SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR DE MUNCĂ
Temeiul legal al solutionarii conflictelor de munca îl constituie Legea Nr.168/1999 publicata în MO Nr.582/29.11.1999. Raporturile de munca stbilite între salariati si societatea la care acestia sunt angajati se desfasoara cu respectarea prevederilor legale, precum si în conditiile negociate prin CCM si CIM.
Încalcarea de catre una din parti a obligatiilor care îi revin, atrage raspunderea juridica a acesteia. Conflictele de munca sunt:
1) Conflicte între salariati si societatea la care sunt angajati cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic, ori la drepturile rezultate dindesfasurarea raporturilor de munca.
Salariatii si societatile au obligatia sa solutioneze aceste conflicte prin buna întelegere, sau prin proceduri stabilite de lege.
Dupa tipul conflictelor de munca acestea pot fi:
1) Conflicte de interese.
2) Conflicte de drepturi.
1) Conflictele de interese:
Sunt acele conflict 737j92h e de munca care au ca obiect stabilirea conditiilor de munca cu ocazia negocierii CCM, reprezentând conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic al salariatilor.
2) Conflictele de drepturi:
Sunt acele conflict 737j92h e de munca care au ca obiect executarea unor drepturi ce decurg din lege sau chiar din CCM sau CIM prin continutul acestora, aceste conflicte se refera la drepturile salariatilor.
1) CONFLICTELE DE INTERESE
Orice conflict de munca care intervine între salariati si societate în legatura cu începerea, desfasurarea si încheierea negocierilor colective, se solutioneaza de parti conform Legii 168/1999. Nu pot constitui obiect al CIM revendicarile salariatilor, pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a unui alt act normativ.
Rezolvarea conflictelor de interese se poate face prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1) Negocierea directa.
2) Concilierea MMSSF.
3) Medierea.
4) Arbitrajul.
5) Greva.
6) Apelarea la instantele judecatoresti.
Pentru ca declansarea unei greve sa fie legala trebuie parcurse obligatoriu etapele 1 si 2.
1) Negocierea directa.
În toate cazurile în care într-o societate exista premisele declansarii unui conflict de interese, sindicatele sau reprezentantii salariatilor, vor sesiza conducerea societatii de aceste situatii.
Sesizarea se va face în scris cu precizarea revendicarilor salariatilor, motivarea acestora precum si a propunerilor de solutionare.
Conducerea societatii este obligata sa primeasca sesizarea sa o înregistreze si sa întocmeasca un raspuns în 2 zile lucratoare, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare din revendicarile formulate. În situatia în care conducerea societatii nu raspunde la toate revendicarile sau raspunsurile sunt nemultumitoare dinpunct de vedere al salariatilor, conflictul de munca se considera declansat.
2) Concilierea MMSSF.
În aceasta situatie sindicatul sau reprezentantii salariatilor sesizeaza MMSSF prin organele sale teritoriale si anume Directia de munca în vederea concilierii. MMSSF numeste un delegat penrtu participarea la conciliere, care va convoca partile într-un termen ce nu poate depasi 7 zile de la înregistrarea sesizarii.
Pentru sustinerea intereselor la conciliere sindicatul sau reprezentantii salariatilor cât si societatea desemneaza o delegatie formata din 2 pâna la 5 persoane. Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se consemneaza într-un proces verbal în 3 exemplare semnate de parti si de delegatul MMSSF.
Daca se ajunge la un acord partile definitiveaza CCM si conflictul de interese se considera încheiat. În caz contrar partile pot hotarî prin consens initierea procedurilor de mediere sau arbitraj.
ATENŢIE!!! Hotarârea comisiei de arbitraj este irevocabila si se comunica partilor în termen de 24 de ore pentru încheirea conflictului de interese.
5) Greva
Este o încetare colectiva si voluntara a lucrului într-o societate si constituie din punct de vedere al timpului de lucru untimp nelucrat si neplatit, pe perioada grevei daca are carcter legal, angajatorul nu poate lua nici o masura coercitiva asupra angajatilor în cauza si nici ulterior o concediere pentru aceste cazuri nu poate fi motivata prin participarea la greva.
Greva poate fi declansata numai daca în prealabil au fost epuizate posibilitatile de solutionare prevazute de lege si anume: negocierea directa, concilierea MMSSF, ...
Hotarârea de declansare a unei GREVE se ia de conducerea sindicatului sau de reprezentantii salariatilor care în acest caz se pot afilia unui sindicat daca interesele converg si daca activitatea specifica a organizatiei este similara, putând face astfel dintr-o federatie sau confederatie sindicala pe grupe de societati sau pe ramuri ale economiei nationale.
Când hotarârea de a intra în greva este data de sindicat, trebuie sa existe acordul a 50% + 1 a membrilor de sindicat.
Când hotarârea de a intra în greva este la latitudinea reprezentantilor salariatilor, ea se face prin vot secret, pentru care trebuie sa existe acordul a cel putin ¼ din numarul salariatilor societatii.
Grevele pot fi de urmatoarele tipuri: - a) greva de avertisment
- b) greva de solidaritate
- c) greva propriu zisa
Greva de avertisment nu poate avea durata mai mare de 24 de ore, daca se face cu încetarea lucrului si în toate cazurile trebuie sa preceada cu cel putin 5 zile greva propriu zisa.
Greva propriu zisa poate fi declarata cu acordul sindicalistilor sau salariatilor dupa parcurgerea etapelor premergatoare. În situatia în care dupa declansarea grevei proprizisa ½ din numarul salariatilor care au declansat greva renunta, aceasta înceteaza. Participarea la greva este libera, deci nimeni nu poate fi constrâns, sa participe sau sa refuze, însa conducerea sindicatului sau a reprezentantilor salariasilor vor avea o evidenta stricta, nominala cu salariatii participanti în mod efectiv, ca numar de zile si durata de ore pe zi astfel încât în situatia renuntarii la greva în vederea încetarii ei sa poata exista un control veridic asupra ½ din participanti. Renuntarea la greva a ½ din participanti, nu înseamna timp fara lucru ci dimpotriva ei revin la locul de munca anuntându-si retragerea din greva prin sefii ierarhici.
Participarea la greva sau organizarea acesteia în conditiile legii nu reprezinta o încalcarea a obligatiilor de serviciu si nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau a organizatorilor.
Pe durata grevei toti grevistii îsi mentin toate drepturile ce decurg din CIM, cu o singura exceptie nu îti mentin drepturile salariale, rezulta ca greva prin durata ei este o suspendare a salariatilor, o suspendare a CIM, un timp nelucrat si neplatit, un timp neparticipant ca stagiu de cotizare la Bugetul Asigurarilor Sociale un timp operat în CM la încetarea activitatii salariatilor, pe un rând întreg la fel ca si concediile fara plata. Daca societatea apreciaza ca greva a fost declarata sau continua prin nerespectarea legii, conducerea societatii se va adresa instantelor judecatoresti din circumscriptia teritoriala, care va cita partile si va solutiona cererea în termen de 3 zile pronuntând o hotarâre definitiva de încetare sau continuarea a grevei.
În ramurile deosebite ale economiei nationale, precum si în unitatile care deservesc populatia, greva este permisa numai cu conditia asigurarii a cel putin 1/3 din activitate care sa asigure atât securitatea si functionarea instalatiilor în deplina siguranta, cât si cerintele zilnice ale populatiei.
2) CONFLICTELE DE DREPTURI
Sunt considerate urmatoarele:
A) conflicte în legatura cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea CIM.
B) conflicte în legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor constatate de parti prin neîndeplinirea sau împlinirea necorespunzatoarea a obligatiilor stabilite prin CIM. ( ex: contractele civile)
C) conflicte în legatura cu constatarea nulitatii CIM, sau a unor clauze ale acestuia.
Nu sunt considerate conflicte de drepturi, conflictele dintre societate si persoane care presteaza diferite activitatii în temeiul altor contracte decât CIM.
Conflictele de drepturi se solutioneaza de instantele judecatoresti competente din circumscriptia unde îsi are sediul societatea. Toate cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se solutioneaza în regim de urgenta, în termen de pâna la 10 zile lucratoare. În cazul în care sunt constatate masuri unilaterale dispuse de societate, aceasta are obligatia ca pâna la prima înfatisare sa depuna toate dovezile în baza carora a fost luata masura de contestare fata de drepturile unui salariat.
Hotarârile motivate ale instantei de fond, se pronunta în ziua în care au luat sfârsit dezbaterile si se comunica partilor în cel mult 15 zile calendaristice de la pronuntare. Termenul de recurs ce poate fi solicitat este de 10 zile de la comunicare. Toate actele de procedura sunt scutite de taxa de timbru.
Din punct de vedere al sanctiunilor si litigiilor Legea nr.168/1999 - legea conflictelor de munca si solutionarea lor, prevede la Art. 83 si 84 urmatoarele sanctiuni: neexecutarea unei hotarâri judecatoresti definitive privind plata salariului în termen de 15 zile calendaristice de la data cererii de executare adresata unitatii de partea interesata (salariat) constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 6 luni sau amenda penala.
neexecutarea unei hotarâri judecatoresti definitive privind reintegrarea în munca a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 la 12 luni sau amenda penala.
Valoarea amenzii penale astfel enuntata prin art. 83 si 84 difera functie de gravitatea faptei, iar plata acesteia în termenul prevazut de lege nu anulaeza existenta cazierului judiciar pentru persoana în cauza.
|
