SOMAJUL

SOMAJUL

1 Somajul-realitate economica si sociala

Prin amploarea ingrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macrosociala ce face obiectul unei aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologige.

In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modalitati de analiza a somajului. In plus, statisticile oficiale nationale si internationale folosesc metode diferite de evidenta si de masurare a somajului, ceea ce creeaza o imagine generatoare de confuzii si in planul conceptual.

In unele tratare universitare, somajul este analizat ca suma agregata a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de somer. Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea: acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent.

Biroul International al Muncii (B.I.T) considera ca somerul poate fi definit ca acea persoana care: este lipsita de munca, este apta de munca, cauta loc de munca remunerat, este disponibila sa inceapa lucrul imediat (in 15 zile).

Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.

Din punct de vedere al ocuparii, pot rezulta trei moduri de combinare a factorului respectiv:

a)      oferta si cererea de munca sunt egale, caz in care ocuparea de

echilibru este egala cu cea deplina;

b)      oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care

dezechilibru imbraca forma deficitului de munca, ocuparea deplina necesitand fie resurse de munca suplimentare, fie o crestere mai puternica a productivitatii muncii;

c)      oferta de munca depaseste cererea, o parte a fortei de munca

ramanand fara loc de munca.

Ca urmare,echilibrul pietei muncii poate fi abordat din mai multe puncte de vedere:

a)ca echilibru functional;

b)ca echilibru structural;

c)ca echilibru intern intre nevoile de munca si resursele de munca.

2. Cauzele somajului

Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica. De asemenea, se citeaza frecvent reconve 818i87i rsiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii, ezitarea intreprinderilor de a angaja.

Evolutia economica impune importante reconversiuni de activitate si o mobilitate mai mare a lucratorilor.Tehnicile de productie trebuie adaptate la noul pret al energiei, trebuie sa se faca fata concurentei tarilor care platesc salarii scazute si sa realizeze adaptarea la noile tehnici.

Femeile, indeosebi cele tinere, sunt mult mai afectate de somaj decat barbatii. S-a corelat somajul in randul femeilor cu intrarea mai numeroasa a acestora pe piata munci si s-a incercat explicarea unui fenomen prin intermediul celuilalt.

In general, daca exista somaj este pentru ca intreprinderile nu mai vor sa angajeze. Personalul costa scump datorita salariilor si sarcinilor aferente. Cauza profunda a somajului nu este lipsa de lucru, ci blocarea initiativei.

Ca un flux macrosocial global, somajul este generat de cauze ce tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe de alta parte.

In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate.

In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au ajuns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatori de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea locurilor de munca din mai multe motive obiective sau subiective.

In al treilea rand, somajul apare, se suplimenteaza si ca urmare a solicitarilor locurilor de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a doua, care se decide sa-si ofere munca lor pe piata.

Pentru aprofundarea cauzelor somajului trebuie luate in consideratie, in unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-stiintifice, cum sunt: evolutia populatiei active; dinamica productiei nationale; rata de crestere economica si modificarea sensului ei; conjunctura interna si internationala etc.

Dupa unii autori, toate acestea isi pun pecetea asupra muncii, respectiv asupra pietei muncii.Piata muncii reflecta asemenea aspecte, direct sau indirect, pe termen scurt sau lung.

O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca. Extinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in adoptarea monedei unice in tarile candidate poate genera un fenomen de crestere puternica a migratiei fortei de munca, avertizeaza expertii economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist, apreciaza specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea reduce somajul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la o crestere a salariilor printr-o crestere a productivitatii.

Socurile trecerii la euro sunt asimetrice si in ceea ce priveste cererea si oferta pe piata muncii si a productiei. Pentru Romania, corelatia intre cerere si oferta in zona euro ar putea fi de 0,03% la cererea de locuri de munca, raportat la un nivel de 0,02% oportunitati existente pe piata muncii.Expertii spun ca o crestere a salariilor nu va fi neaparat un element semnificativ in reducerea migratiei fortei de munca.

Costurile generale pe care va trebui sa le suporte populatia din tarile nou admise fiind mult mai mari decat avantajele unei cresteri salariale cu efecte de multe ori de scurta durata.

Specialistii au avertizat, pe de o parte, asupra faptului ca migratia fortei de munca va fi mult mai usoara decat migratia capitalurilor, iar intrarea in zona euro va insemna si o crestere puternica a riscurilor economice.

3 Masurarea somajului

Masurarea somajului este o problema de evaluare. In tarile avansate din punct de vedere economic exista sisteme nationale de inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si structurile somajului.

Nivelul somajului este indicatorul statistic care arata partea celor care nu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze.

Masurarea somajului in Romania. Populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza, in tara noastra, fie pe baza balantei fortei de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca.

Se considera persoane ocupate:

a)      salariatii - persoanele care-si exercita activitatea pe baza unui

contract de munca intr-o unitate economica sau sociala;

b)      patronii - persoane care-si exercita ocupatia in propria lor unitate

pentru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati;

c)      lucratori pe cont propriu – persoane care-si exercita activitatea fie

in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii lor profesionale, dar care nu au angajati salariati, ele putand fi sau nu ajutate de membrii familiei, neremunerati;

d)      lucratorii familiali neremunerati;

e)      membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative

Masa somajului consta din numarul persoanelor care intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor. Ea cuprinde populatia activa disponibila, respectiv din acea forta de munca nonocupata.

Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca raport procentual intre masa somajului si unul din parametrii de referinta ai acestuia. Astfel de parametrii sunt: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati.

4 Evolutia ocuparii fortei de munca

Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii octombrei 2002 era de 767,7 mii persoane in scadere cu 18.5 mii fata de luna precedenta, iar comparativ cu luna octombrie 2001, numarul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai mare cu 25,3 mii persoane.

Din numarul total al somerilor inregistrati, femeile reprezentau 45,5%. Rata somajului inregistrat in luna octombrie 2002 a fost de 8 % in raport cu populatia civila activa totala. In aceeasi luna, pentru femei, rata somajului a fost de 7,5% mentinandu-se la nivelul lunii precedente.

Cele mai ridicate rate ale somajului s-au inregistrat in judetele: Ialomita (12,9%), Galati (12,5%), Vaslui(12,3%), Brasov (11,8%), iar cele mai scazute rate, in judetele Bihor (3,2%), Satu-Mare si Timis cate (4,4%), Arad ( 4,7%) si Municipiul Bucuresti ( 3,3%).

5 Formele somajului

In teoria economica se disting doua categorii de somaj cu forme de manifestare caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite: somaj de dezechilibru si somaj de echilibru.

Somajul de dezechilibru este determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre cererea si oferta agregata de munca, datorita practicarii unui salariu superior celui de echilibru.

Sub forma de grafic, somajul de dezechilibru se prezinta astfel:

Graficul nr. 1

Observatii:

O_am – curba ofertei agregate de munca;

C_am - curba cererii agregata de munca;

S_E – salariu de echilibru;

S₁ – salariu practicat;

Salariul de echilibru corespunde unei situatii de echilibru care, pe piata libera a muncii, se creeaza atunci cand cererea si oferta de munca se egalizeaza. Cand salariul practicat se afla deasupra celui de echilibru, oferta de munca depaseste cererea, aparand un surplus, care pe piata muncii inseamna somaj. Datorita specificului pietei muncii, rezistenta salariatilor la reducerea salariilor, surplusul de munca, in mod frecvent, nu determina reducerea salariului.

In functie de cauzele care situeaza salariul practicat deasupra celui de echilibru, in cadrul somajului de dezechilibru se disting mai multe tipuri de somaj; unul dintre acestea este somajul clasic.

La “somajul clasic” se ajunge atunci cand, datorita presiunilor, autoritatile statale stabilesc nivele numerice obligatorii de salarii, fie ca actioneaza asupra evolutiei preturilor si a veniturilor intr-o maniera care conduce la cresteri de salarii mai mari decat rata inflatiei. Drep urmare, se ajunge la practicarea unor salarii negociate superioare celui de achilibru.

Mijlocul cel mai potrivit pentru contracararea acestui tip de somaj este reducerea salariului minim. Aplicarea unei asemenea masuri este dificila intrucat se loveste de rezistenta sindicatelor; in plus are si dezvantaje: prin reducrea salariului minim pe economie sunt afectati, in primul rand, salariatii cu venituri mici, ceea ce creeaza mari nemultumiri sociale; totodata, salariile mai scazute determina si un consum mai scazut si, ca urmare, activitatea economica si cererea de munca se reduc.

Tot in categoria somajului de dezechilibru se inscrie si somajul ciclic, caracteristic fazei de recesiune economica. El este determinat de reducerea activitatii economice in perioadele cu crize economice, cand se opteaza pentru o politica economica care apreciaza ca pozitia de echilibru sa se situeze sub capacitatea nationala de productie. Acest tip de somaj este reprezentat astfel:

Graficul nr. 2

Se observa ca somajul ciclic este reprezentat de diferenta dintre N₁ si N₂. Acest somaj se manifesta si cand salariul ramane la S₁, deoarece se muta punctul de echilibru.

Solutia pentru combaterea acestui tip de somaj consta in pastrarea la un nivel corespunzator, respectiv ridicat, a cererii agregate, in special prin incurajarea cheltuielilor publice.

Somajul ciclic are, de regula, o durata egala cu durata recesiunii; experienta arata ca fluctuatiile de productie si ocuparea au loc nu numai in cursul unui an, ci si in perioade mai lungi, conform unor cicluri mai mari sau mai mici. Gradul de ciclicitate la care este expusa o activitate depinde de elasticitatea venitului pentru cererea produselor acelei activitati.

Decalajul dintre cererea si oferta globala, respectiv confirmarea cererii de marfuri pe piata fenomen care determina scaderea marfurilor vandute si punerea intreprinderilor in situatia de a-si reduce productia, reprezinta una din principalele cauze ale somajului: Keynes a aratat ca insuficientele cererii efective ca si blocajele aparatului de productie genereaza somaj involuntar. Somajul involuntar a fost definit de Keynes astfel: ”somajul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare in raport cu salariul nominal al preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii, atat oferta totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu ar fi mai mare decat volumul ocuparii” . Marele economist a argumentat ca pentru absorbtia somajului este necesara cresterea cererii globale. Rolul principal in combaterea somajului a fost atribuit investitiilor. Totodata, in stimularea cererii efective, el a considerat ca un rol important revine cresterii salariului in conditiile sporirii corespunzatoare a productivitatii munci; aceasta asigura atat o crestere a consumului, cat si a economiilor populatiei.

Un alt tip de somaj din categoria somajului de dezechilibru este cel determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre oferta de munca care creste si cererea de munca care ramane aceeasi. In acesta situatie, oferta de munca depasind cererea, conform regulilor pietei, salariile ar trebui sa scada. Rigiditatea salariilor la coborare, respectiv practicarea unui salariu peste cel de echilibru, determina somajul de dezechilibru.

Somajul de dezechilibru determinat de cresterea ofertei de munca, cererea ramanand constanta.

Grafic nr. 3

Somajul este reprezentat de diferenta dintre N₁ si N₂; el este generat de cresterea ofertei de munca in conditiile in care cererea de munca ramane constanta.

Pentru ameliorarea situatiei de pe piata muncii, autoritatile recurg la recomandarea de programe reduse de munca si chiar la descurajarea ocuparii locurilor de munca insuficiente de catre femei prin oferirea unor salarii mai mici fata de cele ale barbatilor, chiar daca ele efectueaza o munca echivalenta.

Somajul de echilibru este denumit astfel pentru motivul ca, desi activitatea economica de ansamblu este in echilibru, persista o neocupare a populatiei active disponibile.Explicatia consta in aceea ca nu toata lumea care vrea sa se angajeze ca salariata va avea imediat si un loc de munca corespunzator. La aceasta se adauga si faptul ca unii indivizi vor continua sa caute locuri de munca pentru care se ofera salarii mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte suplimentare de munca, respectiv a unei curbe suplimentare de oferta de munca (N). Sub forma de grafic, somajul se prezinta astfel:

Salarii

Grafic nr. 4

			Numar  salariati

Oam= oferta agregata de munca;

Cam= cererea agregata de munca;

N = oferta totala de munca sau populatia activa disponibila sa se angajeze ca

salariata;

S₁= salariul minim negociat;

S_e= salariul de echilibru.

Somajul de echilibru este reprezentat de diferenta orizontala dintre curba ofertei agregate (O_am) si curba N, respectiv dimensiunea E-D sau A-C. Acest somaj este alcatuit din numarul suplimentar al celor care cauta de lucru peste oferta agregata. Somajul de dezechilibru este reprezentat de dimensiunea A-B, iar somajul total (de echilibru, plus cel de dezechilibru) este reliefat de dimensiunea B-C.

Cauzele somajului de echilibru sunt cele care pot determina neocuparea locurilor de munca si in situatia in care activitatea economica, in anssamblul ei, este in echilibru. Altfel spus, desi la nivel macroeconomic este un echilibru, la cel microeconomic, cererea si oferta de munca nu sunt in concordanta.

In general, explicatia somajului de echilibru consta in necorelarea cererii cu oferta de munca. Aceasta necorelare poate aparea intre diferite activitati (in unele exista locuri de munca neocupate, in altele excedent de oferta de munca), intre diferite regiuni teritoriale sau chiar in cadrul aceleiasi activitati sau regiuni, din motive precum: cei care cauta un loc de munca nu pot executa muncile cerute pentru ca nu au calificarea necesara; nu doresc sa se angajeze (somaj voluntar); nu sunt informati de existenta acestor locuri de munca.

Somajul de echilibru poate fi de mai multe tipuri: frictional, structural sau sezonier.

Somajul frictional se manifesta cand unele persoane sunt somere pentru o perioada de timp datorita faptului ca au parasit serviciul in mod voluntar sau au fost concediate. Persoanele in cauza au posibilitatea sa gaseasca repede un alt loc de munca (deoarece aceste locuri exista), dar angajarea lor intarzie fie pentru ca cei care cauta de lucru doresc un loc de munca cu un salariu mai mare, fie pentru ca cei ce ofera locul, se abtin sa angajeze persoana pentru motivele care au determinat concedierea lor. De asemenea, este posibil ca aceasta cautare si ocupare a locului de munca dorit sa dureze si din lipsa de informare. Daca ar fi o cunoastere si o mobilitate perfecta pe piata muncii, atunci o persoana care paraseste un loc de munca s-ar muta imediat la altul nou.

Pentru reducerea somajului frictional se recomanda o informare mai completa, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea si oferta de munca. O alta solutie care determina pe ofertantul de munca sa se angajeze mai repede este reducerea ajutorului de somaj; aceasta solutie este puternic contestata, ea fiind apreciata ca fiind o solutie controversata.

Somajul structural este urmarea specializarii activitatii economice si a restructurarii pietei muncii. Ca urmare a modificarilor structurale care pot apare la nivelul economiei nationale si la nivel regional, apar discordante intre calificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. Modificarile structurale din economie ca urmare a modificarii gustului cumparatorilor, a declinului productiei anumitor produse, a epuizarii unor materii prime specifice.

Somajul structural vizeaza si aspectele structurale ale fortei de munca, pe piata muncii aparand nepotriviri (sub aspectul calificarii, al localitatii) intre oferta si cererea pentru anumite segmente de forta de munca.

Amploarea somajului structural depinde de factori cum sunt: rapiditatea cu care apar modificari intre cererea si oferta de bunuri economice din economie, gradul de concentrare regionala a activitatii economice, lipsa de diversificare a productiei si serviciilor.

Concedierile determinate de transformarile structurale din economie ii dezavantajeaza indeosebi pe muncitorii necalificati, cu un nivel de educatie scazut sau cu specializari limitate. Daca pe piata muncii exista prea multi muncitori necalificati fata de locurile de munca ce nu necesita calificare, cei necalificati nu ar putea fi reangajati chiar daca cererea globala de munca ar creste.

Mijloacele de combatere a somajului structural vizeaza incurajarea cautarii de lucru in alte domenii de activitate sau regiuni prin diferentieri de salarizare si incurajarea recalificarii. Alte masuri constau in acordarea de catre autoritati a unor avantaje financiare (reduceri de impozite) firmelor care investesc in regiunile in care somajul este ridicat, sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute.

Somajul sezonier este tot o forma de somaj de echilibru, specific activitatilor economice care sunt influentate de factori naturali (agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. O importanta deosebita pentru combaterea acestui tip de somaj o au masurile care faciliteaza pregatirea pentru o activitate complementara.

O problema teoretica si practica legata de somaj este relatia dintre acest fenomen si starea de saracie. In general, statutul de somer, si mai ales cel de somer de lunga durata, impinge persoanele in cauza in pragul saraciei. Avem in vedere veniturile reduse care decurg din acest statut.