SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR DE MUNCĂ
Temeiul legal al solutionarii conflictelor de munca īl constituie Legea Nr.168/1999 publicata īn MO Nr.582/29.11.1999. Raporturile de munca stbilite īntre salariati si societatea la care acestia sunt angajati se desfasoara cu respectarea prevederilor legale, precum si īn conditiile negociate prin CCM si CIM.
Īncalcarea de catre una din parti a obligatiilor care īi revin, atrage raspunderea juridica a acesteia. Conflictele de munca sunt:
1) Conflicte īntre salariati si societatea la care sunt angajati cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic, ori la drepturile rezultate dindesfasurarea raporturilor de munca.
Salariatii si societatile au obligatia sa solutioneze aceste conflicte prin buna īntelegere, sau prin proceduri stabilite de lege.
Dupa tipul conflictelor de munca acestea pot fi:
1) Conflicte de interese.
2) Conflicte de drepturi.
1) Conflictele de interese:
Sunt acele conflict 737j92h e de munca care au ca obiect stabilirea conditiilor de munca cu ocazia negocierii CCM, reprezentānd conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic al salariatilor.
2) Conflictele de drepturi:
Sunt acele conflict 737j92h e de munca care au ca obiect executarea unor drepturi ce decurg din lege sau chiar din CCM sau CIM prin continutul acestora, aceste conflicte se refera la drepturile salariatilor.
1) CONFLICTELE DE INTERESE
Orice conflict de munca care intervine īntre salariati si societate īn legatura cu īnceperea, desfasurarea si īncheierea negocierilor colective, se solutioneaza de parti conform Legii 168/1999. Nu pot constitui obiect al CIM revendicarile salariatilor, pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a unui alt act normativ.
Rezolvarea conflictelor de interese se poate face prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1) Negocierea directa.
2) Concilierea MMSSF.
3) Medierea.
4) Arbitrajul.
5) Greva.
6) Apelarea la instantele judecatoresti.
Pentru ca declansarea unei greve sa fie legala trebuie parcurse obligatoriu etapele 1 si 2.
1) Negocierea directa.
Īn toate cazurile īn care īntr-o societate exista premisele declansarii unui conflict de interese, sindicatele sau reprezentantii salariatilor, vor sesiza conducerea societatii de aceste situatii.
Sesizarea se va face īn scris cu precizarea revendicarilor salariatilor, motivarea acestora precum si a propunerilor de solutionare.
Conducerea societatii este obligata sa primeasca sesizarea sa o īnregistreze si sa īntocmeasca un raspuns īn 2 zile lucratoare, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare din revendicarile formulate. Īn situatia īn care conducerea societatii nu raspunde la toate revendicarile sau raspunsurile sunt nemultumitoare dinpunct de vedere al salariatilor, conflictul de munca se considera declansat.
2) Concilierea MMSSF.
Īn aceasta situatie sindicatul sau reprezentantii salariatilor sesizeaza MMSSF prin organele sale teritoriale si anume Directia de munca īn vederea concilierii. MMSSF numeste un delegat penrtu participarea la conciliere, care va convoca partile īntr-un termen ce nu poate depasi 7 zile de la īnregistrarea sesizarii.
Pentru sustinerea intereselor la conciliere sindicatul sau reprezentantii salariatilor cāt si societatea desemneaza o delegatie formata din 2 pāna la 5 persoane. Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se consemneaza īntr-un proces verbal īn 3 exemplare semnate de parti si de delegatul MMSSF.
Daca se ajunge la un acord partile definitiveaza CCM si conflictul de interese se considera īncheiat. Īn caz contrar partile pot hotarī prin consens initierea procedurilor de mediere sau arbitraj.
ATENŢIE!!! Hotarārea comisiei de arbitraj este irevocabila si se comunica partilor īn termen de 24 de ore pentru īncheirea conflictului de interese.
5) Greva
Este o īncetare colectiva si voluntara a lucrului īntr-o societate si constituie din punct de vedere al timpului de lucru untimp nelucrat si neplatit, pe perioada grevei daca are carcter legal, angajatorul nu poate lua nici o masura coercitiva asupra angajatilor īn cauza si nici ulterior o concediere pentru aceste cazuri nu poate fi motivata prin participarea la greva.
Greva poate fi declansata numai daca īn prealabil au fost epuizate posibilitatile de solutionare prevazute de lege si anume: negocierea directa, concilierea MMSSF, ...
Hotarārea de declansare a unei GREVE se ia de conducerea sindicatului sau de reprezentantii salariatilor care īn acest caz se pot afilia unui sindicat daca interesele converg si daca activitatea specifica a organizatiei este similara, putānd face astfel dintr-o federatie sau confederatie sindicala pe grupe de societati sau pe ramuri ale economiei nationale.
Cānd hotarārea de a intra īn greva este data de sindicat, trebuie sa existe acordul a 50% + 1 a membrilor de sindicat.
Cānd hotarārea de a intra īn greva este la latitudinea reprezentantilor salariatilor, ea se face prin vot secret, pentru care trebuie sa existe acordul a cel putin ¼ din numarul salariatilor societatii.
Grevele pot fi de urmatoarele tipuri: - a) greva de avertisment
- b) greva de solidaritate
- c) greva propriu zisa
Greva de avertisment nu poate avea durata mai mare de 24 de ore, daca se face cu īncetarea lucrului si īn toate cazurile trebuie sa preceada cu cel putin 5 zile greva propriu zisa.
Greva propriu zisa poate fi declarata cu acordul sindicalistilor sau salariatilor dupa parcurgerea etapelor premergatoare. Īn situatia īn care dupa declansarea grevei proprizisa ½ din numarul salariatilor care au declansat greva renunta, aceasta īnceteaza. Participarea la greva este libera, deci nimeni nu poate fi constrāns, sa participe sau sa refuze, īnsa conducerea sindicatului sau a reprezentantilor salariasilor vor avea o evidenta stricta, nominala cu salariatii participanti īn mod efectiv, ca numar de zile si durata de ore pe zi astfel īncāt īn situatia renuntarii la greva īn vederea īncetarii ei sa poata exista un control veridic asupra ½ din participanti. Renuntarea la greva a ½ din participanti, nu īnseamna timp fara lucru ci dimpotriva ei revin la locul de munca anuntāndu-si retragerea din greva prin sefii ierarhici.
Participarea la greva sau organizarea acesteia īn conditiile legii nu reprezinta o īncalcarea a obligatiilor de serviciu si nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau a organizatorilor.
Pe durata grevei toti grevistii īsi mentin toate drepturile ce decurg din CIM, cu o singura exceptie nu īti mentin drepturile salariale, rezulta ca greva prin durata ei este o suspendare a salariatilor, o suspendare a CIM, un timp nelucrat si neplatit, un timp neparticipant ca stagiu de cotizare la Bugetul Asigurarilor Sociale un timp operat īn CM la īncetarea activitatii salariatilor, pe un rānd īntreg la fel ca si concediile fara plata. Daca societatea apreciaza ca greva a fost declarata sau continua prin nerespectarea legii, conducerea societatii se va adresa instantelor judecatoresti din circumscriptia teritoriala, care va cita partile si va solutiona cererea īn termen de 3 zile pronuntānd o hotarāre definitiva de īncetare sau continuarea a grevei.
Īn ramurile deosebite ale economiei nationale, precum si īn unitatile care deservesc populatia, greva este permisa numai cu conditia asigurarii a cel putin 1/3 din activitate care sa asigure atāt securitatea si functionarea instalatiilor īn deplina siguranta, cāt si cerintele zilnice ale populatiei.
2) CONFLICTELE DE DREPTURI
Sunt considerate urmatoarele:
A) conflicte īn legatura cu īncheierea, executarea, modificarea, suspendarea si īncetarea CIM.
B) conflicte īn legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor constatate de parti prin neīndeplinirea sau īmplinirea necorespunzatoarea a obligatiilor stabilite prin CIM. ( ex: contractele civile)
C) conflicte īn legatura cu constatarea nulitatii CIM, sau a unor clauze ale acestuia.
Nu sunt considerate conflicte de drepturi, conflictele dintre societate si persoane care presteaza diferite activitatii īn temeiul altor contracte decāt CIM.
Conflictele de drepturi se solutioneaza de instantele judecatoresti competente din circumscriptia unde īsi are sediul societatea. Toate cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se solutioneaza īn regim de urgenta, īn termen de pāna la 10 zile lucratoare. Īn cazul īn care sunt constatate masuri unilaterale dispuse de societate, aceasta are obligatia ca pāna la prima īnfatisare sa depuna toate dovezile īn baza carora a fost luata masura de contestare fata de drepturile unui salariat.
Hotarārile motivate ale instantei de fond, se pronunta īn ziua īn care au luat sfārsit dezbaterile si se comunica partilor īn cel mult 15 zile calendaristice de la pronuntare. Termenul de recurs ce poate fi solicitat este de 10 zile de la comunicare. Toate actele de procedura sunt scutite de taxa de timbru.
Din punct de vedere al sanctiunilor si litigiilor Legea nr.168/1999 - legea conflictelor de munca si solutionarea lor, prevede la Art. 83 si 84 urmatoarele sanctiuni: neexecutarea unei hotarāri judecatoresti definitive privind plata salariului īn termen de 15 zile calendaristice de la data cererii de executare adresata unitatii de partea interesata (salariat) constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 3 la 6 luni sau amenda penala.
neexecutarea unei hotarāri judecatoresti definitive privind reintegrarea īn munca a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 6 la 12 luni sau amenda penala.
Valoarea amenzii penale astfel enuntata prin art. 83 si 84 difera functie de gravitatea faptei, iar plata acesteia īn termenul prevazut de lege nu anulaeza existenta cazierului judiciar pentru persoana īn cauza.
|
