SISTEMUL SPORURILOR

SISTEMUL SPORURILOR

Sporurile sunt adaosuri salariale determinate pe baza conditiilor economice, tehnologice si sociale care le-au generat. Din punct de vedere al duratei aplicarii lor si a perioadei de timp luata ca baza de calcul pentru care se c alculeaza valoarea lor sunt de 2 feluri:

A) Sporuri cu caracter permanent

B) Sporuri cu caracter temporar sau sporadic.

A) Sporuri cu caracter permanent

spor de vechime totala în munca

2) spor pentru conditii grele

spor pentru conditii vatamatoare

spor pentru conditii toxice

spor pentru conditii periculoase

6) spor de adâncime

spor de înaltime

spor de izolare

spor de conditii penibile

spor pentru cunoasterea unei limbi straine

B) Sporuri cu caracter temporar sau sporadic

spor de noapte

spor pentru ore suplimentare

Pentru toate sporurile indiferent de durata lor, calculul se face prin aplicarea procentului stabilit sporului asupra valorii salariului brut de încadrare sau a salariului tarifar de încadrare la timpul efectiv lucrat în program normal de lucru.

Aceasta sintagma rezulta din faptul ca depasirea timpului normal de lucru nu permite calculul sporului, iar nerealizarea orelor normale (neconsumarea orelor normale) la nivelul unei luni luata ca baza de calcul diminueaza sporul de vechime.

1) Spor de vechime: se acorda functie de vechimea totala în munca pe transe de vechime fixate de fiecare societate care are CCM aplicabil. SV variaza în plaje de vechime stabilite prin CCM astfel:

- 3 - 5 ani = 5%

- 5 -10 ani = 10%

- 10 - 15 ani = 15%

- 15 - 20 ani = 20%

- peste 20 ani = 25%

Vechimea totala în munca se determina prin cumularea tuturor perioadelor de timp lucrate la orice societate comerciala în ani luni si zile operate în capitolul 6 al Carnetului de Munca. Modificarea procentuala de spor de vechime se aplica cu 01 a lunii urmatoare, daca plaja de vechime se modifica în cursul lunii.

Daca angajatul s-a pensionat la limita de vârsta, beneficiind de spor de vechime luat în calcul la 252c27c pensie si se reangajeaza cumulând pensia cu salariul, nu va mai beneficia de spor de vechime ci va pornii de la 0.

Nu constituie vechime în munca timpul nelucrat si neplatit si care se opereaza în CM la încetarea activitatii.

Se constituie vechime în munca si stajiul militar; si perioadele lucrate în Ministerul de Interne, Ministerul Apararii; si perioadele cu carnet de asigurare; si perioadele ca persoana fizica independenta cu declaratie deasigurare.

Sporurile 2 - 5 se acorda datorita posturilor de lucru, care în urma buletinelor de determinare a noxelor efectuate de laboratoarele abilitate în acest sens în prezenta personalului de specialitate a inspectoratului de protectie a muncii din ITM si cel din unitate si a IRU din unitate, media determinata de noxe depaseste concentratia maxima admisa de normele de tehnica securitatii muncii prevazute în Legea Nr.90/1996 republicata - legea protectiei muncii.

Personalul va beneficia de ele cât timp va activa pe acele locuri de munca, fiind beneficiar si de CO suplimentar de 3 zile lucratoare si alimentatie adecvata.

Sporul 6 se acorda minerilor sau scafandrilor în procent sau suma fixa.

Sporul 7 se acorda liniorilor (electricienii care instaleaza curent de înalta tensiune, cosari, cascadori, alpinisti stradali, personalului navigant în aer)

Sporul 8 se acorda personalului de pe platformele petroliere marine, personalului de la punctele meteo.

Sporul 9 se acorda vitanjorilor, gunoierilorsi îngrijitorilor de la punctele sanitare.

Sporul 10 se acorda personalului care prin atributiile fisei postului îsi desfasoara activitatea într-o limba de circulatie internationala ( nu traducatorilor)

Sporul 11 se acorda pentru persoanele care desfasoara activitate între orele 22-6 cu abatere de + sau - o ora. Durata noptii daca activitatea nu este urmata de activitate de zi, este de 7 ore platite 8 ore. Daca activitatea continua si în schimbul I de zi, durata noptii este de 8 ore pentru predarea activitatii în schimbul de zi si fiecare ora de noapte are un spor de 15% - 25% aplicabil asupra timpului orar.

(salariul zilnic : 8 = sal. Orar X 115 sau 125)

Daca durata noptii este sub 50% din durata normala a noptii (sub 4 ore) orele efectuate nu beneficiaza de spor decât de la cel putin 50% din durata normala a noptii (> sau = cu 3,5 ore pentru durata normala de 7 ore)

(> sau = cu 4 ore pentru durata normala de 8 ore)

Pentru a evidentia orele de noapte în vederea calculului sporului de noapte, foaia colectiva de prezenta va mentiona orele de noapte cu culoare rosie. De regula schimbul de noapte se produce în organizatiile economice unde activitatea se desfasoara cel putin în 2 schimburi 1 de zi si 1 de noapte, sau în 3 schimburi.

Procentul de spor de noapte este minim de 15% conform Legii 53/2003-codul muncii si maxim de 25% conform CCM.

Sporul 12 Legea53/2003-codul muncii prevede un program saptamânal de maxim 40 ore / saptamâna, tot ce depaseste sunt considerate ore suplimentare si se platesc cu un spor de cel putin 75% aplicat asupra salariului orar, daca orele se consuma în cursul zilelor lucratoare peste programul normal ( maxim 8 ore / zi) sau procent de 100% daca orele se consuma în zilele libere si de sarbatori legale.

Efectuarea acestor ore este dispusa si aprobata numai de conducatorul unic sau directorul general al societatii, ele reprezentând un consum de fond de salariu neplanificat, deci un consum de profit. Efectuarea lor trebuie sa conduca la venituri suplimentare si sa asigure rezolvarea unor sarcini întâmplatoare cu caracter de urgenta, solicitat de conducere sau niveluri ierarhice superioare.

URS

FORME DE SALARIZARE

Orice societate comerciala care lucreaza cu munca salariata îsi adopta formele de salarizare specifice functie de sistemul de salarizare adoptat. Aceste forme pot fi:

1) Salarizare în regie sau dupa timpul normal de lucru

2) Salarizare prin cote procentuale

3) Salarizare în acord individual

4) Salarizare în acord colectiv

1) Salarizare în regie sau dupa timpul normal de lucru

Este specifica structurii de personal TESA, este urmarea negocierii individuale la încadrare functie de sarcinile postului atribuite prin fisa postului noului angajat. Nivelul salarial negociat se regaseste în sistemul de salarizare adoptat de societate. Se evidentiaza pe compartiment si pe functia aferenta în statul de functiuni, oglinda organigramei organizatiei care prin compartimentele ce o compun mentioneaza doar numarul de posturi din compartiment. Denumirea în regie sau dupa timpul normal de lucru" deriva de la faptul ca sarcinile din fisa postului lunare dimensionate pentru 8 ore /zi. Acelasi sistem sau forma de salarizare este aplicabila si pentru programul partial de lucru (2-4-6 ore / zi) cu diminuarea corespunzatoare a valorii salariului negociat pentru programul de 8 ore / zi.

Functie de complexitatea sarcinilor efectuate de angajatul cu timp partial de lucru nivelul salarial este negociabil.

2) Salarizare prin cote procentuale

Este specifica ramurii constructiilor si a compartimentelor de marketing, vânzari, sau desfacere de produse.

În ramura constructiilor beneficiarul unei antreprize de lucrari (firma de constructii) încheie un contract pe termen stabilit de realizare si finalizare a unei constructiipentru care constructorul negociaza un pret final. O clauza a contractului astfel încheiat poate fi atât din partea beneficiarului cât si din partea constructorului cu devansarea termenului de finalizare a lucrarii de constructii (urgentarea lucrarii) în aceasta situatie valoarea devizului se mareste. Pentru a încasa aceasta valoare constructorul îsi va organiza echipele de lucru, în sistem de lucru paralel cu mai multe fronturi simultane (nu o forma succesiva), va disciplina echipele în folosirea integrala a timpului de lucru si într-o executie de calitate a lucrarilor efectuate. Daca procesul verbal al lucrarii este favorabil constructorului diferenta de valoare a devizului va revenii muncitorilor prin repartizarea unei cote procentuale aplicate asupra salariului de baza brut lunar de încadrare al fiecarui constructor la timpul efectiv lucrat al acestora. Constructorul a realizat astfel si o economie de timp exprimata în zile, în care va putea contracta o noua lucrare, realizând si el un profit suplimentar.

În compartimentele de marketing agentii comerciali sau dealerii sunt retribuiti în regie sau dupa timp, având însa ca sarcini lunare un plan de contractari si vânzari de produse. Depasirea lunara a acestuia ca valoare va asigura salariatului în cauza un procent de comision a carui valoare determinata din valoarea vânzarilor este functie de pretul produsului vândut.

3) Salarizare în acord individual

Este specifica ca forma de salarizare pentru structura de personal muncitori. Iar locurile de munca care se preteaza la aceasta forma prin structura lor, persoana angajata va efectua toate operatiile necesare transformarii materiilor prime în produse finite.

Fiecare operatie tehnologica este normata din punct de vedere tehnologic si cere o anumita calificare pentru efectuarea ei de calitate. Muncitorul trebuie sa fie bine pregatit profesional pentru a efectua toate operatiile ce se impun. Functie de norma de timp pe unitatea de produs, fiecarei operatii i se atribuie o anumita valoare, iar însumarea valorilor tuturor operatiilor, pâna la produsul finit determina din punct de vedere al normarii un tarif pe unitate de produs. Depasirea de catre muncitor a numarului de produse ce se cer realizate într-o unitate de timp, genereaza un salariu mai mare muncitorului respectiv functie de timpul efectiv lucrat în luna respectiva. Rezulta ca salarizarea în acord individual este produsul dintre tariful pe unitatea de produs si numarul de produse realizate în unitatea de timp.

S_ACI = T_UP x Nr._pr. / UT

- S_ACI = salarizare în acord individual

- T_UP = timp pe unitatea de produs

- Nr._pr. = numar de produse

- UT = untate detimp

Avantajele acestei forme de salarizare constau în faptul ca muncitorul îsi face autocontrolul fiecarei operatii, deci se elimina controlul interoperational (realizându-se o economie de fond de salarii prin neangajarea unor controlori interoperationali) ramâne doar controlul final care se va evidentia prin rapoarte zilnice semnate si stampilate, numarul de produse realizat în fiecare zi. Avantaj folosirea integrala a timpului de lucru sau a timpului suplimentar care însa nu va depasii 32 ore / luna (8 ore x 4 saptamâni).

Conditia aplicarii acestei forme este ca toata productia realizata lunar sa aiba desfacerea asigurata.

4) Salarizare în acord colectiv

Aceasta forma de salarizare este caracteristica formatiilor de lucru conduse de maistri, atelierelor de productie conduse de sefi de atelier, sectiilor de productie conduse de sefi de sectie.

În cadrul fiecarui colectiv exista o diversitate de specialitatii ca meserii si de utilaje aferente, functie de operatiile ce trebuiesc efectuate în vederea transformarii materiilor prime în produse finite. Rezulta ca fiecare colectiv va produce un produs anume, care pentru colectivul respectiv este socotit ca produs finit, iar pentru întreaga organizatie poate fi ca semifabricat care va fi parte componenta a produsului finit la nivelul organizatiei întregi. Ex.: automobilul, televizorul, masina de spalat... Orice subansamblu de produs reprezinta produs finit pentru sectia care la realizat si semifabricat pentru sectia de montaj în cadrul careia se finalizeaza produsul finit al organizatiei.

Fiecare operatie este normata tehnologic, iar atelierului sau sectiei de productie i se aloca un plan în unitati fizice si valorice transformate în ore norma realizate. Ele vor fi acoperite la nivelul fiecarei luni prin ore efectiv lucrate de fiecare muncitor din atelier conform pontajului lunar, fie ca sunt în program normal de lucru aceste ore, fie ca sunt în ore suplimentare, care însa au aceeasi valoare (nu este amplificabil cu procentul minimal de 75%, deoarece programul de fabricatie a fost stabilit în ore norma). Rezulta ca coeficientul de acord ce se calculeaza la nivelul fiecarei formatii este raportul dintre orele norma realizate de catre formatie, atelier sau sectie raportate la orele efectiv lucrate de catre muncitorii formatiei, atelierului sau sectiei.

K_ACc = Or N R / Or Ef lucrate

K_ACc poate fi >, =, < 1,0 din aceste rapoarte deriva salariu în acord colectiv, este deci produsul dintre coeficientul de acord înmultit cu timpul efectiv lucrat de fiecare muncitor din formatie, atelier sau sectie în cursul unei luni si care rezulta din pontajul lunar, înmultit în continuare cu valoarea salariului tarifar orar al fiecarui muncitor.

S_ACc = K_ACc x T_{ef lunar} x S_th / muncitor

Salariul astfel realizat poate fi <, =, > decât salariul brut lunar de încadrare.

RAPORTĂRI STATISTICE

Toate compartimentele ce compun organigrama unei societatii au o baza de date proprie cu care îsi desfatoara si realizeaza sarcinile si cu ajutorul careia transmite în interiorul societatii la colectivul de conducere al acesteia situatii cerute fie de directorii executivi, fie de directorul general, fie de consiliul directorial (CA). La sedintele de AGA, programul fiecarei sedinte presupune analiza unor indicatori economici ai societatii pentru care compartimentele implicate îsi întocmesc baze de date în vederea raportarii lor. si CRU întocmeste asemenea raportari, fie pentru interiorul societatii fie pentru exterior, la solicitarea unor organisme cu care intra în relatie. Toate organizatiile economice care au cod SIRUES vor raporta prin CRU Institutului Central de Statistica date privitoare la raportarea statistica S1 care cuprinde 2 capitole de date:

1) Fluctuatia de personal si timpul de lucru.

2) Utilizarea timpului de lucru.

La nivelul societatii aceste situatii se întocmesc lunar si pe cumulat. Pentru statistica ele se raporteaza trimestrial.

Cap. 1. Fluctuatia de personal reprezinta numai plecarile. Fluctuatia de personal este un element negativ pentru societate fiind determinate de plecarile de personal din:

- motive economice determinate de concedierile individuale sau colective, care pot avea loc în organizatie datorita reorganizarii activitatii ei.

- motive personale ale salariatului determinate fie de nivelurile salariale, fie de relatiile interumane în cadrul colectivelor de lucru, fie fata de distanta fata de domiciliu ect. De asemenea pot avea loc plecari pe cale naturala (decese).

Pentru a analiza fluctuatia de personal CRU va trebui sa urmareasca zilnic efectivul zilnic de personal din unitate ce se poate modifica ca numar pe parcursul unei luni conform relatiei:  E30 = efectivul de personal existent la sfârsitul lunii

E1 = efectivul de personal existent în prima zi a lunii

E₃₀ = E₁ + I - P/luna I = intrarile de personal pe parcursul lunii

P = plecarile de personal pe parcursul lunii

Intrarile de personal sunt determinate de angajarile fie pe baza repartitiei de persoane de catre centrele teritoriale de plasare, fie pe baza examenelor, concursurilor, interviurilor - toate sunt angajari directe.

Plecarile de personal pot fi pe cale naturala - pensionare, deces.

Plecarile subiective: demisie, absente nemotivate (sanctiune desfacerea CIM)

Plecarile obiective: concedieri individuale si collective.

Din relatia sus mentionata analizand plecarile se va determina coeficientul fluctuatiei de personal ca raport intre suma plecarilor si numarul mediu scriptic de personal.

Kf = coeficient de fluctuatie

K_f = ∑P / Nr. _SCR Nr. _SCR = numar mediu scriptic

Tot în acest capitol numarul mediu scriptic se calculeaza la nivelul CRU prin însumarea numarului de personal scriptic existent în fiecare zi în unitate pe parcursul unei luni raportat la numarul zilelor calendaristice ale lunii.

Pentru ca raportarile sa fie corecte din punct de vedere matematic si economic, în zilele libere si de sarbatori legale numarul scriptic de personal va fi trecut cel al zilei anterioare lucratoare.

Din punct de vedere al duratei zilnice, a timpului de lucru pentru tot personalul Cap.I al raportarii statistice va scoate în evidenta totalul salariatilor scriptici din care numarul salariatilor cu program de 8 ore, numarul salariatilor cu program de 6 ore, numarul salariatilor cu program de 4 ore, numarul salariatilor cu program de 2 ore,

Cap.II al raportarii statistice va scoate în evidenta utilizarea timpului de lucru. Raportul se exprima în om ore si se întocmeste pe totalul salariatilor, din care femei si totalul muncitorilor din care femei, deci 4 coloane.

Din punct de vedere al continutului ei raportarea este formata din indicatori ai timpului de lucru dupa cum urmeaza:

1) Fondul de timp calendaristic = este rezultatul produsului dintre durata normala a timpului de lucru 8 ore x numarul scriptic de personal x 365 zile.

2) Fondul de timp maxim disponibil = este rezultatul diminuarii fondului de timp calendaristic pe seama zilelor libere (sâmbata si duminica), yilelor libere de sarbatori legale, precum si a numarului de zile lucratoare de CO ca drept inalienabil pentru fiecare angajat cu CIM.

3) Fondul de timp disponibil = format din timp lucrat si platit stabilit pe baza pontajului ce reflecta pentru fiecare salariat, timpul efectiv lucrat inclusiv orele suplimentare platite sau orele peste programul normal de lucru platite în acord.

4) Timp nelucrat si platit = determinat de timpul în care unii salariati s-au în urmatoarele prestatii:

- CM de boli obisnuite.

- CM pentru accident de munca si boli profesionale.

- CM de boli speciale.

- CM pentru carantina.

- timpul redus de la 8 ore la 6 ore, platite 8 ore ca urmare a reducerii programului normal de lucru prin recomandarea medicului sau ca urmare a conditiilor de munca prevazute în CCM.

- timpul aferent concediului pre- si postnatal.

- timpul aferent concediului de risc maternal.

- timpul aferent concediului de îngrijire copil bolnav pâna la 7 ani sau la 18 ani daca copilul are un handicap.

- timpul aferent concediului cresterii copilului pâna la vârste de 2 ani sau de 3 ani daca copilul are un handicap.

- zile de evenimente familiale deosebite.

5) Timp nelucrat si neplatit format din :

- concediu fara plata în interes personal.

- concediu fara plata pentru formare profesionala.

- absente nemotivate.

- învoirile pâna la 6 ore pe zi.

- greva.

Din aceasta raportare conducerea societatii prin CRU va putea concluziona pe o parte starea de sanatate a capacitatii de munca si masurile de îmbunatatire a acesteia stabilite de comisia de sanatate si securitate în munca din colectivul caruia face parte si medicul de medicina muncii.

FOAIA COLECTIVĂ DE PREZENŢĂ (FCP)

Indiferent de profilul societatii si de numarul de salariati, evidenta scriptica a prezentei zilnice trebuie evidentiata de orice societate comerciala. Ea se traduce la sfârsitul fiecarei luni prin foaia colectiva de prezenta, întocmita la nivelul fiecarui compartiment, fie de o persoana desemnata în acest scop, fie de seful compartimentului si semnata de acesta. Ea se transmite la sfârsitul fiecarei luni de la fiecare compartiment ce compune organigrama la CRU care va centraliza timpii utilizati si neutilizati conform raportarii statistice, va reda si starea de disciplina a muncii, prin numarul de învoiri si de absente nemotivate. Ea constituie baza de calcul a satului de plata lunar, continutul ei evidentiind toti timpii unei luni si modul de utilizare a lor de catre personalul unui compartiment. În prima jumatate a foii de prezenta sunt situate toate zilele calendaristice ale lunii ce se completeaza cu orele lucrate efectiv de salariatii compartimentului, orele nelucrate în cealalta jumatate cu un total chenzinal sau lunar functie de numarul de zile de plata pe luna. Timpul normal lucrat se codifica:

- CO = concediu de odihna

- Bo = boala obisnuita

- Bp = boala profesionala

- Am = accident de munca

- M = maternitate

- Î = învoiri si concediu fara plata

- O = obligatii obstesti (donari sânge si martori la instantele judecatoresti)

- N = absente nemotivate

- Prm = program redus pentru maternitate

- Prb = program redus pentru boala

Toti timpii din FCP se exprima în ore totalizând toate indicativele de timpi nelucrati si platiti si nelucrati si neplatiti. Tot în a 2 a jumatate a FCP sunt centralizati si timpii de ore suplimentare si care sunt totalizati din prima jumatate a pontajului pentru zilele lucratoare ce depasesc 8 ore sau zilele libere sau sarbatorile legale. O alta coloana sunt orele de noapte.

Neîntocmirea corespunzatoare si veridica a pontajului atrage sanctiunii pecuniare, conform RIN, persoanei care este semnatara de întocmirea pontajului. FCP se arhiveaza lânga statul de plata si toate prestatiile de timp nelucrat si platit pe o perioada de 70 de ani. Toate prestatiile de timp nelucrat si platit sunt dovedite prin certificate medicale.