot desfasura activitati cu caracter politic si sunt fundamentate pe principiul democratiei sindicale.
Sindicatele sunt constituite pentru a reprezenta salariatii la negocierile contractelor colective.(2)
Toate persoanele încadrate în munca si functionarii publici au dreptul sa constituie organizatii sindicale, au dreptul sa adere la acestea.(3)
Pentru constituirea unei organizatii sindicale este nevoie de minimum 15 salariati din aceeasi ramura sau profesie, chiar daca sunt angajati la angajatori diferiti.
Nici o persoana nu poate fi constrânsa sa faca sau nu parte dintr-o organizatie sindicala sau sa se retraga sau nu din aceasta.
Pe de alta parte o persoana poate face parte în acelasi timp numai dintr-o singura organizatie sindicala.
(1) R.
Dimitriu (coordonator), D. Cucu, G. Dita, C.Costea, F. Bejan , Consilier -
Raporturile de munca si rezolvarea conflictelor cu
angajatii", Editura Rentrop&Straton, Bucuresti, 2003,
pag. 27 Magda
Volonciu, Negocierea contractului colectiv de munca, pag. 164-190 Legea nr
54/2003, Legea sindicatelor, art. 2
În ceea ce priveste salariatii minori, acestia pot fi membrii ai unei organizatii sindicale dar numai dupa împlinirea vârstei de 16 ani nu mai este necesara încuviintarea prealabila a reprezentatilor lor legali.
Trasaturi ale sindicatelor
libertate sindicala: pe baza careia se desfasoara activitatea;
pluralismul sindical: este antrenat si de libertatea sindicala;
profesionalism: sindicatul se constituie din minim 15 persoane pe baza unor meserii, profesii sau specialitati;
statut propriu: sindicatul poate avea statut propriu dar numai în temeiul legii;
apararea drepturilor si intereselor profesionale, economice, sociale cât si culturale ale salariatilor.
Principii ale sindicatelor
nici un salariat nu poate fi constrâns sa faca parte sau nu, ori sa se retraga sau nu, dintr-un sindicat;
independenta sindicatelor fata de organele de stat, partidele politice sau alte organizatii;
constituirea, functionarea si dezvoltarea sindicatelor se face pe baza statutului adoptat de fiecare sindicat numai cu respectarea prevederilor din Legea nr.54/2003;
alegerea organelor de conducere se face în mod liber;
asigurarea unei protectii speciale a celor alesi în organele de conducere ale sindicatelor pentru a preveni luarea unor decizii abuzive de catre conducerea unitatilor. Astfel:
se asigura protectie legala contra formelor de conditionare, constrângere sau limitare a exercitarii functiei pentru membrii sindicatelor;
este interzisa modificarea sau desfacerea contractului de munca pentru motive neimputabile lor în termen de un an de zile de la încetarea mandatului;
totusi desfacerea contractului de munca al salariatilor alesi în conducerea sindicatului se poate face numai cu avizul organelor de conducere al sindicatului ( art. 132 alin.1 Codul Muncii coroborat cu art. 11 Legea nr.54/2003); sanctiunea încalcarii acestor dispozitii este nulitatea absoluta.
persoanei care are o functie de conducere într-un sindicat si este salarizata de catre sindicat, i se pastreaza functia si locul de munca avute interior, vechimea în munca curge în continuare; la revenire va avea un salariu care nu poate fi mai mic decât cel obtinut în conditii de continuitate.
Personalitatea juridica
Sindicatele au un patrimoniu propriu care poate fi folosit potrivit intereselor membrilor, dar nu poate fi împartit între acestia.
Ele pot dobândi cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile ori imobile si sunt în drept sa desfasoare activitati economice, comerciale sau bancare.
Sindicatele se pot dizolva numai prin hotarârea adunarii membrilor sau a delegatilor acestora, luata conform statutului propriu.
Potrivit art. 39 din Legea 54/2003 sindicatele nu pot fi dizolvate si nici nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispozitie ale autoritatilor administratiei publice sau ale patronatelor.
Drepturile sindicatelor
Unul din primele drepturi ale sindicatelor este acela de a folosi mijloacele specifice actiunilor sindicale: procedurile de solutionare a conflictelor colective de munca prin conciliere sau mediere; petitia, protestul, mitingul, demonstratia, greva.
Un alt drept ar fi acela de a apara interesele membrilor lor conform legislatiei muncii si a contractului colectiv de munca.
Potrivit Legii 54/2003 sunt sanctionate penal ca infractiuni:
orice fapte care constituie o împiedicare a exercitiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala;
faptele prin care s-ar urmari conditionarea sau constrângerea, în orice mod, a membrilor alesi în organele de conducere ale sindicatului, în scopul limitarii exercitarii atributiilor lor.
Legea 130/1996 si Legea 54/2003 consacra: rolul esential al sindicatului în încheierea conventiilor colective de munca . Pentru negocierea si încheierea contractelor colective de munca, organele sindicale, inclusiv cele din unitati, trebuie sa întruneasca anumite conditii de reprezentativitate.
DREPTUL SINDICAL
El nu este si nu trebuie considerat o ramura autonoma a dreptului, ci o recunoastere doctrinara a importantei normelor juridice care reglementeaza situatia sindicatelor sub toate aspectele ei.
Cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza scopul, organizarea si functionarea, pozitia si rolul sindicatelor în ansamblul mecanismului social.
Constituirea, organizarea si functionarea organiza-tiilor sindicale
Constituirea, organizarea, functionarea, reorganiza-rea si încetarea activitatii unei organizatii sindicale se reglememteaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea Legii nr. 54/2003.
Daca nu exista prevederi statutare exprese privind reorganizarea si încetarea activitatii organizatiei sindicale se vor aplica dispozitiile de drept comun care se aplica pentru persoanele juridice.
Pentru constituirea unui sindicat trebuiesc îndeplinite anumite conditii:
1.Trebuie sa aiba cel putin 15 membrii fondatori; acestia pot fi persoanele încadrate în munca, functionarii publici, persoanele care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii sau persoanele în curs de calificare.
Organele de conducere din cadrul sindicatelor pot fi membri ai organizatiei, dar numai acei care au capacitate de exercitiu deplina, care nu au de ispasit vreo pedeapsa complementara prin care i se interzice dreptul de a ocupa o functie de natura celei pentru care a fost condamnat.
Membriilor care îndeplinesc functii de conducere sunt protejati prin lege contra oricaror forme de conditionare, constrângere sau limitare a exercitarii functiilor lor.
Acestia sunt protejati atât în timpul mandatului cât si timp de 2 ani dupa încetarea mandatului în privinta modificarii sau desfacerii contractului de munca pentru motive neimputabile lor ci doar daca încalca prevederi statutare sau legale.
Angajatorul nu poate modifica sau desface contractele de munca ale membrilor unui sindicat pentru motive care privesc activitatea sindicala.
Organul de conducere al organizatiei sindicale este obligat sa tina o evidenta al numarului de membrii, a încasarilor si a cheltuielilor de orice fel.
Persoana care este aleasa pe post de conducere a sindicatului va avea contractul si raportul de serviciu suspendate, dar el îsi pastreaza specialitatea, functia, în locul sau poate fi angajata o persoana dar numai cu contract pe perioada determinata.
Redactarea unui act constitutiv (statut) semnat de
fondatori:
Statutul sindicatului trebuie sa cuprinda:
scopul constituirii, denumire si sediul organizatiei sindicale;
modul în care dobândeste si înceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;
drepturile si îndatoririle membrilor;
modul de stabilire si încasare a cotizatiei;
organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere si de revocare, durata mandatelor si atributiile lor;
conditiile si normele pentru modificarea statutului si de adoptare a hotarârilor;
marimea si compunerea patrimoniului initial;
conditiile privind divizarea, comasarea, dizolvarea sindicatelor, transmiterea, lichidarea patrimoniului;(1)
3. Depunerea unei cereri de înscriere la judecatorie:
Pentru dobândirea personalitatii juridice trebuie depusa o cerere de înscriere la judecatorie din raza teritoriala un îsi are sediul organizatia sindicala.
Pe lânga cerere mai trebuiesc anexate câte doua copii certificate de reprezentatul legal din urmatoarele acte:
procesul verbal de constituire a organizatiei sindicale, semnat de cel putin 15 membrii fondatori;
statutul organizatiei sindicale;
lista membrilor care ocupa functii de conducere, se vor mentiona numele, prenumele, codul numeric personal, profesiunea si domiciliul;
procura autentica a împuternicitului special.
Art. 5 si 6 din Legea nr. 54/2003, Legea sindicatelor
În cazul în care nu sunt îndeplinite toate aceste conditii, împuternicitul special are 7 zile la dispozitie sa remedieze neregularitatile. În cazul în care sunt întocmite toate conditiile cererea se va solutiona în 10 zile.
Hotarârea instantei va trebui sa fie motivata chiar si în cazul admiterii cât si în cazul respingerii.
Judecatoria este obligata sa tina un registru special cu toate datele de indentificare a organizateie sindicale. Înscrierea în acest registru se face în termen de 7 zile de la hotarârea definitiva a judecatoriei.
Odata cu înscrierea în acest registru special organizatia sindicala dobândeste personalitate juridica.
În cazul în care pe parcursul activitatii organizatiei sindicale vor aparea sau se vor face modificari asupra statutului, aceasta va trebui sa fie adusa la cunostinta judecatoriei unde s-a facut înregistrarea în termen de 30 de zile.
Personalitatea juridica a sindicatelor
Patrimoniul sindicatelor
În ceea ce priveste patrimoniul organizatiei acesta poate fi folosit numai în interesul membrilor de sindicat, fara a fi împartite între acestia.
Organizatia sindicala poate dobândi cu titlu gratuit sau oneros orice fel de bunuri mobile si imobile necesare pentru realizarea scopului pentru care a fost înfiintata.
Daca organizatia sindicala foloseste imobile din spatiu locativ de stat aceasta va plati chirie catre stat.
În conditiile în care este specificat în statut , organizatia sindicala poate:
sa sprijine material membrii sai pentru a-si exercita profesiunea;
sa înfiinteze case de ajutor proprii;
sa atraga mai multi membrii prin editarea si tiparirea de publicatii proprii;
sa înfiinteze si sa administreze unitati de cultura, învatamânt si cercetare, unitati economice-sociale, comerciale, etc. în interesul membrilor sai;
ajute membrii sai prin fonduri proprii;
sprijine material si financiar activitatea sportiva a membrilor sai.
Controlul asupra activitatii economico-financiare a organizatiei sindicale, stabilirea si virarea obligatiilor catre bugetul statului vor fi stabilite de catre organele administratiei de stat componente.
Organizarea de sine statatoare
Organismul de conducere al sindicatului este reprezentat prin Adunarea Generala.
Aceasta desemneaza organisme de conducere colective, acestea având rolul de a pune în aplicare hotarârile Adunarii Generale.
Printre mijloacele specifice pe care organizatia sindicala le poate folosi sunt: negocierile, procedurile de solutionare a litigiilor prin remediere, arbitraj sau conciliere, petitia, protestul, mitingul, demonstratia si greva, dar numai potrivit statutelor proprii.
Scop licit
Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective si individuale de munca, în fata instantelor judecatoresti, organele de jurisdictie, institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
Organizatiile sindicale pot delega reprezentanti care sa negocieze, sa asiste si sa reprezinte interesele lor cu conducerile administrative ale unitatilor.
Legea si statutele organizatiilor sindicale reglementeaza raporturile dintre organizatie si membrii sai.
Membrii au dreptul de a se retrage din organizatie fara a avea obligatia de a motiva hotarârea sa, dar nu li se pot restitui sumele depuse drept cotizatii sau daca au donat bunuri sau sume.
Daca membrii organizatiei lucreaza nemijlocit în unitate în calitate de salariati, au dreptul de o reducere a programului lunar cu 3-5 zile pentru activitati sindicale, fara a i se afecta salariul.
Numarul zilelor cumulate pe an cum si numarul celor care pot beneficia de acestea sunt stabilite prin contractul colectiv de munca.
Reorganizarea si dizolvarea organizatiilor sindicale
Organizatiile sindicale se pot dizolva prin hotarârea membrilor sau a delegatilor acestora, iar patrimoniul organizatiei se împarte conform dispozitiilor din statut.
Daca nu se ia o hotarâre asupra modului de distribuire a patrimoniului de catre membrii, hotarârea asupra distribuirii patrimoniului îi revine Tribunalului Judetean sau Municipiului Bucuresti.
Dupa dizolvarea organizatiei în termen de 5 zile conducatorii sindicatului sunt obligati sa ceara instantei care a operat înscrierea sindicatului în registru sa faca mentiunea dizolvarii organizatiei sindicale.
Organizatiile sindicale nu pot fi dizolvate prin hotarâri lae patronatelor sau a autoritatilor administratiei publice.
Daca statutul nu prevede altfel în cazul reorganizarii sindicatului hotarârile asupra patrimoniului se iau de catre organele de conducere ale acesteia.
Forme de asociere a organizatiilor sindicale
Organizatiile se pot asocia dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial.
Pentru constituirea unei federatii sindicale se pot asocia 2 sau mai multe organizatii sindicale constituite la nivelul unor unitati diferite din aceeasi ramura de activitate sau profesiune.
Confederatia sindicala se constituie prin asocierea a doua sau mai multe organizatii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite.
Pentru dobândirea personalitatii juridice de catre federatii sau confederatii se depune o cerere la tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti împreuna cu urmatoarele acte:
hotarârea de constituire a federatiei sau confederatiei;
hotarârile de asociere a organizatiilor sindicale într-o federatie sau confederatie, semnate de reprezen-tatii legali ai acestora;
copii legalizate ale hotarârilor de dobândire a personalitatilor juridice ale organizatiilor sindicale;
statutul federatiei sau confederatiei constituite;
lista membrilor din organul de conducere cu numele, prenumele, codul numeric personal si functia acestora.
Tribunalul competent trebuie sa examineze în termen de 5 zile daca toate actele sunt complete, daca nu sunt în termen de 7 zile trebuiesc remediate neregularitatile, daca sunt complete în termen de 10 zile instanta trebuie sa solutioneze cererea.
În ceea ce priveste registrul special trebuie îndeplinite aceleasi conditii ca în cazul organizatiilor sindicale.
Organizatiile sindicale se pot afilia la organizatii similare internationale.
Sanctiuni
Constituie contraventii urmatoarele fapte:
încalcarea de catre membrii sindicatului a obliga-tiei de a anunta instanta în termen de 5 zile dizolvarea organizatiei sindicale;
nerespectarea obligatiei de a invita delegatii alesi sa participe în consiliile de administratiei la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
Constatarea tuturor contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se va face de catre personalul împuternicit de catre Ministrul muncii si solidaritatii sociale.
Constituie infractiuni urmatoarele fapte:
împiedicarea exercitiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, în scopurile si limitele prevazute de lege;
conditionarea sau constrângerea pentru limitarea atributiilor functiei membrilor alesi în organele de conducere;
furnizarea de date neconforme cu realitatea pentru obtinerea personalitatii juridice;
În momentul în care este depusa plângerea persoanei vatamate se pune în aplicare actiunea penala, în conformitate cu dispozitiile Codului de procedura penala.
Drepturile sindicatelor
Pentru a-si putea îndeplini scopul sindicatelor au
urmatoarele drepturi:
1. dreptul de negociere si încheiere a contractului colectiv de munca
Constituirea sindicatelor este libera, aceste drept nu poate fi obstructionat decât daca mai exista deja un sindicat în aceeasi unitate.
2. dreptul de reprezentare în cazul unui conflict de interes
Daca negocierea nu se finalizeaza cu încheierea contractului colectiv de munca din cauza ca partile nu au ajuns la o întelegere, vorbim despre conflicte de interese.
În cazul declansarii si solutionarii unui conflict de interese sindicatele intervin din nou, legea si statutele oferindu-le largi competente.
Pe parcursul procesului de solutionare a conflictului de interese sindicatele au numeroase atributii printre care:
a) sesizarea unitatii cu privire la potentialul conflict de interese;
b) pentru concilierea conflictului de interese se va sesiza Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;
c) se va alege o delegatie pentru a participa la conciliere;
d) se va initia procedura de mediere;
e) pune la dispozitia mediatorului datele necesare pentru îndeplinirea misiunii sale;
f) ia decizie în privinta supunerii conflictului de interese unei comisii de arbitraj;
g) dezbate problemele în fata comisiei de arbitraj;
h) hotaraste declararea grevei;
i) stabileste durata grevei;
j) reprezinta salariatii care participa la greva pe durata acesteia;
k) are obligatia de a proteja bunurile unitatii pe perioada grevei;
l) continua negocierile cu conducerea unitatii pe perioada grevei. (1)
3. dreptul de reprezentare a salariatilor în cazul unui conflict de drepturi.
4. dreptul de a formula actiune în justittie în numele membrilor sai.
În cazul în care vor avea loc concedieri colective se va consulta si sindicatul, si se va încerca evitarea acestora, se va notifica în scris catre sindicat intentia angajatorului de concedieri colective cu cel putin 45 de zile înainte.
Angajatorul are obligatia sa raspunda în scris si sa motiveze intentia sa în termen de 10 zile de la primirea propunerii de evitare a concedierilor colective din partea sindicatului.
5. dreptul de a fi consultat în ceea ce priveste organizarea muncii
R. Dimitriu, D. Cucu, G. Dita, C. Costea, F. Bejan, Consilier - Raporturile de munca si rezolvarea conflictelor cu angajatii, Editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 2003, pag. 53
Angajatorul are obligatia sa informeze si sa consulte sindicatul cu privire la urmatoarele probleme:
normarea muncii
acordarea zilelor de repaus saptamânal în mod cumulat
programarea concediilor de odihna
acordarea concediilor fara plata
implicatiile transferului dreptului de proprietate asupra companiei
elaborarea masurilor de securitate si sanatate în munca
elaborarea planurilor de formare profesionala
elaborarea regulamentului intern
dreptul de acces la o serie de informatii, chiar si la unele confidential
În timpul negocierii colective sindicatul poate cere conducerii unitatii prezentarea grilei de salarii, chiar daca salariul este confidential, dar cererea va trebui sa fie motivata temeinic. Ele nu pot fi facute public, sau comunicate altor angajati, firmelor concurente sau presei. Încalcarea acestor drepturi poate atrage dreptul angajatorului la despagubiri.
7. dreptul de a adresa propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical catre autoritatile publice competente
8. dreptul de asistare a propriilor membri (1)
|
